septembrie

Acatistul Sfântului Arhanghel Mihail (6 septembrie, 8 noiembrie)

După obişnuitul început, se zic:

Condacul 1:

Alesule Voievod al Puterilor cereşti şi apărător al neamului omenesc, această cântare de mulţumire aducem ţie noi, cei izbăviţi prin tine din necazuri; ci tu, ca unul care stai înaintea Scaunului împăratului Slavei, slobozeşte-ne pe noi din toate nevoile, ca lăudându-te să strigăm ţie, cu credinţă şi cu dragoste: Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cereşti!

Icosul 1:

Cu limbi îngereşti s-ar cădea să te lăudăm, Mihaile, după cuviinţa datorată întâi-stătătorului cetelor îngereşti cu chip de foc; dar până când vom deprinde, întelepţiţi de tine, grăirea celor netrupeşti, auzi din guri mulţumitoare – deşi omeneşti – unele ca acestea:

Bucură-te, stea străluminătoare a lumii cereşti;

Bucură-te, făclie cu strălucire de aur a adevărului şi a dreptăţii;

Bucură-te, care primeşti razele luminii de taină;

Bucură-te, Voievoade al îngerilor celor fără de număr;

Bucură-te, în care se descoperă cel mai limpede slava dreptei Ziditorului;

Bucură-te, prin care saltă soboarele făpturilor netrupeşti;

Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cereşti!

Condacul al 2-lea:

Întrevăzând cu ochii credinţei mărirea frumuseţii tale duhovniceşti şi puterea dreptei tale purtătoare de fulgere, Arhanghele al lui Dumnezeu, ne umplem de uimire, de bucurie şi de mulţumire către Atoatefăcătorul, ca unii ce suntem pământeşti şi îmbrăcaţi în trup, strigând cu toate Puterile cereşti: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Înţelegere curată şi nerobită patimilor cere pentru noi, preaminunate Mihaile, alesule al cetelor îngereşti, ca noi, înăltându-ne cu gândul de la cele pământeşti la cele cereşti, să-ţi cântăm ţie cântare de laudă precum aceasta:

Bucură-te, că vezi îndeaproape negrăita frumuseţe şi buna întocmire dumnezeiască;

Bucură-te, preacredinciosule tăinuitor al preabunelor sfaturi ale Preasfintei Treimi;

Bucură-te, de care se minunează cu dragoste oştirile cereşti;

Bucură-te, pe care cu credinţă îl măresc pământenii;

Bucură-te, de care se tem puterile iadului;

Bucură-te, fulger duhovnicesc aducător de bucurie;

Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cereşti!

Condacul al 3-lea:

Arătând în tine puterea nebiruită a râvnei pentru slava dumnezeiască ai stat în fruntea cetelor îngereşti, Mihaile, împotriva celui ce suflă răutatea, preatrufaşului Luceafăr de dimineaţă, pe care, văzându-l aruncat împreună cu cei de aproape ai săi din înălţimea cerului întru cele mai de jos ale pământului, oştirile cereşti, în chip preaslăvit călăuzite de tine în lupta, înaintea Scaunului dumnezeirii au strigat cu veselie şi cu o singură gură: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Pe tine, Arhanghele Mihaile, tot neamul creştinesc te are mare apărător şi mare ajutător în războaiele cu cei potrivnici; dorind pentru aceasta a ne învrednici de preaminunatul tău ajutor, în ziua prăznuirii tale îţi strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, prin care satana a fost aruncat ca un fulger din Cer;

Bucură-te, prin care neamul omenesc, fiind păzit, se înălţa;

Bucură-te, prealuminată podoabă a prealuminatei lumi de Sus;

Bucură-te, preaslăvită ocrotire a lumii de jos;

Bucură-te, care niciodată nu ai fost biruit de puterile răului;

Bucură-te, cel întărit pe veci în adevăr şi dreptate, împreună cu toţi îngerii lui Dumnezeu, prin harul dumnezeiesc;

Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cereşti!

Condacul al 4-lea:

Izbăveşte-ne de viforul ispitelor şi al nevoilor, cela ce eşti între îngeri întâistătător, pe noi care săvârşim cu dragoste şi bucurie praznicul tău prealuminat, că tu eşti în nevoi mare ajutător şi în ceasul morţii aperi şi ocroteşti de duhurile rele pe toţi cei care strigă împreună cu tine Stăpânului şi Dumnezeului nostru: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Văzând îndrăznirea ta asupra cetelor diavoleşti, toate ierarhiile îngereşti s-au avântat cu bucurie, urmându-te în luptă pentru numele şi slava Stăpânului lor, strigând: „Cine este ca Dumnezeu?”. Iar noi, cunoscând pe satana biruit sub picioarele tale, strigăm ţie, ca unui biruitor:

Bucură-te, prin care pacea şi liniştea în cer s-au sălăşluit;

Bucură-te, prin care duhurile răutăţii au fost aruncate în iad;

Bucură-te, care călăuzeşti oştirile cereşti şi puterile lumii nevăzute pentru nimicirea răului;

Bucură-te, care îmblânzeşti în chip nevăzut mânia şi zbuciumul stihiilor lumii;

Bucură-te, minunatiile împreună-luptător cu cei ce se luptă cu duhurile răutăţii;

Bucură-te, tare ajutător al celor ce slăbănogesc în ispitele şi necazurile veacului acesta;

Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cereşti!

Condacul al 5-lea:

Izvor de Dumnezeu dăruit cu minuni preamarite te-ai arătat în biserica ta din Hone; căci nu numai balaurul cel mare şi înfricoşat care petrecea în locul acela a fost nimicit cu puterea ta, ci şi ape au izvorât, tămăduind toată neputinţa trupească, pentru ca toţi sa strige cu credinţă Stăpânului îngerilor Celui ce te-a proslăvit pe tine: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Auzindu-te şi cunoscându-te pe tine, preaminunate Mihaile, ca pe un mare luminător, strălucind în mijlocul cetelor îngereşti, la tine alergăm, după Dumnezeu şi Maica Domnului, rugându-te cu prisos de nădejde să ne ajuţi cu puterea ta pe toţi cei ce-ţi strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce ai călăuzit şi ocrotit în pustie poporul ales de Dumnezeu;

Bucură-te, înaltule mijlocitor al Legii date în Sinai prin mâna lui Moise;

Bucură-te, la care judecătorii şi căpeteniile lui Israel au aflat putere şi acoperământ;

Bucură-te, prin care proorocii şi arhiereii iudeilor au primit darul cunoştinţei de la Dumnezeu Atotcunoscătorul;

Bucură-te, cel ce ai întrămat cu tainică înţelepciune pe legiuitorii cei temători de Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce ai pus judecată şi dreptate în inima celor ce fac binele;

Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cereşti!

Condacul al 6-lea:

Când te-a văzut Manole pe tine, înainte-vestitorul judecăţilor dumnezeieşti, s-a umplut de mirare şi frică, socotind ca pentru aceasta nu va mai trăi; ci învăţat fiind de femeia sa despre rostul cel bun al arătării şi blândeţea cuvintelor tale, bucurându-se pentru fiul său Samson, care avea să se nască după cuvântul tau, mulţumind a strigat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Răsărit-ai întru slavă, Mihaile, în chip preaminunat, când ai statut în chip omenesc înaintea lui Iisus al lui Navi, grăind: „Scoate încălţămintea din picioarele tale, că eu sunt Arhistrategul Puterilor Domnului”. Minunându-ne de o astfel de arătare a ta, cu dragoste strigăm ţie:

Bucură-te, neadormitule păzitor al capetelor de Dumnezeu încoronate;

Bucură-te, că degrabă umileşti pe cei ce se împotrivesc stăpânirilor drepte, ca pe unii ce se împotrivesc poruncii lui Dumnezeu;

Bucură-te, că smereşti răzvrătirile noroadelor;

Bucură-te, că ruşinezi în chip nevăzut obiceiurile cele raucredincioase;

Bucură-te, că tu luminezi în ceasul grelelor frământâri pe cei ce se îndoiesc;

Bucură-te, că pe cei încercaţi îi scapi din ispite păgubitoare;

Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cereşti!

Condacul al 7-lea:

Voind Stăpânul tuturor să arate că trecerea vieţii omeneşti nu este întâmplătoare, ci pururea este ţinuta în mâna Sa, te-a dăruit apărător şi ocrotitor împăraţilor pământului, ca să găteşti neamurile pentru veşnica împărăţie a lui Dumnezeu; pentru aceasta, toţi care cunosc înalta ta slujire spre mântuirea oamenilor, cu mulţumire striga lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Făcătorul tuturor minunilor şi Stăpânul a toate prin tine Minune nouă ne-a arătat pe pământ, Arhistrategule, când ai mântuit în chip minunat de potopirea apelor răului biserica înălţată întru cinstirea numelui tau în Colose, poruncind şuvoaielor să se reverse în sânurile pământului. Şi văzând aceasta, fericitul Arhip, cu fiii săi duhovniceşti, mulţumind, a strigat tie:

Bucură-te, îngrădire nestricată a sfintelor biserici ale lui Dumnezeu;

Bucură-te, zid neclintit împotriva vrăjmaşilor credinţei creştineşti;

Bucură-te, la a cărui poruncă se pleacă stihiile;

Bucură-te, prin care se nimicesc cugetele rele;

Bucură-te, cel ce aduci credincioşilor bucurie de la Scaunul Atotţiitorului;

Bucură-te, cel ce-i aduci pe necredincioşi pe calea dreptăţii şi adevărului;

Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cereşti!

Condacul al 8-lea:

Minunea străină a puterii tale, Arhistrategule al lui Dumnezeu, a cunoscut-o asupra sa Avacum atunci când, potrivit chemării lui Dumnezeu, l-ai răpit şi l-ai dus degrabă din Iudeea în Babilon, ca să-l hranească pe Daniil, care era întemniţat în groapa leilor; drept pentru care, minunându-se de preamărita lucrare a puterii tale, a strigat cu credinţă: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cu totul eşti întru cei de sus, Mihaile, stând înaintea Scaunului împăratului Slavei, iar de cei de jos nu te depărtezi, luptând pururea cu vrăjmaşii mântuirii oamenilor; drept care toţi cei ce vor să ajungă în dorita împărăţie cerească îţi strigă ţie într-un glas:

Bucură-te, începătorul întreit-sfintei cântări îngereşti;

Bucură-te, cel ce eşti pururea gata să stai inainte, apărând neamurile omeneşti;

Bucură-te, că ai pierdut în chip străin pe faraonul cel prea trufaş şi pe necredincioşii egipteni;

Bucură-te, că ai călăuzit în chip preaslăvit în pustie pe iudeii cei credincioşi;

Bucură-te, că i-ai acoperit pe ei cu norul cel dumnezeiesc;

Bucură-te, prin care s-a stins văpaia cuptorului celui din Babilon;

Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cereşti!

Condacul al 9-lea:

Toti monahii Sfântului Munte Athos au venit cutremuraţi de bucurie, văzând cum ai mântuit pe tânărul cel temător de Dumnezeu, pe care necredincioşii iubitori de avuţii, cuprinşi de nebunie, îl aruncaseră legat de o piatra în adâncurile mîrii; pentru aceasta, mănăstirea care l-a primit pe acela, împodobindu-se cu numele tău, cu mulţumire strigă către Domnul: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Graiurile ritoriceşti şi cugetele înţelepţilor nu pot a spune puterea ta, Mihaile, cum ai omorât într-o singura noapte o sută optzeci şi cinci dintre ostaşii împăratului asirian Senaherim, ca să se înveţe a nu mai huli numele Domnului; iar noi, cinstind sfânta ta râvnă pentru slava Dumnezeului celui Adevărat, cu veselie îţi strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, nebiruitule Voievod al oştirilor dreptmăritoare;

Bucură-te, spaima şi umilirea oştirilor răucredincioase;

Bucură-te, că sădeşti dreapta credinţă a cinstirii lui Dumnezeu;

Bucură-te, că dezrădăcinezi eresurile şi schismele pierzătoare de suflet;

Bucură-te, că de multe ori ai întărit pe câmpul de luptă pe binecredincioşii Macabei;

Bucură-te, că ai pierdut chiar în templu pe Iliodor, necredincioasa căpetenie a lui Antioh;

Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cereşti!

Condacul al 10-lea:

Ajutor tare fii celor ce vor să se mântuiască, Arhistrategule al lui Dumnezeu, izbăvindu-ne şi păzindu-ne de necazuri şi de nevoi, încă şi de oamenii răi şi de păcatele noastre, ca noi, înaintând în credinţă, nădejdea şi dragostea către Hristos, cu bucurie pentru ocrotirea ta preaminunată mulţumind, să strigăm Stăpânului îngerilor şi al oamenilor: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid eşti oamenilor credincioşi, Arhistrategule al lui Dumnezeu, şi stâlp tare în luptele cu vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi; pentru aceasta, izbăviţi fiind prin tine din cursele diavolilor, cu inima şi gura mulţumitoare îţi strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, nebiruitule luptător împotriva vrăjmaşilor credinţei şi a celor ce se împotrivesc Sfintei Biserici;

Bucură-te, neobositule împreună-luptător cu smeritii înainte-vestitori ai Evangheliei;

Bucură-te, că pe cei ce stau întru întunericul necredinţei îi luminezi cu lumina credinţei în Hristos;

Bucură-te, că povăţuieşti pe calea adevărului şi a pocăinţei pe cei înebuniţi de înţelepciunea cea mincinoasă;

Bucură-te, înfricoşatule mustrător al celor ce iau numele lui Dumnezeu în deşert;

Bucură-te, purtătorule de fulgere, pedepsitor al celor ce nebuneşte batjocoresc tainele sfintei credinţe;

Bucurase, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Condacul al 11-lea:

Toată cântarea de laudă se biruieşte de mulţimea minunilor tale, Arhistrategule al lui Dumnezeu, că săvârşite sunt de tine nu doar în Ceruri şi pe pământ, ci şi în beznele celor mai de dedesubt, unde ai legat pe şarpele cel din adâncuri cu legăturile puterii Domnului, că toţi cei izbăviţi de răutatea lui să binecuvânteze pe Stăpânul Cerurilor şi al pământului, strigând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Slujitor minunat al adevărului şi curăţiei cinstirii lui Dumnezeu te-ai arătat, Arhistrategule, când, mai înainte văzând meştesugurile duhului întunericului, l-ai oprit cu numele lui Dumnezeu, ca să nu îndrăznească a scoate la iveală trupul ascuns al răposatului povăţuitor al lui Israel, Moise, ca să nu fie cinstit ca Dumnezeu de fiii lui Israel cei robiţi simţurilor; pentru aceasta, cinstind acum praznicul tău cel frumos luminat, mulţumind strigăm tie:

Bucură-te, că ai păzit între iudei curăţia cunoaşterii lui Dumnezeu, în zilele Vechiului Legământ;

Bucură-te, că ai dezrădăcinat de multe ori neghinele rătăcirii în zilele Harului adus de Hristos;

Bucură-te, că ai pierdut oracolele şi idolii neamurilor;

Bucură-te, că întăreşti pe creştinii nevoitori şi purtători de chinuri;

Bucură-te, că umpli cu puterea harului dumnezeiesc pe cei neputincioşi cu duhul;

Bucură-te, că îmbraci cu armele credinţei pe cei slăbănogiţi cu trupul;

Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cereşti!

Condacul al 12-lea:

Har din ceruri cere de la Dumnezeu, Mihaile, pentru noi, cei ce cântăm întru lauda preacinstitului tău nume, că umbriţi fiind de ocrotirea ta, să trăim în toată evlavia şi curăţia, până ce, dezlegaţi fiind prin moarte din legăturile trupului, să ne învrednicim să stăm dinaintea Scaunului de foc al împăratului Slavei şi să strigăm cu cetele îngereşti: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând feluritele tale minuni, Mihaile, lucrate spre mântuirea noastră, îl rugam pe Domnul şi Stăpânul tuturor ca duhul râvnei pentru Slava lui Dumnezeu, care este întru tine, să nu se împuţineze vreodată în noi, cei ce strigăm ţie unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce la vremea potrivita aşezi în chip preaminunat la locuri de cinste pe robii credincioşi ai lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce arunci în chip nevăzut din înălţimea puterii şi slavei pe cei neruşinaţi şi nevrednici;

Bucură-te, care vei aduna pe cei alesi din cele patru colţuri ale pământului;

Bucură-te, prin care, la porunca lui Dumnezeu, cei păcătoşi vor fi predaţi focului veşnic;

Bucură-te, prin care satana cu îngerii lui vor fi ferecaţi pe veci în iad;

Bucură-te, prin care drepţii se sălăşluiesc în chip preaslăvit în locaşurile Tatălui Ceresc;

Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cereşti!

Condacul al 13-lea:

O, prea minunatule întâistătător al arhanghelilor şi al îngerilor, primeşte, pentru preaminunata ta slujire spre mântuirea neamului omenesc, glasul de laudă şi de mulţumire pe care îl inălţăm spre tine, şi, ca unul ce eşti plin de puterea lui Dumnezeu, acoperă-ne cu aripile tale cele nematerialnice de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, ca să strigăm pururea Domnului, Celui ce te-a proslăvit şi S-a proslăvit prin tine: Aliluia!

Acest Condac se repeta de 3 ori, apoi se zic din nou Icosul 1 şi Condacul 1.

Rugăciune către Sfântul Arhanghel Mihail:

Sfinte şi mare Arhanghele al lui Dumnezeu, Mihaile, care cel dintâi între îngeri stai dinaintea Treimii celei negrăite, sprijinul şi păzitorul neamului omenesc, care ai zdrobit în Ceruri cu oştile tale capul preatrufaşului diavol şi ruşinezi pururea pe pământ răutatea şi viclenia lui, la tine alergăm cu credinţă şi ne rugăm ţie cu dragoste: fii pavăză nestricată şi coif tare Sfintei Biserici şi neamului nostru dreptcredincios, păzindu-ne cu spada ta purtătoare de fulgere de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi. Nu ne lăsa pe noi, o, Arhanghele al lui Dumnezeu, fără ajutorul şi ocrotirea ta, pe cei ce lăudăm astăzi sfântul tău nume. Iată că, deşi mult greşiţi suntem, nu voim să pierim întru fărădelegile noastre, ci să ne întoarcem la Domnul, ca să ne călăuzească spre lucruri bune. Luminează minţile noastre cu lumina feţei lui Dumnezeu, care străluceste totdeauna pe fruntea ta ca un fulger la arătare, ca să putem pricepe care este voia lui Dumnezeu, bună şi desăvârşită, în ceea ce ne priveşte, şi să cunoaştem toate câte se cuvine nouă să le facem şi câte să le trecem cu vederea şi să le părăsim. Întăreşte-ne cu harul Domnului voinţa slabă şi dorirea lipsită de vlagă, ca întărindu-ne în legea Domnului, să încetăm a ne mai primejdui cu cugetele pământeşti şi cu poftele trupeşti, aplecându-ne, după asemănarea copiilor lipsiţi de minte, către frumuseţile degrabă pieritoare ale lumii acesteia şi uitând în chip nesăbuit cele veşnice şi cereşti de dragul celor stricăcioase şi pământeşti. Mai presus de toate acestea, cere de Sus pentru noi duhul adevăratei pocăinţe, întristarea cea nefăţarnică după Dumnezeu şi zdrobirea pentru păcatele noastre, ca zilele ce ne-au mai rămas din această viaţă trecătoare să le cheltuim nu spre plăcerea simţurilor şi hrănireă patimilor noastre, ci întru îndreptarea cu lacrimi de credinţă şi zdrobire a inimii, cu nevoinţele curăţiei şi cu bineplăcutele fapte ale milostivirii. Iar când se va apropia ceasul sfârşitului nostru, al slobozirii din legăturile acestui trup pieritor, nu ne lăsa pe noi, Arhanghele al lui Dumnezeu, fără de apărare împotriva duhurilor răutăţii care sunt în văzduhuri şi obişnuiesc a împiedica urcuşul sufletului omenesc la cele de Sus, că păziţi fiind prin tine, fără împiedicare să ajungem în sălaşurile preaslăvite ale Raiului, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit. Şi învrednicindu-ne a vedea prealuminatul chip al Preabunului nostru Domn şi Stăpân, şi căzând cu lacrimi la picioarele Lui, cuprinşi de bucurie şi umilinţă să strigăm: slavă Ţie, Preaiubitul nostru Mântuitor, Care pentru preamultă dragoste pe care o ai faţă de noi, nevrednicii, ai binevoit a trimite pe îngerii Tai ca să slujească mântuirii noastre! Amin!

Acatistul naşterii Maicii Domnului (8 septembrie)

Rugăciunile începătoare, apoi:

Condacul 1:

Astăzi uşa vieţii se deschide, astăzi raza Soarelui celui înţelegător răsare, astăzi Maica bucuriei se naşte spre mântuirea a toată lumea. Veseliţi-vă popoare şi vă bucuraţi şi cu credinţă, din inimă lăudaţi-o aşa: Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Icosul 1:

Soborul îngeresc şi neamul omenesc astăzi după cuviinţă să se veselească, pentru că Eva cea tainică în lume vine şi nădejdea aşteptării lui Adam se împlineşte. Pe care toţi lăudând-o, aşa să-i zicem:

Bucură-te, că viaţa şi bucuria prin tine lumii se va trimite;

Bucură-te, steaua dimineţii cea înţelegătoare;

Bucură-te, steaua darului care vesteşti venirea în lume a veşnicului Soare;

Bucură-te, dimineaţă şi zori care aduci lumii veşnică nemurire;

Bucură-te, chemarea înapoi a celor ce de rai s-au înstrăinat;

Bucură-te, chemarea înapoi a celor pe care şarpele i-a înşelat;

Bucură-te, cămară a tainelor mântuirii neamului omenesc;

Bucură-te, floarea milei şi a îndurării Părintelui ceresc;

Bucură-te, odor ales de Dumnezeu şi slava fecioriei;

Bucură-te, sălaşul cel cuvântător şi cămara cea sfântă a bucuriei;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Condacul al 2-lea:

Adam şi Eva să se veselească împreună cu tot neamul omenesc, căci împăcarea lui Dumnezeu cu oamenii s-a apropiat şi Maica milei la noi a sosit; pentru care, slavă dăm lui Dumnezeu aşa: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Adam, cu taină la început, pe femeie cu numele vieţii a numit-o, că la plinirea vremii prin Eva cea tainică şi duhovnicească, viaţa lumii s-a înnoit şi bucuria în locul întristării a răsărit; pe care cu credinţă, din inimă o lăudăm aşa:

Bucură-te, răsăritul cel gândit al Soarelui celui neînserat;

Bucură-te, revărsarea bucuriei care ai alungat întristarea;

Bucură-te, roua milostivirii lui Dumnezeu, prin care arşiţa păcatului se răcoreşte;

Bucură-te, roua cea de viaţă aducătoare, prin care roua morţii se tămăduieşte;

Bucură-te, lăcaş prea sfânt şi raiul cel gândit al desfătării;

Bucură-te, fântâna darurilor şi izvor al mângâierii;

Bucură-te, stâlparea cea înţelegătoare din rădăcină împărătească;

Bucură-te, floare duhovnicească din sămânţă arhierească;

Bucură-te, Sfânta Sfintelor cea preaaleasă;

Bucură-te, Sfânta Sfintelor şi scară cerească;

Bucură-te, raiule cu totul înflorit;

Bucură-te, raiule cuvântător şi prea împodobit;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Condacul al 3-lea:

Bucurie a luat de la Dumnezeu Ana pentru naşterea lui Samuil, dar şi mai mare a fost bucuria dumnezeieştilor Părinţi pentru naşterea ta, Preasfântă Fecioară. Pentru care, slavă şi mulţumită din toată inima au adus lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

După îndelungată vreme de nerodire şi de mâhnire a dumnezeiştilor tăi părinţi, ca un soare prea frumos ai răsărit şi noaptea întristărilor ai risipit-o prin naşterea ta, şi bucurie la toată lumea ai vestit. Pentru care cu smerenie şi cu umilinţă te lăudăm aşa:

Bucură-te, că naşterea ta îngerul Domnului a vestit-o;

Bucură-te, că numele tău de înger s-a proorocit;

Bucură-te, că la naşterea ta cerul şi pământul s-a bucurat;

Bucură-te, că numele de Maria, ca taină de la Dumnezeu ţi s-a dat;

Bucură-te, că cele cinci slove ale numelui tău, pe unele din darurile tale le-a arătat;

Bucură-te, că tu cu fecioria şi cu proorocia ai covârşit-o pe Maria;

Bucură-te, căci cu milostenia şi cu smerenia ai strălucit mai mult ca Abigail;

Bucură-te, că frumuseţea Rahilei ai întrecut-o fără de aemănare;

Bucură-te, că frumuseţea Rahilei s-a deosebit de a ta, ca a lunii de soare;

Bucură-te, că pe Iudita cea înţeleaptă, cu înţelepciunea ai întrecut-o;

Bucură-te, că pe Ana, mama lui Samuel, ai covârşit-o prin moartea cea gânditoare;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Condacul al 4-lea:

Să se bucure Isaia Proorocul cu bucurie mare că iată, semnul bucuriei în lume a strălucit şi Fecioara Maria, Maica lui Emanuel, la noi a sosit; de a cărui venire, cerul şi pământul se bucură şi împreună cu noi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Înaintea Soarelui Dreptăţii, steaua dimineţii celei duhovniceşti a răsărit şi raza zilei celei de taină nouă ne-a strălucit. Veseliţi-vă popoare şi vă bu-curaţi şi pe dumnezeiasca Pruncă ce s-a născut, cu bucurie mare să o lăudăm aşa:

Bucură-te Preasfântă, dumnezeiască Pruncă, şi odor prea cinstit;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, cea care la noi ai sosit;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, pe care mai înainte, cu duhul, proorocii te-au văzut;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ceea ce te-ai născut spre mântuirea lumii;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ceea ce din pântece neroditor ai răsărit;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, căci prin a ta naştere a venit în lume mila lui Dumnezeu;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, prin care soseşte împăcarea cu Dumnezeu în lume;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, de a cărei naştere se veseleşte toată lumea;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ceea ce ai izgonit întristarea cea veche din lume;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ceea ce prin naşterea ta ne izbăveşti de osândă;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ce înlături de la uşa Edenului sabia cea de foc păzitoare;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, cea care ne aduci iarăşi desfătarea raiului;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Condacul al 5-lea:

Nazaretul cel mic şi nebăgat în seamă, să se veselească şi să se bucure, căci cu slavă şi cu cinste s-a îmbrăcat prin naşterea ta, Pruncă a lui Dumnezeu, Maria, pe care toate neamurile te laudă şi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Înflorit şi sfinţit tâlcuindu-se Nazaretul, cu taină pe tine te-au arătat Fecioară, cea înflorită cu frumuseţea fără de asemănare şi împodobită cu felurimea darurilor Prea Sfântului Duh. De a ta gândită şi simţită frumuseţe foarte minunându-ne, cu nevrednicie îndrăznim a te lăuda aşa:

Bucură-te, floarea darurilor cea înflorită şi frumuseţea cea fără asemănare;

Bucură-te, Fecioara cea împodobită cu sfinţenia nemuritoare;

Bucură-te, floare care din tulpină uscată ai înflorit;

Bucură-te, ceea ce cu darurile Preasfântului Duh ai înflorit;

Bucură-te, floarea care ai covârşit toate florile raiului cu frumuseţea ta;

Bucură-te, floarea darurilor cea prea aleasă;

Bucură-te, Fecioară peste care Duhul lui Dumnezeu s-a odihnit;

Bucură-te, Fecioară preasfântă şi preafrumoasă;

Bucură-te, floare duhovnicească, cea care ai împodobit pământul;

Bucură-te, Fecioară care ai fost aleasă de Mirele-Cuvântul;

Bucură-te, floare care cu slavă nemuritoare pururea înfloreşti;

Bucură-te, Fecioară ceea ce covârşeşti cu frumuseţea cea duhovnicească cerurile;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Condacul al 6-lea:

Porumbiţa lui Noe oarecând, semn spre încetarea potopului a adus în corabie, iar tu, porumbiţă cuvântătoare născându-te astăzi, semnul milei şi al milostivirii lui Dumnezeu îl aduci în lume. Pentru aceasta toţi ne bucurăm şi pe Dumnezeu Îl lăudăm, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Pe tine, porumbiţa lui Dumnezeu, văzându-te sosind la noi, frica potopului păcatelor ne părăseşte, căci toată lumea prin naşterea ta se izbăveşte de osândă, pentru care cu bucurie te lăudăm:

Bucură-te, porumbiţă a lui Dumnezeu care la noi astăzi ai sosit;

Bucură-te, porumbiţa darului, care ai vestit încetarea morţii păcatului;

Bucură-te, porumbiţă de aur cu totul preastrălucită;

Bucură-te, porumbiţă duhovnicească şi preasfinţită;

Bucură-te, porumbiţă cuvântătoare şi preafrumoasă;

Bucură-te, porumbiţă prea sfântă şi preaaleasă;

Bucură-te, porumbiţă prin care lumea s-a izbăvit de întristare;

Bucură-te, porumbiţă prin care ne-am izbăvit de rana morţii;

Bucură-te, porumbiţă peste care Duhul Sfânt a venit;

Bucură-te, porumbiţă pe care puterea Celui Preaînalt te-a umbrit;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Condacul al 7-lea:

Avraam Patriarhul şi Sara, s-au slăvit de demult pentru naşterea lui Isaac. Dar, Preacurată Fecioară, cu cât este slava ta mai înaltă decât a lui Isaac, cu cât slava dumnezeieştilor tăi părinţi a covârşit pe cea a lui Avraam? Pentru care, slavă se cuvine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Scara lui Iacob, pre tine Preasfântă Fecioară te-a închipuit, căci pe aceea îngerii s-au văzut suindu-se şi pogorându-se; iar prin tine, scara cea înţelegătoare, Ziditorul îngerilor până la noi S-a pogorât şi firea noastră prin tine s-a suit de-a dreapta Tatălui; pentru care te lăudăm aşa:

Bucură-te, scară duhovnicească pe care Dumnezeu până la noi S-a pogorât;

Bucură-te, scară înţelegătoare, prin care cerul şi pământul s-au unit;

Bucură-te, scară de taină care de la pământ ne-ai ridicat;

Bucură-te, scara cea tainică care pe cer te-ai rezemat;

Bucură-te, scara lui Dumnezeu cea preaminunată;

Bucură-te, scara cerului cea prea înfricoşată;

Bucură-te, scară gândită a tainelor mântuirii;

Bucură-te, scară gândită spre desăvârşire;

Bucură-te, scară prin care s-a pogorât la noi mila lui Dumnezeu şi îndurarea;

Bucură-te, scară prin care noi ne suim la Dumnezeu şi luăm iertare;

Bucură-te, scară vie care toate treptele duhovniceşti ţi le-ai agonisit;

Bucură-te, scara Duhului prin care firea oamenilor până la cer s-a suit;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Condacul al 8-lea:

Preafericiţii tăi părinţi, Ioachim şi Ana, după a lor făgăduinţă, dar sfânt, cu totul fără prihană te-au adus pre tine lui Dumnezeu şi tuturor oameni-lor; copilă a darurilor, adusă ai fost Lui în Biserică şi ca un serafim ai iubit pe Dumnezeu şi ca un înger Îl lăudai pe El, cântând aşa: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Vieţuirea ta în Sfânta Sfintelor, Preasfântă Fecioară, a fost asemenea îngerilor lui Dumnezeu, căci tu pururea spre Dumnezeu cu privirile minţii erai şi în slavoslovia Lui pururea zăboveai; pentru care şi noi smeriţii te lăudăm:

Bucură-te, căci cu ochii minţii de-a pururea înaintea ta pe Dumnezeu ai văzut;

Bucură-te, căci cu vederea slavei Lui pe Moise l-ai întrecut;

Bucură-te, căci gura ta cea de gând spre Domnul pururea o deschideai;

Bucură-te, căci din gura ta cea de gând, pe Duhul Sfânt pururea Îl trăgeai;

Bucură-te, căci prin tăcerea ta cea de gând ai stăruit în luarea aminte;

Bucură-te, căci prin tăcerea ta cea de gând de Duhul Sfânt te-ai luminat;

Bucură-te, căci cu smerenia cea preaînaltă te-ai îmbrăcat;

Bucură-te, că prin smerenia ta, spre tine Domnul a căutat;

Bucură-te, căci prin adâncimea smereniei tale, cu înălţime de slavă şi de dar te-ai încununat;

Bucură-te, că în Sfânta Sfintelor, Arhanghelul Gavriil trimis a fost spre a-ţi veşti;

Bucură-te, că de la dumnezeiescul Arhanghel ai primit veste de bucurie;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Condacul al 9-lea:

Prin cuvânt ai zămislit pe Cuvântul şi L-ai născut mai presus de firea naşterii. Drept aceea, toate neamurile te fericesc, iar Cuvântul Cel întrupat din tine aude cântare: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Cortul lui Moisi cu meşteşug cercând s-a împodobit, iar tu, Preasfântă Fecioară, cort sfânt şi înţelegător spre încăperea lui Dumnezeu Cel necuprins te-ai făcut şi întru tine L-ai încăput, pentru care te lăudăm:

Bucură-te, cort al Legii Darului preafrumos lucrat;

Bucură-te, chivot al lui Dumnezeu preaînfrumuseţat;

Bucură-te, chivot viu şi de mână neîmpletit;

Bucură-te, chivot prea luminat şi preasfinţit;

Bucură-te, cort pe care Arhiereul arhiereilor l-a sfinţit;

Bucură-te, cort pe care slava lui Dumnezeu l-a acoperit;

Bucură-te, cort care ai purtat întru tine pe Dătătorul Legii;

Bucură-te cort întru care Arhiereul Cel Mare a intrat;

Bucură-te, cort care spre sfinţirea şi mântuirea lumii te-ai făcut;

Bucură-te, cort care pe Dumnezeu în tine L-ai încăput;

Bucură-te, cort cel cu frumuseţe duhovnicească împodobit;

Bucură-te, cort viu şi înţelegător întru care Cuvântul a locuit;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Condacul al 10-lea:

Împăratul Solomon, biserică prea frumoasă lui Dumnezeu a zidit, iar Împăratul cerului şi al pământului pe tine, Preasfântă Fecioară, biserică vie şi înţelegătoare spre a Sa sălăşluire te-a pregătit. Pentru care, toate popoarele prin tine Îl lăudăm şi-I cântăm laudă: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Adusu-te-ai pre tine lui Dumnezeu ca o haină de aur cu toată podoaba faptelor bune împodobită şi ca o biserică vie şi înţelegătoare a cărei frumuseţe gândită pe ceruri le-a întrecut; iar cetele îngerilor mult minunându-se, pe tine te laudă:

Bucură-te, biserică mai desfătată decât cerurile;

Bucură-te, biserică preasfântă şi înfrumuseţată;

Bucură-te, biserică în care a încăput Dumnezeu;

Bucură-te, biserică prea împodobită care pe biserica lui Solomon ai înfrumuseţat-o;

Bucură-te, biserică a cărei slavă dinlăuntru străluceşte;

Bucură-te, biserică înţelegătoare întru care Dumnezeu se odihneşte;

Bucură-te, biserică însufleţită şi cuvântătoare;

Bucură-te, biserică întru care pururea luminează neînseratul Soare;

Bucură-te, biserică mai înaltă decât cerurile;

Bucură-te, biserică a Preasfântului Duh, cea prea luminată;

Bucură-te, căci cu darurile Sfântului Duh străluceşti foarte;

Bucură-te, biserica milei şi a milostivirii, care pe toţi îi adăposteşti;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Condacul al 11-lea:

Mai înainte te-a văzut pre tine, Sfântă Fecioară, dumnezeiescul Prooroc Iezechil, ca pe o uşă încuiată şi pecetluită cu Duhul, prin care a intrat şi a ieşit Hristos-Dumnezeu, nestricând peceţile fecioriei tale, pe Care Îl lăudăm şi Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Prin tine, uşa vieţii celei de taină, a venit în lume Mântuitorul şi uşile cerului s-au deschis pentru toţi cei ce vor crede în El şi pre tine te vor avea mijlocitoare prea bună; pentru care te lăudăm aşa:

Bucură-te, uşa lui Dumnezeu prin care Viaţa a intrat;

Bucură-te, uşa cea înţelegătoare a cerescului Împărat;

Bucură-te, uşă prin care mila şi iertarea pentru noi a venit;

Bucură-te, uşa raiului celui prea sfinţit;

Bucură-te, uşa luminii şi a bucuriei;

Bucură-te, uşa cea pecetluită a fecioriei;

Bucură-te, uşa împărăţiei cerurilor cea preafrumoasă;

Bucură-te, uşa mântuirii cea prea aleasă;

Bucură-te, uşa vieţii şi a îndurării;

Bucură-te, uşa milei şi a mângâierii;

Bucură-te, uşa gândită a slavei celei nemuritoare;

Bucură-te, uşa darului, prin care a venit în lume Mântuitorul Soare;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Condacul al 12-lea:

David Proorocul şi împăratul, după cuviinţă să se bucure, că din neamul lui pre pământ vlăstar prea sfânt a răsărit, care Rodul vieţii, prin Duhul Sfânt îl va aduce în lume; pe Care îngerii şi oamenii Îl laudă şi Îi cântă: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Dumnezeiescul Părinte David, pe tine mai înainte te-a văzut, prin Duhul Cel Sfânt, ca pe o Împărăteasă a cerului şi a pământului, stând de-a dreapta lui Dumnezeu, îmbrăcată în haină aurită şi împodobită, pe care, noi smeriţii robii tăi, cu credinţă din inimă te lăudăm:

Bucură-te, Împărăteasa cerului şi a pământului;

Bucură-te, Împărăteasa cerului cea prea slăvită;

Bucură-te, Împărăteasa cea fără de asemănare, mai slăvită decât Serafimii;

Bucură-te, Împărăteasa îngerilor şi a tuturor cetelor celor înţelegătoare;

Bucură-te, Împărăteasă preasfântă şi preafrumoasă;

Bucură-te, Împărăteasă prea bună şi preaaleasă;

Bucură-te, Împărăteasa cea împodobită cu haină de aur ceresc;

Bucură-te, Împărăteasa cea cu frumuseţe duhovnicească împodobită;

Bucură-te, Împărăteasa zilei, care în ziua judecăţii celei de apoi, vei sta lângă divanul cel de fulger;

Bucură-te, Împărăteasă prea îndurată, care la vremea judecăţii celei de apoi, mare îndrăzneală către Judecătorul vei avea;

Bucură-te, Împărăteasă preamilostivă şi preafolositoare;

Bucură-te, Împărăteasă preamilostivă, nădejdea prea ticălosului meu suflet la judecata cea viitoare;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Condacul al 13-lea:

O, Preacurată şi Preasfântă, dumnezeiască Pruncă Maria, care te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea, ascultă rugăciunile ne-vrednicilor robilor tăi, care cu credinţă şi cu evlavie, din inimă lăudăm naşterea ta cea prea cinstită şi cerem prin tine, de la Dumnezeu, iertare păcatelor noastre, pace şi mare milă, cântându-I: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1:

Soborul îngeresc şi neamul omenesc astăzi după cuviinţă să se veselească, pentru că Eva cea tainică în lume vine şi nădejdea aşteptării lui Adam se împlineşte. Pe care toţi lăudând-o, aşa să-i zicem:

Bucură-te, că viaţa şi bucuria prin tine lumii se va trimite;

Bucură-te, steaua dimineţii cea înţelegătoare;

Bucură-te, steaua darului care vesteşti venirea în lume a veşnicului Soare;

Bucură-te, dimineaţă şi zori care aduci lumii veşnică nemurire;

Bucură-te, chemarea înapoi a celor ce de rai s-au înstrăinat;

Bucură-te, chemarea înapoi a celor pe care şarpele i-a înşelat;

Bucură-te, cămară a tainelor mântuirii neamului omenesc;

Bucură-te, floarea milei şi a îndurării Părintelui ceresc;

Bucură-te, odor ales de Dumnezeu şi slava fecioriei;

Bucură-te, sălaşul cel cuvântător şi cămara cea sfântă a bucuriei;

Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Condacul 1

Astăzi uşa vieţii se deschide, astăzi raza Soarelui celui înţelegător răsare, astăzi Maica bucuriei se naşte spre mântuirea a toată lumea. Veseliţi-vă popoare şi vă bucuraţi şi cu credinţă, din inimă lăudaţi-o aşa: Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea!

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu:

O, Preasfântă Preacurată şi Preanevinovată dumnezeiască Pruncă şi Fecioară Maria, care te-ai născut din părinţi drepţi şi fără prihană, spre bucuria şi mântuirea a toată lumea. O, Preasfântă Fecioară, floarea firii omeneşti, preafrumoasă şi preaînţeleaptă, care din tulpină uscată şi neroditoare ai răsărit şi care, prin a ta naştere, întristarea preafericiţilor tăi părinţi şi a toată lumea ai risipit-o; nu ne lăsa pe noi, păcătoşii şi nevrednicii, care întru întristări şi scârbe ne aflăm din pricina păcatelor noastre. O, roadă preasfinţită a rugăciunii şi a înfrânării, ascultă rugăciunea neputincioşilor robilor tăi şi, cu darul preasfintelor tale rugăciuni, ajută-ne nouă şi ne învaţă a ne ruga Lui Dumnezeu din inimă, fără de răspândire şi fără de formă. Pe tine, chemarea lui Adam celui căzut, te rugăm să mijloceşti pentru noi către Dumnezeu, ca să ne cheme cu darul Său la adevărata pocăinţă. Pe tine, Maica bucuriei, te rugăm, veseleşte cu darul tău sufletele noastre cele mâhnite şi cuprinse de întristare. Tu, Maica Luminii, mijloceşte la Preabunul Dumnezeu pentru luminarea minţilor şi a inimilor noastre. Tu, raiule cuvântător, ajută-ne cu darul rugăciunilor tale să ne curăţim de intinăciunea păcatelor noastre, ca să ajungem la dumnezeiescul rai. Tu, palatul cel însufleţit al Cuvântului, ajută-ne nouă să vedem palatul Noului Sion, cel din ceruri. Tu, Mireasa cea Preasfântă şi cu totul fără de prihană a Lui Dumnezeu, ajută-ne ca să vedem şi noi, cei neputincioşi, Ierusalimul cel ceresc, pe Mireasa Mielului şi Maica celor întâi-născuţi. Tu, căruţă Luminii, du-ne pe noi la lumina bucuriei, care de-a pururea este strălucitoare celor drepţi şi sfinţi. Tu, norul cel în chipul porfirei cu raze de aur, umbreşte-ne pe noi de acea fierbinţeală a poftelor trupeşti şi de aprinderea mâniei şi a iuţimii. Pe tine, ceea ce eşti starea fulgerului dumnezeirii şi raza cea strălucită a Soarelui celui de gând, te rugăm, luminează-ne cu darul tău, ca să nu uităm că şi noi suntem biserici ale Lui Dumnezeu şi să nu întristăm cu păcatele noastre Duhul Lui Dumnezeu, Care locuieşte în noi. Tu, noian al darurilor celor duhovniceşti, ajută-ne să dobândim şi noi, nevrednicii, darul Lui Dumnezeu în veacul de acum şi în cel viitor. Tu, sălaş al Duhului Sfânt, mijloceşte cu darul tău la Dumnezeu, ca inima curată să zidească în noi şi cu duh drept să înnoiască cele dinlăuntru ale noastre. Pe tine, Maica îndurării şi a mângâierii, te rugăm, cu adâncă umilinţă a inimii, să stai lângă noi în ceasul cel mai de pe urma al vieţii noastre, ca să ne ajuţi şi să ne mângâi sufletele în vremea despărţirii de acest trup stricăcios şi de veacul acesta trecător. Pe tine, porumbiţă înţelegătoare cu aripi de aur şi cu străluciri de fulger, te rugăm din toată inima să călătoreşti cu noi până ce vom trece toate vămile cele înfricoşătoare ale văzduhului şi toată puterea întunericului celui de sub cer. Pe tine, uşa vieţii, a luminii şi a bucuriei, te rugăm să ne ajuţi să intrăm pe porţile cele sfinte ale Împărăţiei cerurilor şi să ajungem, cu darul prea-sfintelor şi preaputernicelor tale rugăciuni, la lumina veseliei celei neasemănate şi neapropiate. Pe tine, Împărăteasa cerului şi a pământului, care pururea stai de-a dreapta Sfintei Treimi şi care ai născut pe Ziditorul Serafimilor şi i-ai întrecut întru cinstire pe Heruvimi, te rugăm, noi, păcătoşii şi nevrednicii robii tăi, să stai aproape de sufletele noastre în ziua cea mare şi înfricoşătoare a Judecăţii de apoi şi să îmblânzeşti mânia cea sfântă şi dreaptă a Domnului şi Dumnezeului nostru Iisus Hristos, ca să miluiască şi să mântuiască sufletele noastre.Amin.

Acatistul Sfinţilor Ioachim şi Ana – Sfinţi Dumnezeieşti Părinţi (9 septembrie)

După obişnuitul început, se fac condacele şi icoasele.

Condacul 1:

Însoţirii celei de Dumnezeu alese, dumnezeieştilor părinţi Ioachim şi Ana, ca celor ce aţi născut pe Maica Vieţii noastre, binecuvântată de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea Fecioara Maria, cântări de laudă aducem vouă noi, rugătorii voştri; iar voi, ca cei ce aveţi îndrăzneală către Dumnezeu, păziţi-ne cu rugăciunile voastre de toate primejdiile pe noi, cei ce cântăm: bucuraţi-vă, părinţi de trei ori fericiţi!

Icosul 1:

Îngerul cel mai întâistătător din cer a fost trimis să spună vestirea de bucurie dreptului Ioachim, zicând: Ioachime, Ioachime, auzitu-s-a rugăciunea ta; şi iată, femeia ta va naşte ţie o fiică de care cerul şi pământul se vor bucura, lăudându-te pe tine şi zicând:

Bucură-te, Ioachime, mângâierea lui Adam celui căzut;

Bucură-te, mijlocitorul iertării celui greşit;

Bucură-te, că rugăciunile tale au străbătut cerurile;

Bucură-te, că darul cel mai presus de lume ai dobândit;

Bucură-te, că de aceasta Anei grăbindu-te ai vestit;

Bucură-te, că şi acesteia de asemenea i s-au descoperit;

Bucură-te, luminătorul cel cu raze veselitoare;

Bucură-te, aducătorule de roadă mântuitoare;

Bucură-te, că ai odrăslit din seminţie împărătească;

Bucură-te, că ai mărit vrednicia arhierească;

Bucură-te, cel ce ai întrecut cu darul pe Avraam;

Bucură-te, cel prin care întristarea nerodirii s-a pierdut;

Bucură-te, Ioachime, părinte prea fericite!

Condacul al 2-lea:

Văzându-se Dreptul Ioachim defăimat din pricina nerodirii, s-a depărtat în pustie, cu post şi cu lacrimi rugându-se lui Dumnezeu, de la Care câştigând darul cel mai presus de lume, s-a bucurat cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Sfatul cel mai înainte de veci venind să se plinească, a fost trimis de la Dumnezeu Arhanghelul cel mai întâistătător să vestească bucurie Sfintei şi Dreptei Ana, zicând: Ana, Ana, s-a auzit rugăciunea ta; şi iată, vei naşte pe Născătoarea de Dumnezeu Maria, prin care lumea se va mântui, lăudându-te pe tine şi zicând:

Bucură-te, Ana, aşteptarea cea mult dorită de strămoaşa Eva;

Bucură-te, luna care ai risipit negura întristării;

Bucură-te, grădină de Dumnezeu sădită;

Bucură-te, că ai odrăslit floarea cea neveştejită;

Bucură-te, că de naşterea ta lumea s-a bucurat;

Bucură-te, că prin tine stârpiciunea s-a dezlegat;

Bucură-te, ceea ce ai hrănit pe hrănitoarea Vieţii;

Bucură-te, mângâierea celor necăjiţi;

Bucură-te, bogăţia celor lipsiţi;

Bucură-te, că prin tine s-a făcut începătură Darului;

Bucură-te, că prin naşterea ta s-a stins datoria păcatului;

Bucură-te, Ana, maică prealăudată!

Condacul al 3-lea:

Văzându-se pe sine Sfânta şi Dreapta Ana întru întristarea nenaşterii de prunci, plângând cu amar în grădina sa se ruga lui Dumnezeu, zicând: Doamne al puterilor, cel ce ştii ocara nerodirii, dezleagă-mi stârpiciunea, că roada pântecelui meu în dar o aduc ţie, lăudându-Te şi cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Alergat-a Ioachim în Ierusalim la Biserica Domnului, după ce i-a grăit lui Arhanghelul, şi aflând pe soţia sa, i-a spus vestirea cea de bucurie; şi au mulţumit împreună lui Dumnezeu pentru mila aceasta, pentru care şi noi îl lăudăm pe dânsul, zicând:

Bucură-te, bătrânule de Dumnezeu iubit;

Bucură-te, prealăudate părinte al Maicii lui Dumnezeu;

Bucură-te, sfeşnicul lui Dumnezeu cel în fapte bune îmbătrânit:

Bucură-te, cel ce din coapsele tale ai îmbogăţit lumea;

Bucură-te, pomul psalmistului ale cărui frunze nu au căzut;

Bucură-te, că întru tine s-a plinit proorocirea;

Bucură-te, cu tu pe toţi părinţii ai întrecut;

Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi părinte Maicii lui Dumnezeu;

Bucură-te, rădăcina sadului celui dumnezeiesc;

Bucură-te, că ai odrăslit din neamul împărătesc;

Bucură-te, că ai bineplăcut lui Dumnezeu pe pământ;

Bucură-te, că ai împodobit Ierusalimul cel de sus cu odrasla ta;

Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!

Condacul al 4-lea:

Înţelegând bătrânul sfatul lui Dumnezeu pentru răscumpărarea neamului omenesc, intrând în biserică împreună cu soţia sa, cea de Dumnezeu înţelepţită şi închinându-se, a cântat laudă: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind rudeniile dumnezeieştilor părinţi că a mărit Domnul mila Sa faţă de dânşii, au alergat lăudând într-un glas pe preaînţeleapta Ana, zicând:

Bucură-te, ceea ce ai prefăcut în bucurie lacrimile Evei;

Bucură-te, că întru naşterea ta îngerii dănţuiesc întru veselie;

Bucură-te, corabia care porţi pe porumbiţa în cetarea potopului;

Bucură-te, măslin plin de roadă în casa Domnului;

Bucură-te, ceea ce porţi scaunul împăratului;

Bucură-te, că prin naşterea ta se surpă împărăţia iadului;

Bucură-te, ţarină bine roditoare;

Bucură-te, holdă hrănitoare a săracilor;

Bucură-te, podoaba şi lauda maicilor;

Bucură-te, ajutătoarea şi mângăierea celor sterpe;

Bucură-te, cămara împărătesei îngerilor;

Bucură-te, vistieria mângâierii celor păcătoşi;

Bucură-te, Ana, maică prealăudată!

Condacul al 5-lea:

Steaua cea cu strălucire dumnezeiască răsărind din pântecele tău cel preafericit, Ana de Dumnezeu iubită, vesteşte bucurie la toată lumea, şi pe toţi îi îndeamnă a cânta cu un glas: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzând Dumnezeu-Cuvântul zidirea Sa chinuită de tiranul diavol, şi voind a-şi pregăti pe pământ cămara însufleţită, pe tine, Ioachim, te-a chemat la o vrednicie ca aceasta, ca din coapsele tale să răsară Mireasa cea preacurată; pentru aceasta grăim ţie:

Bucură-te, sadul creştinătăţii cel prea-strălucit;

Bucură-te, începătorul darului cel prea-mărit;

Bucură-te, că din sămânţa ta s-a lucrat cortul cel însufleţit;

Bucură-te, că acesta mai desfătat decât cerurile s-a arătat;

Bucură-te, meşter înţelept care ai întrecut pe Solomon;

Bucură-te, că fiica ta s-a făcut Biserică a lui Dumnezeu;

Bucură-te, rădăcina pomului vieţii;

Bucură-te, temelia turnului credinţei;

Bucură-te, râu care ai adus pe mărgăritarul cel de mult preţ;

Bucură-te, că pe acesta în Sfânta sfintelor l-ai pus;

Bucură-te, cel ce ai primit făgăduinţa prin arhanghel;

Bucură-te, că prin aceasta s-a plinit sfatul cel mai înainte de veci;

Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!

Condacul al 6-lea:

După zilele acelea, încredinţându-se Ioachim că făgăduinţa cea dată lui prin arhanghel s-a plinit, aducând jertfă şi arderi de tot, a fost binecuvântat de arhiereu, de preoţi, de leviţi şi de tot poporul că s-a învrednicit de un dar mare ca acesta şi împreună au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Apropiindu-se zorile mântuirii neamului omenesc născut-ai, Sfântă şi Preafericită Ana, pe prunca cea făgăduită ţie de la Dumnezeu, pe pururea Fecioara Maria; pentru aceasta te lăudăm:

Bucură-te, ceea ce ai născut pe Împărăteasa cerului;

Bucură-te, lâna cea preacurată din care s-a ţesut cortul împăratului;

Bucură-te, mijlocitoarea iertării şi a darului;

Bucură-te, steaua Nazaretului cea mult luminoasă;

Bucură-te, podoaba Bisericii cea prea-frumoasă;

Bucură-te, lauda patriarhilor şi a drepţilor;

Bucură-te, maica nădejdii creştinilor;

Bucură-te, chivot purtător de tăbliţa darului;

Bucură-te, cuibul porumbiţei raiului;

Bucură-te, stâlpul cel neclintit al Bisericii;

Bucură-te, reazemul cel nemărginit al credincioşilor;

Bucură-te, ceea ce ai născut pe cea făgăduită lumii;

Bucură-te, Ana, maică pururea lăudată!

Condacul al 7-lea:

Vrând dumnezeiasca Ana să-şi plinească făgăduinţa, a adus pe prunca cea dăruită ei de Dumnezeu în Biserica Domnului şi în Sfânta Sfintelor a aşezat-o pe ea, ca ziua şi noaptea să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Arătat-a făptură nouă Stăpânul tuturor, din dreptul Ioachim răsărind pe înnoitoarea Evei şi mieluşeaua cea mai înainte vestită de prooroci; pentru aceea auzi de la noi aşa:

Bucură-te, păstrătorul tainelor celor nespuse ale lui Dumnezeu;

Bucură-te, plinitorul sfaturilor Lui celor nepătrunse;

Bucură-te, lucrătorul cămării de mire celei preacurate;

Bucură-te, părintele miresei celei cu totul neîntinate;

Bucură-te, că fiica ta a născut pe Hristos Domnul;

Bucură-te, că tu pentru aceasta de toată lumea eşti lăudat;

Bucură-te, plinitorule al Legii;

Bucură-te, începătorule al darului;

Bucură-te, grabnic ajutător al celor neroditori;

Bucură-te, călduros mijlocitor al păcătoşilor;

Bucură-te, temelia cea neclintită a Bisericii;

Bucură-te, pavăza cea nebiruită a credinţei;

Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!

Condacul al 8-lea:

Văzând naştere din făgăduinţa dăruită de Dumnezeu lui Ioachim şi Anei, să ne ridicăm mintea la cer şi să cântăm cu bucurie laudă Celui ce a arătat cele preaslăvite, zicând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cu totul după legile firii a fost naşterea ta, Ana prealăudată; dar fiica ta, născând pe Dumnezeu-Cuvântul a rămas fecioară; pentru aceasta te lăudăm pe tine, zicând:

Bucură-te, ceea ce ai născut pe lauda fecioriei;

Bucură-te, că prin fiica ta s-a plătit datoria strămoaşei;

Bucură-te, că ai purtat în braţele tale pe fiica Părintelui ceresc;

Bucură-te, că printr-însa s-a făcut mântuirea neamului omenesc;

Bucură-te, că din sânii tăi ai hrănit pe Împărăteasa făpturii;

Bucură-te, ceea ce ai născut după făgăduinţă pe Maica luminii;

Bucură-te, liman de scăpare a celor credincioşi;

Bucură-te, grabnică tămăduire a celor neputincioşi;

Bucură-te, lauda cea preamărită a drept-credincioşilor;

Bucură-te, podoaba preastrălucită a arhiereilor;

Bucură-te, munte înalt care nu te ascunzi de la năzuinţa noastră;

Bucură-te, acoperământul ceor ce se roagă ţie cu credinţă;

Bucură-te, Ana, maică pururea lăudată!

Condacul al 9-lea:

Nu pricepem de unde vom începe a-ţi aduce laudă, maică preafericită, sau cu ce cununi te vom încununa pe tine, care ai născut pe Împărăteasa cerului şi a pământului; numai să lăudăm cu umilinţă pe Dumnezeul minunilor, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Zicerile sfinţilor prooroci cele din descoperire dumnezeiască văzându-le plinite şi stând lângă scaunul Dumnezeirii, prea-fericite Ioachim, auzi-ne pe noi, care grăim ţie:

Bucură-te, că te desfătezi cu heruvimii în lumina cea necuprinsă;

Bucură-te, că vezi scaunul cel preaînalt dăruit fiicei tale;

Bucură-te, că dânsa a fost învrednicită a şedea de-a dreapta Fiului său;

Bucură-te, locuitorul ierusalimului celui de sus;

Bucură-te, cel ce nu ne uiţi pe noi rudenia ta cea de jos;

Bucură-te, cel ce petreci cu arhanghelii;

Bucură-te, împreună-vorbitorule cu apostolii;

Bucură-te, veselia mucenicilor şi a cuvioşilor;

Bucură-te, lauda patriarhilor şi a proorocilor;

Bucură-te, luminătorul Legii şi al darului;

Bucură-te, vestitorule de bucurie celor din ascunzătorile iadului;

Bucură-te, cel prin care începe plinirea făgăduinţei de mântuire;

Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!

Condacul al 10-lea:

Vrând să mântuiască lumea împodobitorul tuturor, în lume, căreia fusese făgăduit, a venit; şi întrupându-Se din sângiuirile cele preacurate ale fiicei tale celei cu totul nevinovate, preafericite Ioachime, ne-a răscumpărat pe noi din robia diavolului; pentru aceasta cântăm cu bucure: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid de apărare eşti credincioşilor şi turn de scăpare tuturor celor ce aleargă la tine, Ana, cea cu nume de împărăteasă; că prin mijlocirea ta se mântuiesc cei ce te laudă pe tine, zicând:

Bucură-te, ceea ce în chip nemijlocit vezi frumuseţea Dumnezeirii;

Bucură-te, ceea ce necontenit sădeşti pentru noi darul mântuirii;

Bucură-te, că de naşterea ta s-au îngrozit puterile iadului;

Bucură-te, că printr-însa s-au deschis nouă uşile raiului;

Bucură-te, că vezi întru veselie pe fiica ta cea preabinecuvântată;

Bucură-te, că născând-o pe ea, de toată lumea eşti prealăudată;

Bucură-te, ceea ce ai crescut pe viţa cea adevărată;

Bucură-te, că aceasta a odrăslit pe strugurele vieţii;

Bucură-te, fântănă de daruri izvorâtoare;

Bucură-te, rază aducătoare de bucurie;

Bucură-te, cea ce ai născut căruţa cea purtătoare de fulger;

Bucură-te, că ai purtat scaunul cel împodobit cu chipul Soarelui;

Bucură-te, Ana, maică lăudată!

Condacul al 11-lea:

Pereche preafrumoasă şi însoţire de Dumnezeu aleasă, Ioachim şi Ana, cei ce sunteţi acum străluciţi cu dumnezeiască lumină şi vă veseliţi cu îngerii şi împreună cu fiica voastră cea de Dumnezeu dăruită, aduceţi-vă aminte de noi cei de pe pământ, care cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Sfeşnic purtător de lumină te are Biserica pe tine, dumnezeiscule părinte Ioachim, care îndreptezi spre cunoştinţa cea dumnezeiască pe toţi cei cu dor te laudă pe tine, zicând:

Bucură-te, luminătorul celor ce sunt în întunericul necunoştinţei;

Bucură-te, cârmuitorul cel bun al celor ce înoată în marea vieţii;

Bucură-te, grabnicule ajutător al celor ce sunt în primejdii;

Bucură-te, dulce mângâietor al celor întristaţi;

Bucură-te, cel ce uşurezi necazurile vieţii celei grele de purtat;

Bucură-te, ajutătorul cel preaînalt al mântuirii;

Bucură-te, nădejdea neînfruntată a celor ce te cheamă pe tine;

Bucură-te, îndemnătorul celor însoţiţi către fapte bune;

Bucură-te, temelia însoţirii celei de Dumnezeu rânduite;

Bucură-te, rădăcina mlădiţei celei neveştezite;

Bucură-te, iertarea celor ce mult au greşit;

Bucură-te, ridicarea strămoşilor;

Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!

Condacul al 12-lea:

Podoabă de mare cuviinţă a câştigat Biserica prin pomenirea voastră, prealăudaţilor părinţi; pentru aceea vă rugăm, pomeniţi-ne pe noi înaintea lui Dumnezeu, şi din toate nevoile izbăviţi-ne, pe noi cei ce cu dragoste vă lăudăm pe voi, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Lăudând naşterea ta cu cântări de Dumnezeu insuflate, Ana de trei ori fericită, slăvim pe Cel ce cu un dar ca acesta te-a învrednicit pe tine şi cu dragoste grăim ţie:

Bucură-te, ceea ce ai odrăslit pe viţa Mlădiţei celei neveştejite;

Bucură-te, că ai născut pe Maica Luminii celei de negrăit;

Bucură-te, ceea ce mijloceşti nouă bunătăţile cereşti;

Bucură-te, ceea ce eşti dăruitoare îmbelşugată şi de cele pământeşti;

Bucură-te, lauda cea mult-strălucită a femeilor;

Bucură-te, cununa cea neveştejită a maicilor;

Bucură-te, născătoarea prea lăudată a Maicii lui Dumnezeu;

Bucură-te, soţie bineplăcută lui Dumnezeu;

Bucură-te, ascultătoare blândă a celor ce te cheamă pe tine;

Bucură-te, cea care împlineşti cererile cele bune ale credincişilor;

Bucură-te, bogăţia săracilor şi a văduvelor;

Bucură-te, ceea ce eşti vindecare a neputincioşilor şi a bolnavilor;

Bucură-te, Ana, maică pururea lăudată!

Condacul al 13-lea:

O, preafericită însoţire, a dumnezeieştilor părinţi Ioachim şi Ana cei ce staţi lângă scaunul Dumnezeirii, primind laudele acestea ale noastre, izbăviţi-ne cu rugăciunile voastre de chinurile cele veşnice şi de toată ispita, ca împreună cu voi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice iarăţi Icosul 1: Îngerul cel mai întâistătător din cer… şi Condacul 1: Însoţirii celei de Dumnezeu alese… şi se face otpustul.

 Acatistul Sfântului Onufrie de la Verona (9 septembrie)

Rugăciunile începatoare, apoi:

Condacul 1:

Iubitorului de viaţă sihăstrească şi duhovnicescului povăţuitor către mântuire, rugătorului fierbinte şi luminător al Sihăstriei Voronei, pilduitorului monahilor şi prietenului îngerilor, cu evlavie să-i cântăm:

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Icosul 1:

Făcătorul îngerilor te-a chemat Cuvioase Părinte, din pruncie să slujeşti Domnului şi să fii candelă luminoasă pentru neamul tău dreptcredincios, căci viaţă cuvioasă ai arătat pentru care şi noi îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că din pruncie ai fost ales vas al Duhului Sfânt;

Bucură-te, curată copilărie, plăcută lui Dumnezeu;

Bucură-te, că mintea ţi-a fost pururea la Dumnezeu;

Bucură-te, floare aleasă răsădită în pământul Moldovei;

Bucură-te, că ai urmat lui Hristos;

Bucură-te, că puterea harului te-a umbrit;

Bucură-te, că tinereţea ta Domnului ai închinat-o;

Bucură-te, că prin acestea calea adevărului ai aflat-o;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Condacul al 2-lea:

Pentru curata-ţi viaţă, înzestrat fiind cu strălucită înţelepciune, ai ajuns, Cuvioase Părinte, să slujeşti în înalte dregătorii, căutând ca prin acestea să împlineşti şi datoriile cele lumeşti, fără a uita însă vreodată de Dumnezeu, Căruia mereu I-ai cântat: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Auzind, Sfinte Părinte, îndemnul Mântuitorului Care zice: „cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie”, şi aflând de viaţa monahală cu buna rânduială din binecu-vântata ţară a Moldovei, ai lăsat patria ta şi dregătoria lumească şi ai venit la Mănăstirea Dragomirna din părţile Sucevei. Pentru aceasta şi noi îţi cântăm aşa:

Bucură-te, doritor al vieţii desăvârşite;

Bucură-te, împlinitor al chemării lui Hristos;

Bucură-te, că nu te-a robit slava omenească;

Bucură-te, că ai căutat viaţa pustnicească;

Bucură-te, că ai dorit cele netrecătoare;

Bucură-te, că ai urmat calea smereniei;

Bucură-te, că ai găsit liman duhovnicesc;

Bucură-te, că la Mănăstirea Dragomirna ai fost binecuvântat;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Condacul al 3-lea:

Cine nu te va ferici, Părinte Onufrie, pe tine cel care cu înţelepciune ai hotărât să alungi din viaţa ta toate ispitele măririi deşarte şi prin viaţă neîntinată să te faci plăcut lui Hristos. De aceea, te-ai străduit să fii înger în trup, cântând lui Dumnezeu neîncetat: Aliluial

Icosul al 3-lea:

Cuviosul Paisie Stareţul, venind din Sfântul Munte Athos la Mănăstirea Dragomirna, te-a aflat, Cuvioase Părinte, şi foarte mult s-a folosit de viaţa ta şi de adânca ta smerenie. De aceea, statornică prietenie duhovnicească v-a unit, căci şi tu, sfinte, de la el ai deprins alese virtuţi monahiceşti. Iar noi, minunându-ne de aceasta, te lăudăm cântându-ţi:

Bucură-te, că pe Stareţul Paisie duhovnic l-ai ales;

Bucură-te, că el cu folositoare sfaturi te-a întărit;

Bucură-te, că pentru viaţa ta aleasă Cuviosul Paisie mult te-a preţuit;

Bucură-te, că şi tu sfetnic de nădejde i-ai fost;

Bucură-te, că adesea cu el te-ai sfătuit;

Bucură-te, că împreună aţi strălucit prin virtuţi;

Bucură-te, că şi pe Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului l-ai întâlnit;

Bucură-te, că şi cu acesta duhovnicească prietenie ai statornicit;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Condacul al 4-lea:

Vrednic lucru este să te cinstim, Cuvioase Părinte, cel care, cu osârdie, ai căutat monahi cu viaţă îmbunătăţită şi de la dânşii ai învăţat să biruieşti valurile mării învolburate ale acestei vieţi. Aşa, Sfinte, ai cunoscut pe Cuvioşii Paisie de la Neamţ şi pe Vasile de la Poiana Mărului şi împreună aţi lăudat pe Dumnezeu cântându-I: Aliluial

Icosul al 4-lea:

Auzind de marii sihaştri din părţile Voronei, Sfinte, şi mistuit de dorul păcii duhovniceşti, te-ai închinoviat în Mănăstirea Vorona cu sete nestinsă de a spori în cele sfinte. Iar de aici, Cuvioase Părinte, te-ai retras în liniştea codrului din apropiere, unde ai petrecut vreme de un sfert de veac în as-pră nevoinţă şi neîncetată rugăciune. Minunându-ne de această neobosită nevoinţă, cu evlavie îţi cântăm:

Bucură-te, podoaba obştii Mănăstirii Vorona;

Bucură-te, lumină a sihăstriei codrilor;

Bucură-te, crin preafrumos sădit în grădina virtuţilor;

Bucură-te, mult nevoitorule în cele duhovniceşti;

Bucură-te, că în liniştea pădurii pe Hristos L-ai găsit;

Bucură-te, sfinţitor al locurilor tainice;

Bucură-te, rugător pentru mântuirea multora;

Bucură-te, slujitor al virtuţilor creştineşti;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Condacul al 5-lea:

În codrii Voronei, candelă luminoasă te-ai arătat, mult nevoitorule părinte, căci, prin pilda vieţii şi mireasma învăţăturilor tale, ai fost vrednic îndreptător multor călugări pe care i-ai călăuzit către viaţa cea sfântă, pe toţi povăţuindu-i a cânta neîncetat lui Dumnezeu: Aliluial

Icosul al 5-lea:

Chemat la sfânta taină a Preoţiei, cinstitorule de Dumnezeu, te-ai înfricoşat foarte, căci, prin adânca ta smerenie, nevrednic te socoteai. Însă Cunoscătorul inimilor, Dumnezeu, te-a învrednicit cu acest mare dar, pentru care şi noi îţi zicem aşa:

Bucură-te, vieţuitor al pustiei;

Bucură-te, rugător fierbinte;

Bucură-te, om duhovnicesc;

Bucură-te, sfătuitor înţelept;

Bucură-te, povăţuitor luminat;

Bucură-te, purtător al harului ceresc;

Bucură-te, lumina mare a Voronei;

Bucură-te, candelă a sfinţeniei;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Condacul al 6-lea:

Luminându-te cu pilda vieţii sfinte a părinţilor atoniţi, ai rânduit şi monahilor Mănăstirii Vorona aceeaşi pravilă de trăire îmbunătăţită, îndemnându-i a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Vieţuire îngerească petrecând, Sfinte Onufrie, post şi îndelungi privegheri, te-ai făcut ucenicilor tăi icoană vie de rugăciune şi aşa te-ai învrednicit a primi schima cea mare de la duhovnicul tău, Stareţul Paisie, care te-a chemat la Mănăstirea Dragomirna, unde te-a făcut schimnic Pentru această sporire duhovnicească, Sfinte, îţi cântăm:

Bucură-te, că nimic din cele trecătoare nu ai iubit;

Bucură-te, că pe cele nestricăcioase le-ai dobândit;

Bucură-te, cel ce ai primit cunună nepieritoare;

Bucură-te, că pe Maica Domnului ai avut-o mereu rugătoare;

Bucură-te, prietenul îngerilor;

Bucură-te, luminător al monahilor;

Bucură-te, cunoscător al tainelor sfinte;

Bucură-te, călăuză a nevoitorilor;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Condacul al 7-lea:

Vestea vieţuirii sfinte şi puterea rugăciunilor tale, Cuvioase, în toată Moldova s-a răspândit. De aceea, din locuri îndepărtate mulţi credincioşi au venit la tine, iar tu, Cuvioase, ca un preabun părinte pe toţi cu multă dragoste i-ai primit, dând mângâieri, mijlocind cu rugăciunile şi tămăduind prin acestea multe boli ale celor suferinzi. Pentru aceasta, cei care s-au învrednicit de mari daruri prin rugăciunile tale au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Urmând pilda marilor sihaştri din pustia Egiptului, Cuvioase, ai întemeiat obşte monahală la Sihăstria Voronei, unde mulţime multă de călugări s-a adunat, toţi voind a-ţi fi prin preajmă şi a te avea ca doctor sufletesc, căci pentru toţi ai fost un pilduitor călugăr, duhovnic şi stareţ. Pentru aceasta cu dragoste cinstim Sfintele tale moaşte şi zicem:

Bucură-te, întemeietorul obtei de la Sihăstria Voronei;

Bucură-te, vieţuitor pilduitor;

Bucură-te, milostiv şi blând păstor;

Bucură-te, povăţuitor înţelept;

Bucură-te, rugător fierbinte;

Bucură-te, cărturar duhovnicesc;

Bucură-te, cunoscător al Filocaliei;

Bucură-te, ostenitor al răspândirii scrierilor sfinte;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Condacul al 8-lea:

Către apusul vieţii, depărtându-te de tulburările lumeşti, Cuvioase Onufrie, ai vieţuit într-o peşteră pe malul pârâului Vorona, făcându-ţi din ea poartă a cerului, cu alese rugăciuni, şi te-ai luminat de dorul pentru Hristos până la cel din urmă ceas al vieţii tale, cântându-I neîncetat: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Văzând trăirea ta în netulburată linişte sihăstrească, Sfinte Părinte, cu adevărat înţelegem că viaţa pustnicilor fericită este. Căci, luminându-te cu dumnezeiescul dor, nerodirea pustiului ai preschimbat-o în grădină de viaţă duhovnicească. Pentru aceasta şi noi zicem:

Bucură-te, că pe diavol cu postul şi rugăciunea l-ai ruşinat;

Bucură-te, că din învăţăturile Sfintei Scripturi te-ai adăpat;

Bucură-te, că ai iubit Sfintele Scripturi;

Bucură-te, că ai cercetat scrierile sfinţilor;

Bucură-te, că ai urmat sfatul duhovnicilor tăi;

Bucură-te, că de cuvântul lui Hristos te-ai pătruns;

Bucură-te, odorul de mare preţ al Voronei;

Bucură-te, rugător fierbinte al Moldovei;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Condacul al 9-lea:

Săvârşind călătoria acestei vieţi, Părinte Cuvioase, şi cunoscând dinainte ceasul despărţirii sufletului de trup, ai mulţumit Preabunului Dumnezeu pentru darul vieţii îndelungate pe care l-ai primit de la El. Du-pă ce ai petrecut pe pământ 89 de ani, Hristos a luat în braţele Sale fericitul tău suflet. Pentru aceasta, minunându-ne de viaţa ta preafrumoasă, Sfinte, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluial

Icosul al 9-lea:

Înţelepţii cei mult vorbitori nu pot arăta în cuvinte petrecerea ta din această viaţă. Chiar şi firea îngerească s-a minunat de vieţuirea ta, Cuvioa-se, căci, trup având ai trăit ca un înger. De aceea, mutarea ta din această viaţă la cea veşnică a fost însoţită de multe minuni. Deci şi noi văzând puterea lui Dumnezeu arătată prin cei ce-L iubesc, îţi cântăm aşa:

Bucură-te, cunoscător al tainei sfârşitului tău;

Bucură-te, purtător al Sfântului Duh;

Bucură-te, primitor al darurilor cereşti;

Bucură-te, luptător duhovnicesc neînfricat;

Bucură-te, sfinţitor al codrilor;

Bucură-te, primitor al Euharistiei înainte de ceasul morţii;

Bucură-te, vieţuitor împreună cu sfinţii;

Bucură-te, că aşa ai ajuns la liman fericit;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Condacul al 10-lea:

Împăratul David a glăsuit că „minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi” iar viaţa ta, Cuvioase, a adeverit întru toate cele grăite de psalmist. Dumnezeu a arătat slava Lui prin tine, Sfinte, care ai mers pe calea cea strâmtă, purtând jugul vieţii pustniceşti, al neîncetatelor nevoinţe, al rugăciunii stăruitoare, şi aşa, sfinte, suindu-te din putere în putere, te-ai mutat la locaşurile cele veşnice cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Lumină din lumina lui Hristos gustând în această lume trecătoare, după moartea ta, Cuvioase Onufrie, ai răsărit ca o lumina strălucitoare prin cinstitele tale moaşte din care izvorăsc tămăduiri celor care se roagă ţie, zicând:

Bucură-te, sfinte al lui Dumnezeu Cel Preasfânt;

Bucură-te, purtător al darului vindecării;

Bucură-te, făcător de minuni prin harul Sfântului Duh;

Bucură-te, luminător al închinătorilor;

Bucură-te, izvor al alinărilor;

Bucură-te, tămăduitor al bolilor grele;

Bucură-te, vindecător al celor neputincioşi;

Bucură-te, ajutător grabnic al celor suferinzi;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Condacul al 11-lea:

Multe şi mari semne au fost la mormântul tău, Sfinte Onufrie, prin ele arătându-ţi puterea cea dată ţie de la Dumnezeu, ca să întorci pe mulţi la adevărata credinţă, şi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia

Icosul al 11-lea:

Voievodul Mihail Sturza ajungând la mormântul tău, Cuvioase, a luat un fruct din mărul ce crescuse în apropiere, ca să-l ducă fiicei sale bolnave de epilepsie, iar aceasta, mâncându-l, în chip minunat s-a tămăduit. Atunci domnitorul, mirat de puterea lui Dumnezeu, s-a întors degrabă la Vorona pentru a se închina cu toată familia la mormântul tău. Şi îndată sfintele tale moaşte, Sfinte Onufrie, au fost strămutate în biserica Mănăstirii Vorona spre cinstire. Pentru aceasta noi îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că pe fiica domnului Moldovei ai tămăduit-o;

Bucură-te, că te-ai arătat mai iscusit decât toţi doctorii;

Bucură-te, că în biserica Mănăstirii Vorona ai fost strămutat;

Bucură-te, că şi familia Voievodului şi s-a închinat;

Bucură-te, ocrotitor al ţinutului Botoşanilor şi al Moldovei;

Bucură-te, ajutător grabnic al credincioşilor;

Bucură-te vieţuitor împreună cu îngerii;

Bucură-te, candelă a Ortodoxiei;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Condacul al 12-lea:

Iubind mai mult sihăstria, te-ai arătat în vis stareţului Mănăstirii Vorona, Cuvioase, poruncindu-i să-ţi aducă moaştele la schitul Sihăstria Voronei, pe care l-ai întemeiat Dar stareţul, neîmplinind porunca ta, greu s-a îmbolnăvit şi amintindu-şi de vedenia avută, a strămutat cinstitele tale moaşte la locul de tine mult dorit. Pentru aceasta şi noi, slăvind puterea lui Dumnezeu arătată în sfinţii Lui, Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Lăudând vieţuirea ta, te fericim, Cuvioase Părinte Onufrie, ca unul ce eşti casnic şi prieten al lui Dumnezeu şi al nostru ocrotitor, rugându-te să mijloceşti neîncetat înaintea lui Dumnezeu ca să ne păzească de necredin-ţă şi dezbinare, de nevoi şi de necazuri. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, că toate uneltirile diavolului le-ai biruit;

Bucură-te, sfânt al Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, ocrotitor grabnic al creştinilor;

Bucură-te, dascăl al rugăciunii;

Bucură-te, schimonah pilduitor;

Bucură-te, luminător al vieţii duhovniceşti;

Bucură-te, tămăduitor al bolilor;

Bucură-te, cetăţean al raiului ceresc;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Condacul al 13-lea:

Sfinte Făcătorule de minuni, Cuvioase Onufrie, lauda sihaştrilor şi podoaba Voronei, primeşte această cântare a noastră, a celor ce te cinstim, şi cu rugăciunile noastre smerite înaintea tronului Preasfintei Treimi, rugându-te neîncetat pentru noi ca să ne izbăvim de toată primejdia, de boli şi de necazuri, şi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Făcătorul îngerilor te-a chemat Cuvioase Părinte, din pruncie să slujeşti Domnului şi să fii candelă luminoasă pentru neamul tău dreptcredincios, căci viaţă cuvioasă ai arătat pentru care şi noi îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că din pruncie ai fost ales vas al Duhului Sfânt;

Bucură-te, curată copilărie, plăcută lui Dumnezeu;

Bucură-te, că mintea ţi-a fost pururea la Dumnezeu;

Bucură-te, floare aleasă răsădită în pământul Moldovei;

Bucură-te, că ai urmat lui Hristos;

Bucură-te, că puterea harului te-a umbrit;

Bucură-te, că tinereţea ta Domnului ai închinat-o;

Bucură-te, că prin acestea calea adevărului ai aflat-o;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Condacul 1

Iubitorului de viaţă sihăstrească şi duhovnicescului povăţuitor către mântuire, rugătorului fierbinte şi luminător al Sihăstriei Voronei, pilduitorului monahilor şi prietenului îngerilor, cu evlavie să-i cântăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

Rugăciune către Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona:

O, Cuvioase Părinte Onufrie, vas ales al Domnului, iubitor de viaţă duhovnicească, aprinzându-te cu dumnezeiască râvnă, ai urmat îndemnul Mântuitorului. „Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie”, ai lăsat rudeniile, patria şi dregătoria cea lumească, venind în ţara Moldovei. Vrednic lucru este să te cinstim, Cuvi-oase Părinte, şi să te rugăm: dă-ne răbdarea ta, Sfinte. Dă-ne curajul şi voinţa ta, credinţa şi iubirea ta către Dumnezeu. Ajută-ne să dobândim smerenia, pacea şi lumina inimii tale curate. Pe tine, cel care vieţuieşti împreună cu îngerii, te rugăm, cu lacrimi şi cu umilinţă, izbăveşte-ne, prin sfin-tele tale rugăciuni, de mulţimea ispitelor şi a necazurilor, de poftele cele vătămătoare ale trupului şi de gândurile rele care se abat asupra noastră. Tu, care umpli de lumină pe cei credincioşi, sădeşte în noi, cu rugăciunile tale, temelia statorniciei în credinţă şi a sfinţeniei vieţii. Ajută-ne cu rugăciunile tale să vieţuim, oriunde, ca fraţii întru Hristos şi să căutăm sfinţi-rea sufletelor noastre pustiite de păcate. Cel ce ai fost mult nevoitor şi mult rugător, ajută pe cei ce se nevoiesc în împlinirea poruncilor lui Hristos în mănăstire sau în lume, spre slava Preasfintei Treimi şi mântui-rea sufletelor. Amin

 Acatistul Sfintei Cruci (14 septembrie)

După obisnuitul inceput se zic: Condacele şi Icoasele.

Condacul 1:

O, de trei ori fericită şi preacinstită Cruce, ţie ne închinăm credincioşii şi te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălţare. Ca o pavăză şi armă nebiruită, ocroteşte şi acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Icosul 1:

Îngerii din cer în chip nevăzut înconjoară cu frică Crucea cea de viaţă purtătoare şi, văzând-o că dă credincioşilor acum har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează şi stau zicând către dânsa unele ca acestea:

Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a lumii;

Bucură-te, slava Bisericii;

Bucură-te, că izvorăşti tămăduiri cu îndestulare;

Bucură-te, că luminezi marginile lumii;

Bucură-te, lemn de viaţă mirositor şi vistieria minunilor;

Bucură-te, preafericită şi de daruri dătătoare;

Bucură-te, că eşti dumnezeiesc aşternut picioarelor;

Bucură-te, că te-ai aşezat spre închinarea tuturor;

Bucură-te, pahar plin de curată băutura;

Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus;

Bucură-te, prin care se binecuvintează zidirea;

Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul;

Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul al 2-lea:

Văzându-se Elena pe sineşi întru dorire, a zis împăratului cu îndrăznire: „lucrul cel preadorit sufletului tău se arată prea de bucurie osârdiei mele; căutând însă arma cea biruitoare pentru tine, precum zici, cânta: Aliluia!”.

Icosul al 2-lea:

Cunoştinţa cea necunoscută mai înainte, împărateasa, cunoscând-o, a strigat către cei ce slujeau: „din sânurile pământului siliţi în graba va afla şi Crucea a mi-o da”, către care privind cu frică a zis, cântând aşa:

Bucură-te, semnul adevăratei bucurii;

Bucură-te, izbăvirea vechiului blestem;

Bucură-te, comoară, pentru zavistie în pământ ascunsă;

Bucură-te, ceea ce te-ai arătat cu stele închipuită;

Bucură-te, cinstită Cruce cu împătrite raze în chipul focului;

Bucură-te, scară pe înălţime rezemată, mai înainte oarecând arătată;

Bucură-te, lumina îngerilor cea cu alinare închipuită;

Bucură-te, rana demonilor cea mult suspinată;

Bucură-te, odor veselitor al Cuvântului;

Bucură-te, stingătoarea focului rătăcirii;

Bucură-te, cinstită Cruce, apărătoare a deznădăjduiţilor;

Bucură-te, tare apărătoare a celor ce bine călătoresc;

Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul al 3-lea:

Puterea Lemnului s-a arătat atunci, spre adevărata încredinţare a tuturor, şi pe cea fără de glas şi moartă, spre viaţă, o, a sculat; înfricoşătoare privire celor ce vor a culege mântuire, când cântă aşa: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având Elena arma cea nebiruită, a alergat către fiul său, iar el, tare săltând îndată, Crucea cea prea mare cunoscând-o, se bucura, şi cu săltările ca şi cu nişte cântări, zicea către dânsa unele ca acestea:

Bucură-te, cinstită Cruce, vasul luminii;

Bucură-te, cinstită Cruce, vistierul vieţii;

Bucură-te, dătătoarea darurilor Duhului;

Bucură-te, limanul cel neînviforat al celor ce călătoresc pe mare;

Bucură-te, masă care ţii ca pe o Jertfă pe Hristos;

Bucură-te, viţă care porţi Strugurele cel copt care da vinul cel tainic:

Bucură-te, că păzeşti sceptrurile împăraţilor;

Bucură-te, că zdrobeşti capetele balaurilor;

Bucură-te, strălucită cunoştinţă a credinţei;

Bucură-te, păzitoarea a toată lumea;

Bucură-te, binecuvântarea lui Dumnezeu către muritori;

Bucură-te, mijlocirea către Dumnezeu a celor muritori;

Bucura te, cinstită Cruce, pazitoare a creştinilor!

Condacul al 4-lea:

Dumnezeiasca râvna întru sineşi luând Elena, cu osârdie a căutat şi a aflat Crucea care în pământ era ascunsă şi pe cer împăratului se arătase, pe care lăudând-o a zis: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

În chipul soarelui s-a arătat Crucea în lume, şi toţi de luminare umplându-se şi ca şi către o stea alergând, o văd pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunătăţi, în mâinile cele sfinte înălţată, pe care lăudând-o au zis:

Bucură-te, raza Soarelui celui gândit;

Bucură-te, izvorul Mirului celui nedeşertat;

Bucură-te, chemarea lui Adam şi a Evei;

Bucura te, omorârea stăpânitorilor iadului;

Bucură-te, că înălţându-te împreună acum, pe noi ne înalţi;

Bucură-te, că închinându-te pe suflete le sfinţeşti;

Bucură-te, lauda apostolilor cea în lume propovăduită;

Bucură-te, tăria nevoitorilor cea preaiubită;

Bucură-te, cinstită Cruce, mustrarea evreilor;

Bucură-te, lauda credincioşilor;

Bucură-te, prin care s-a surpat iadul;

Bucură-te, prin care a răsărit Darul;

Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul al 5-lea:

Lemnul cel de Dumnezeu dăruit, privindu-l toţi, la acoperământul lui acum să alergăm şi ca pe o arma ţinându-l, printr-însul să biruim taberele vrăjmaşilor şi, pipăind pe Cel nepipăit, cu bucurie să cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzut-a lumina din cer marele Constantin, arătându-se semnul Crucii cu stele, întru care şi biruind mulţimea vrăjmaşilor, s-a sârguit de a descoperit lemnul Crucii şi a zis către dânsul unele ca acestea:

Bucură-te, marginea sfatului celui negrăit;

Bucură-te, tăria poporului celui binecuvântat;

Bucură-te, cel ce înfrângi taberele vrăjmaşilor;

Bucura te, cel ce arzi cu văpaia pe demoni;

Bucură-te, sceptrul ceresc al împărăteştii oşti;

Bucură-te, armă nebiruită a iubitoarei de Hristos oşti;

Bucură-te, ceea ce dobori sprânceana barbarilor;

Bucură-te, ceea ce ocârmuieşti sufletele oamenilor;

Bucură-te, izbăvitoarea multor răutăţi;

Bucură-te, dăruitoarea multor bunătăţi;

Bucură-te, prin care sălta purtătorii de Hristos;

Bucură-te, prin care iudeii se tânguiesc;

Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul al 6-lea:

Scară până la cer s-a făcut Crucea Domnului, pe toţi suindu-i de la pământ către înălţimea cerului, ca să locuiască împreună şi totdeauna cu cetele îngerilor, lăsând pe cele ce sunt acum ca pe cele ce nu sunt şi ştiind ei a cânta: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Lumina, Mântuitorule, strălucind peste toţi cei din iad, ai luminat pe cei ce zăceau jos; iar portarii iadului, nesuferind raza Ta, ca nişte morţi au căzut, şi cei ce s-au izbăvit de dânşii, acum, văzând Crucea, cântau aşa:

Bucură-te, învierea celor omorâţi;

Bucură-te, izbăvirea celor ce se tânguiesc;

Bucură-te, deşertarea vistieriilor iadului;

Bucură-te, câştigarea desfătării raiului;

Bucură-te, toiag care pe oastea egipteană, o, ai afundat;

Bucură-te, că iarăşi pe poporul israelitean l-ai adăpat;

Bucură-te, lemn însufleţit, a tâlharului mântuire;

Bucură-te, trandafir bine mirositor, a binecredincioşilor mirosire;

Bucură-te, hrană celor ce flămânzesc întru Duhul;

Bucură-te, pecetea pe care oamenii, o, au luat;

Bucură-te, cinstită Cruce, uşa tainelor;

Bucură-te, prin care se revarsă râuri dumnezeieşti;

Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul al 7-lea:

Moise, vrând prea mult truditul neam a-l mântui din stricăciune, te-ai dat lui ca un toiag, dar te-ai cunoscut lui şi semn dumnezeiesc. Pentru aceea s-a spăimântat, cinstită Cruce, de tăria ta, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Cel ce de demult a dat lege văzătorului de Dumnezeu în Sinai, de voie pe Cruce s-a pironit pentru cei fără de lege, de bărbaţii cei fără de lege şi blestemul cel vechi al legii l-a dezlegat, că puterea Crucii văzând-o toţi acum să cânte:

Bucură-te, ridicarea celor căzuţi;

Bucură-te, îndreptarea celor robiţi de patimile lumeşti;

Bucură-te, înnoirea învierii lui Hristos;

Bucură-te, dumnezeiască desfătare a monahilor;

Bucură-te, copac bine înfrunzit sub care se adăpostesc credincioşii;

Bucură-te, Lemn de prooroci grăit a fi pe pământ sădit;

Bucură-te, ajutorul împărăţiei împotriva vrăjmaşilor;

Bucură-te, apărare tare a cetăţii;

Bucură-te, a Dreptului Judecător arătare;

Bucură-te, a greşiţilor osândire;

Bucură-te, cinstită Cruce, sprijinirea sărmanilor;

Bucură-te, cinstită Cruce, îmbogăţirea săracilor;

Bucură-te, cinstită Cruce, pazitoare a creştinilor;

Condacul al 8-lea:

Străină minune văzând, străină viaţă să vieţuim, mintea la cer înălţând-o; că pentru aceasta Hristos pe Cruce s-a pironit şi cu trupul a pătimit, vrând a-i trage la Sine pe cei ce cântau Lui: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Tot a venit din înălţime, avându-şi Dumnezeirea, singur Cuvântul cel mai înainte de veacuri şi, născându-Se din Fecioara Maica şi lumii arătându-Se om smerit şi Crucea primind, a făcut vii pe cei ce cântă Lui:

Bucură-te, cinstită Cruce, arma păcii;

Bucura te, semnul călătorilor;

Bucură-te, înţelepciunea şi întărirea celor ce se mântuiesc;

Bucură-te, nebunia şi sfărâmarea celor ce dosădesc;

Bucură-te, sad bine rodit, nemuritor şi de viaţă purtător;

Bucură-te, floare, care ai înflorit mântuirea noastră;

Bucură-te, că împreunezi pe cele de pe pământ cu cele de sus;

Bucură-te, că luminezi inimile celor de jos;

Bucură-te, prin care stricăciunea s-a stricat;

Bucură-te, prin care mâhnirea s-a pierdut;

Bucură-te, bogăţia bunătăţilor celor înmiite;

Bucură-te, lauda credincioşilor cea de mii de ori numită;

Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul al 9-lea:

A căzut tabăra demonilor cea cu tot felul de săgeţi întrărmată şi neamul evreilor s-a ruşinat, văzând ei că de către toţi cu dor Crucea este închinată şi ca de-a pururea izvorăşte tămăduiri celor ce cântă: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Râurile cugetelor celor de rea credinţă s-au oprit, fiind pironit pe lemn Tu, Hristoase, căci, cu adevărat, nu se pricep cum şi cruce ai suferit şi de stricăciune ai scăpat, iar noi, învierea slăvind-o, cântăm:

Bucură-te, înălţimea înţelepciunii lui Dumnezeu;

Bucură-te, adâncimea Proniei Lui;

Bucură-te, necunoştinţa necuvântătorilor bârfitori;

Bucura te, pierderea nebunilor de stele vrăjitori;

Bucura te, ca arăţi învierea lui Hristos;

Bucură-te, că patimirile Lui le înnoieşti;

Bucură-te, ceea ce călcarea de poruncă a celor dintâi zidiţi, o, ai dezlegat;

Bucură-te, ceea ce intrările raiului le-ai deschis;

Bucură-te, cinstită Cruce, cea de toţi cei dreptcredincioşi cinstită;

Bucură-te, a neamurilor celor necredincioase potrivnică;

Bucură-te, cinstită Cruce, doctorul celor ce bolesc;

Bucură-te, de-a pururea ajutătoare a celor ce se roagă ţie;

Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul al 10-lea:

Lumea vrând a o mântui, împodobitorul lumii la dânsa S-a pogorât în chip de negrăit şi, întrupat fiind, Crucea a suferit, şi pentru noi pe toate ca noi le primeşte; pentru aceea şi izbăvindu-ne pe noi, de la toţi aude: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid nebiruit şi dumnezeiesc al lumii te înţelegem, o, purtătoare de viaţă Cruce, că Făcătorul cerului şi al pământului pe tine gătindu-te, îşi întinde mâinile – străina auzire – şi pe toţi învaţă a cânta:

Bucură-te, temeiul dreptei credinţe;

Bucură-te, biruinţa creştinilor;

Bucură-te, că pe Amalec cel gândit l-ai înfrânt;

Bucură-te, că de mâinile lui Iacov mai înainte te-ai inchipuit;

Bucură-te, că tu umbrele cele prea vechi le-ai înnoit;

Bucură-te, că tu glasurile cele de prooroci grăite le-ai împlinit;

Bucură-te, că ai purtat pe Mântuitorul tuturor;

Bucură-te, că ai stricat pe stricătorul sufletelor;

Bucură-te, prin care cu îngerii ne-am unit;

Bucură-te, prin care cu lumina ne-am strălucit;

Bucură-te, că cinstindu-te, Tie ne închinăm;

Bucură-te, că strigând, Tie glăsuim;

Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul al 11-lea:

Cântarea toată se micşorează, vrând a urma mulţimii minunilor tale, fiindcă de-ţi vom aduce tie, o, preacinstită Cruce, mulţime de laude, nimic vrednic nu împlinim, faţă de cele ce ai dat nouă, dar cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Strălucire de lumină dătătoare, celor ce sunt întru întuneric se dăruieşte Crucea aceasta de viaţă dătătoare, că lumina cea nematerialnică a primit-o şi spre dumnezeiască cunoştinţă pe toţi povăţuieşte şi, înălţându-se acum, pe mintea noastră o înalţă a cânta acestea:

Bucură-te, luminătorul cel ce te arăţi celor ce sunt întru întuneric;

Bucură-te, stea, care străluceşti lumea;

Bucură-te, fulger, care orbeşti pe ucigaşii lui Hristos;

Bucură-te, trăsnet, care slăbănogeşti pe cei necredincioşi;

Bucură-te, că ai strălucit cetele dreptmăritorilor;

Bucură-te, că ai risipit capistele idolilor;

Bucură-te, al căreia chip din cer s-a arătat;

Bucură-te, al căreia dar pe vicleşuguri le-a gonit;

Bucură-te, ceea ce însemnezi omorârea trupului;

Bucura te, ceea ce omori pornirea patimilor;

Bucură-te, pe care Hristos S-a răstignit;

Bucură-te, prin care toata lumea s-a mântuit;

Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul al 12-lea:

Har voind Hristos a da oamenilor, mâinile pe lemn îşi întinde şi neamurile toate împreună le cheamă şi împăraţia cerurilor o dă tuturor celor ce cu vrednicie şi cu credinţă cântă cântare: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând cântarea Ta, Te lăudăm cu dor pe tine lemnul Domnului ca pe un însufleţit; că pe Tine pironindu-se cu trupul Cel ce stăpâneşte peste puterile cele de sus, ne-a sfinţit, ne-a mărit şi ne-a învăţat a zice acestea:

Bucură-te, cinstită Cruce, arma cea înţelegătoare;

Bucură-te, sfântă privire a sfinţilor;

Bucură-te, înainte-propovăduirea proorocilor şi a drepţilor;

Bucură-te, purtătoare de lumină, meşteşugire a lui Hristos;

Bucură-te, frumuseţea şi cununa dreptcredincioşilor ocârmuitori;

Bucură-te, stăpânirea şi întărirea cuvioşilor preoţi;

Bucură-te, podoaba cea prealaudată a adevărului;

Bucură-te, începutul cel preabun al mântuirii;

Bucură-te, strălucirea cea luminată a tuturor;

Bucură-te, izgonirea agarenilor;

Bucură-te, făclie a luminii celei nestricate;

Bucură-te, veselia sufletului meu;

Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul al 13-lea:

O, întru tot cântat Lemn, pe care a fost răstignit Hristos, Cuvântul cel mai sfânt decât toţi sfinţii, primind rugăciunile noastre, de toată primejdia pe toţi izbăveşte-ne şi de chinurile veşnice scapă pe cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul 1 şi Condacul 1.

Rugăciune:

Doamne Iisuse Hristoase, dulce Mântuitorul sufletului meu, mărturisesc înaintea Ta, întru această zi a răstignirii Tale, în care ai pătimit şi ai luat moarte pe Cruce pentru păcatele noastre, ca eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe şi cu fărădelegile mele cele rele. De aceea mă rog bunătăţii Tale celei nemărginite, ca să mă faci şi pe mine părtaş sfintelor Tale Patimi, cinstitelor răni şi morţii Tale celei de viaţă făcătoare, pentru ca să mă învrednicesc, prin darul Tău, să câştig şi eu asemenea Ţie, pentru dragostea Ta, precum Tu cel milostiv le-ai răbdat pentru mântuirea mea, întărindu-mă pururea cu aceeaşi putere şi răbdare ce ai avut când Te-au răstignit nemulţumitorii evrei. De aceea întăreşte-mă, Doamne, ca să pot ridica cu bucurie de astăzi înainte Crucea Ta cu deplină pocăinţă, întristarea morţii Tale să o simt, precum au simţit-o Preasfânta Ta Maică, ucenicii Tăi şi mironosiţele femei. Şi-mi înviază simţirile mele cele sufleteşti, ca să cunoască moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut şi zidirile cele neînsufleţite, care s-au mişcat la răstignirea Ta; cum Te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi, rugându-Ti-se, l-ai primit în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, darul Tău, precum ai dat atunci aceluia, şi iartă păcatele mele pentru sfintele Tale Patimi, şi mă primeşte prin pocăinţă împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi ziditor ce-mi eşti. Asemenea fă cu toţi creştinii, vii şi morţi, precum se roagă Ţie în toate zilele Sfânta Biserică şi le lasă lor toate păcatele şi-i învredniceşte pe ei de împărăţia Ta şi să vadă lumina Ta şi să mărească slava Ta. Mă închin Crucii Tale, Hristoase şi zic către dânsa: „Slava ei pentru dragostea Ta”;

Bucura-te preacinstită Cruce a lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea, ridicând asupra ta pe Iisus ţintuit;

Bucură-te, pom preamărit, pentru că Tu ai ţinut rodul vieţii ce ne-a mântuit din moartea păcatului;

Bucură-te toiagul cel tare ce ai sfărâmat uşile iadului;

Bucură-te cheia împăratească ce ai deschis uşa raiului.

Mă bucur şi eu, pentru că văd pe vrăjmaşii Tăi surpaţi, iar pe prietenii Tăi ca împărăţesc în ceruri, pe vrăjmaşii Tăi biruiţi de puterea Ta, iar pe creştinii, ce Ţi se închină, înarmaţi cu puterea Ta. O, Răstignitul meu Hristoase, câte ai pătimit pentru noi, câte răni, câte scuipări, câte batjocuri şi necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dai pildă de adevărată răbdare! De aceea cum pot eu să fug de Cruce, văzând pe Hristos că este ridicat pe ea? Cum să-mi pară grele chinurile văzând pe Stăpânul meu ca le iubeşte şi le cere şi le socoteşte Lui de mare cinste? Ruşine-mi este, cu adevărat, de mă voi întrista de relele ce-mi pricinuiesc oamenii, sau de ispitele ce-mi aduc diavolii, trupul şi gândul meu cel rău, sau pentru sărăcia şi bolile ce-mi vin din voia lui Dumnezeu pentru păcatele mele, deoarece acestea toate le trimite pentru ca să mă apropie mai mult de El pentru ca să-L slăvesc şi să mă pedepsesc în această viaţă pentru binele meu, pentru ca să mă odihnesc cu mai multă mărire întru împărăţia Lui cea veşnică. Şi de vreme ce este aşa, înmulţeşte-mi, Doamne, ostenelile, ispitele şi durerile, dar să-mi înmulţeşti împreună şi să-mi prisoseşti şi răbdarea şi puterea, ca să pot răbda toate câte mi s-ar întâmpla. Pentru că recunosc că sunt neputincios de nu mă vei întări, orbi de nu mă vei lumina, legat de nu mă vei dezlega, fricos de nu mă vei face îndrăzneţ, rău de nu mă vei preface în bun, pierdut de nu mă vei ierta, rob de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi dumnezeiasca Ta putere şi cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfântului Mare Mucenic Nichita Gotul (15 septembrie)

Condacul 1

Înfrumuseţat fiind cu minunată numire, ai arătat-o pe aceasta adeverită în chip strălucit prin pătimire, Mare mucenice Nichita. Pentru aceasta, fiind împodobit cu diadema biruinţei, nu înceta, cu rugăciunile tale, a ocroti pe cei ce-ţi strigă: Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Icosul 1:

Îngerii cu oamenii cântare de biruinţă aduc tie neîncetat, mult-pătimitorule Nichita, ca muceniceşte nevoindu-te pe pământul românesc, ai câştigat semn veşnic de biruinţă, cu împreună-lucrarea harului, pentru care şi auzi acestea:

Bucură-te, răbdătorule de chinuri preamărit;

Bucură-te, purtătorule de cunună mult vestit;

Bucură-te, certarea necredinţei gotice;

Bucură-te, lauda Bisericii noastre apostolice;

Bucură-te, casă de Dumnezeu clădită a virtutilor creştineşti;

Bucură-te, sălaş preasfinţit de daruri muceniceşti;

Bucură-te, că înaintea ucigaşilor tirani ai stat;

Bucură-te, că în chinuri tare te-ai arătat;

Bucură-te, cel prin care înşelarea se nimiceşte;

Bucură-te, cel prin care Ziditorul se proslăveşte;

Bucură-te, sfeşnic al tăriei nestrămutate;

Bucură-te, arzător al răutăţii idolatre;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 2-lea:

Viaţă curată şi îmbunătăţită, după vrednicie ai dus, prin faptele bunei credinţe, Nichita, şi, odrăslind ca o floare cu bun miros în mijlocul necurăţiei păgânilor, ai făcut să înceteze înşelăciunea cea urât mirositoare a celor ce nu ştiau să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cu strălucirea cea luminată a cereştii cunoştinţe luminându-ţi sufletul şi inima, ca un ostaş al lui Hristos, ai urât sfatul celor molipsiţi de păcat, precum zice David, mult pătimitorule Nichita; pentru aceasta strigăm ţie acestea:

Bucură-te, stâlpul răbdării în suferinţe;

Bucură-te, căderea relei credinţe;

Bucură-te, că ai urmat lupta mucenicilor;

Bucură-te, că ai ruşinat nebunia păgânilor;

Bucură-te, că ai lepădat cu dumnezeiesc cuget deşertăciunea lumească;

Bucură-te, cel ce ai trecut prin mucenicie către slava cerească;

Bucură-te, că mărturisirea credinţei de la Fericitul episcop Teofil ai învăţat-o;

Bucură-te, că vrăjmăşia necredincioşilor faţă de Dumnezeu, la pământ ai surpat-o;

Bucură-te, izvor al darurilor neîmpuţinat;

Bucură-te, al bărbăţiei dreptar prea adevărat;

Bucură-te, floarea cea sădită de Hristos pe pământul nostru strămoşesc;

Bucură-te, steaua care ai luminat cu strălucirea credinţei pe străbunii neamului românesc;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 3-lea:

Primind din cer putere prin Crucea lui Hristos, te-ai arătat voievod vestit, înţelepte Nichita, ca nu te-ai încrezut în cai, nici în armă pământească, nici în carul de război, ci în harul lui Dumnezeu, Căruia şi cânţi: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având simţirile sufletului tău întraripate către Hristos Mântuitorul, mucenice Nichita, ai respins cu tărie deşertăciunea nedumnezeirii păgânilor, cu gura de Dumnezeu cuvântatoare; pentru aceasta auzi de la noi:

Bucură-te, cel ce ai dispreţuit lumea cea căzută în păcat;

Bucură-te, cel ce jertfele idoleşti le-ai scuipat;

Bucură-te, că ai arătat puterea Mântuitorului;

Bucură-te, ai călcat mândria stăpânitorului;

Bucură-te, biruinţa preavestită a Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, sabie nevăzută împotriva tiranului necredincios;

Bucură-te, că te-ai sălăşluit împreună cu oştile mucenicilor;

Bucură-te, că te veseleşti împreună cu cetele drepţilor;

Bucură-te, cel prin care de primejdii ne izbăvim;

Bucură-te, cel prin care har dumnezeiesc primim;

Bucură-te, cel ce n-ai ţinut seama de vrednicia ostăşească;

Bucură-te, cel ce te-ai împărtăşit de mărire în oştirea cerească;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 4-lea:

Plin fiind de râvnă pentru adevăr, Nichita, ai urât oastea cea de jos şi ai ostăşit lui Hristos, luând, precum este scris, toată întrarmarea Duhului, strigând cu vrednicie: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Ai fost adus legat înaintea tiranilor, mucenice, chemarea ta cu bărbăţie vestind, şi ai mărturisit numele lui Hristos în faţa judecătorilor nedreptăţii, Nichita, veselindu-te. Pentru aceasta strigăm ţie unele ca acestea:

Bucură-te, dumnezeiesc voievod nebiruit;

Bucură-te, purtător de cunună preacinstit;

Bucură-te, floarea cea aleasă a credinţei în Iisus;

Bucură-te, comoara împărăţiei celei de sus;

Bucură-te, gură de Dumnezeu învăţată a tainelor creştineşti;

Bucură-te, limbă de Dumnezeu purtătoare a îndurării dumnezeieşti;

Bucură-te, că la chinuri dureroase ai fost dat;

Bucură-te, că arderea cuptorului ai răbdat;

Bucură-te, că acum împreună cu mucenicii în slavă locuieşti;

Bucură-te, că eşti părtaş împreună cu toţi Sfinţii de bunătăţile cereşti;

Bucură-te, mireasma dragostei de cele veşnice;

Bucură-te, schimbarea nebuniei celei potrivnice;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 5-lea:

Statuilor celor neînsufleţite ale relei-cinstiri nevrând sa jertfeşti, Nichita, ca un înţelept, ţi-a fost biciuit foarte tare trupul şi din răutate ai fost închis în temniţă, pe care însă ai făcut-o palat luminos lui Dumnezeu, cantând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Tare te-ai arătat mai întâi în războaie, dar mai apoi mai tare, Pătimitorule, în luptele muceniciei şi ai rănit pe vechiul vrăjmaş cu rănile tale muceniceşti, pentru care auzi de la toţi aşa:

Bucură-te, cel ce L-ai mărturisit pe Hristos;

Bucură-te, cel ce ai lepădat momirile ighemonului celui mincinos;

Bucură-te, diamant nepreţuit al răbdării în nevoinţe;

Bucură-te, aur de mult preţ al dreptei credinţe;

Bucură-te, cel strălucit cu lumina cunoştinţei de Dumnezeu;

Bucură-te, cel mistuit în suflet de dorul Domnului tău;

Bucură-te, că ai fost ars cu cruzime în cuptor;

Bucură-te, că ai fost încununat cu cununa de învingător;

Bucură-te, stea decât stelele mai strălucitoare;

Bucură-te, luminător care răsfrângi razele veşnicului Soare;

Bucură-te, cel ce pe duşmanii Crucii i-ai biruit;

Bucură-te, că în chinuri pe Hristos L-ai slăvit;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 6-lea:

Slava lumii întru nimic ai socotit-o, viteazule voievod Nichita, şi ocara lui Hristos ai purtat în trupul tău prin har, că ai mers pe urmele Lui, strigând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Prin cuvintele tale, pe care Mângâietorul Duh ţi le dădea să le grăieşti cu multă înţelepciune, Nichita, cu bună credinţă ai ruşinat cugetarea cea fără de minte a necredinciosului stăpânitor Atanaric; pentru aceasta, cu înţelegere îţi strigăm:

Bucură-te, nicovala curajului în pătimire;

Bucură-te, piatra bunei statornicii în mărturisire;

Bucură-te, cel ce, asemeni lui David, ai arătat ca demoni sunt zeii păgânilor;

Bucură-te, căderea nelegiuiţilor şi a vrăjmaşilor;

Bucură-te, oglindă preastrălucitoare a răbdării celei nesfărâmate;

Bucură-te, cununa împodobită cu aur a vieţuirii curate;

Bucură-te, că pe drumul muceniciei te-ai încumetat;

Bucură-te, că moştenitor al Edenului te-ai arătat;

Bucură-te, al lui Hristos următor şi purtător de Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce ai pătimit de la goţii păgâni, împreună cu Sfântul Sava de la Buzău;

Bucură-te, grădina florilor duhovniceşti ale virtuţilor creştine;

Bucură-te, făclie purtătoare de lumină pentru cei ce cu evlavie vin către tine;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 7-lea:

Fiind biciuit, Mucenice Nichita, nu te tânguiai ca pătimeai, ci pe Dumnezeu Îl slăveai, bucurându-te, şi strigai luminat: „O, nelegiuiţilor, eu sunt ucenic al lui Hristos, al Celui ce izvorăşte nepătimire din cinstita Sa Patimă, celor ce striga: Aliluia!”.

Icosul al 7-lea:

Ascultând de legea cea purtătoare de viaţă a lui Dumnezeu, ai răbdat nebunia celor fără de lege şi te-ai sfinţit pe tine însuţi ca o jertfă bineplăcută lui Dumnezeu, în arena muceniciei, Nichita, sfinţind pe cei ce strigă:

Bucură-te, jertfa credinţei celei bune;

Bucură-te, slava Bisericii străbune;

Bucură-te, chip al bunei statornicii sufleteşti;

Bucură-te, palat al adevăratei bărbăţii duhovniceşti;

Bucură-te, cel ce arăţi minte întreagă mărturisind adevărul cu stăruinţă;

Bucură-te, cel ce te-ai arătat iscusit cu fapta, pătimind pentru credinţă;

Bucură-te, că înşelăciunea şi slava lumii le-ai trecut cu vederea;

Bucură-te, că mintea spre vederea frumuseţilor cereşti ţi-ai pregătit-o cu privegherea;

Bucură-te, lucrarea vieţii celei îndumnezeite;

Bucură-te, odor al desfătării celei sfinte;

Bucură-te, cel prin care Stăpânul Hristos este lăudat;

Bucură-te, cel prin care diavolul este cu totul alungat;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 8-lea:

Arătându-te însuţi lucrător de semne şi minuni preamari, de nevoinţe purtătoare de biruinţă şi de lupte neobişnuite, în vremea muceniciei tale celei neclintite, Nichita, pe cei necredincioşi i-ai uimit, iar pe cei credincioşi i-ai încredinţat a striga: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cu totul fiind împodobit cu strălucirea cea în chip de fulger a mărturisirii tale, Nichita, prin râvna bunei-credinţe, ai intrat în focul cel neacoperit al cuptorului şi în el ai făcut cenuşa înşelăciunea; pentru care îţi strigăm:

Bucură-te, buna mireasmă a credincioşilor;

Bucură-te, purtător de făclie al muritorilor;

Bucură-te, iubitor al Împărăţiei celei nesfârşite;

Bucură-te, primitor al slavei celei desăvârşite;

Bucură-te, părtaş al bunătăţilor Duhului;

Bucură-te, dăruitor duhovnicesc din darurile Harului;

Bucură-te, că în lume cu mult curaj te-ai luptat;

Bucură-te, că în locaşurile cereşti acum ai intrat;

Bucură-te, că porţi numirea biruinţei celei nemincinoase;

Bucură-te, sălaş al bucuriei nespuse şi nestricăcioase;

Bucură-te, părtaş la viaţa veacului ce va să fie;

Bucură-te, cel ce ne aduci şi nouă neaşteptată bucurie;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 9-lea:

Arzând cinstirea idolilor cea stricătoare de suflet, prin arderea ta de foc în cuptor, Mucenice Nichita, ai picurat în chip tainic roua cea sfântaă a harului în inimile credincioşilor, care împreună cu tine strigă fără tăcere: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Cu statornicie curajoasă ai stat în mijlocul cuptorului aprins, Nichita, căci focul Mângâietorului s-a făcut ţie răcorire şi rouă; pentru aceasta cei ce te-au văzut cu mare glas strigau:

Bucură-te, cunoscător al credinţei celei drepte;

Bucură-te, lucrător al vieţuirii celei bune şi înţelepte;

Bucură-te, sălaş strălucit al înţelegerii duhovniceşti;

Bucură-te, psaltire dumnezeiască de cântări muceniceşti;

Bucură-te, cel ce în cuptor ai fost cercat şi mai mult decât aurul ai strălucit;

Bucură-te, că răsplata pătimitorilor ai râvnit;

Bucură-te, că basmele goţilor le-ai adus la tăcere;

Bucură-te, că păzind Legea lui Hristos, ai vestit-o cu putere;

Bucură-te, cel ce ai tăiat glasul cel semeţ al ateilor;

Bucură-te, că ai dezrădăcinat cinstirea cea pierzătoare a zeilor;

Bucură-te, cel ce ai fugit de cursele înşelatoare ale acestui veac trecător;

Bucură-te, că ai trecut la ceruri în căruţa de foc a pătimirii, ca un biruitor;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 10-lea:

Cununa nemuririi din cer ai primit-o, ars în foc săvârşindu-ţi nevoinţele şi te-ai apropiat în chip strălucit de răcorirea cea nemărginită, o, Nichita, unde, bucurându-te împreună cu cetele Mucenicilor, strigi: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Cinstitul tău trup, ca pe al unui muritor de rând l-au aruncat bărbaţii cei vărsători de sânge, dar în chip minunat s-a făcut cunoscut printr-o stea cerească prietenului tău Marian, care strigă ţie, mult-pătimitorule, cu veselie:

Bucură-te, pildă de neclintită răbdare;

Bucură-te, sfeşnic al nepătimirii, cu raze ca de soare;

Bucură-te, cel ce izvorăşti tămăduiri celor neputincioşi;

Bucură-te, cel ce împarţi harisme celor credincioşi;

Bucură-te, că ai risipit seceta neştiinţei;

Bucură-te, că ai umilit pe slujitorii necredinţei;

Bucură-te, lauda tuturor ortodocşilor creştini;

Bucură-te, ocrotitorul celor ce vieţuiesc printre străini;

Bucură-te, cel ce prin osteneli ai supus patimile trupului;

Bucură-te, cel ce prin rugăciuni te-ai făcut sălaş al harului;

Bucură-te, cu cei 26 de mucenici goţi, pătimitori pentru Hristos;

Bucură-te, împreună cu Sfântul Sava şi cu Ierarhul Teofil cel drept-credincios;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 11-lea:

Purtătorule de chinuri, cu cântări de biruinţă şi cu miruri înconjurând sfântul tău trup binecredinciosul Marian, l-a adus în cetatea Mopsuestiei, ca pe o comoară cerească a harului pentru cei ce strigă: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Potrivit numelui tău strălucind în lupta muceniciei, ai primit de la Dumnezeu răsplata biruinţei, şi ai fost strălucit cu lumina cea neînserată a îndumnezeirii, preafericite Nichita, luminând pe cei ce strigă:

Bucură-te, chipul statorniciei depline;

Bucură-te, pilda bunei îndrăzniri creştine;

Bucură-te, sălaşul cugetului vitejesc;

Bucură-te, ostaşul Împăratului ceresc;

Bucură-te, că lumina vieţii tale a strălucit înaintea tuturor;

Bucură-te, că văzându-te, oamenii slăveau pe obştescul Ziditor;

Bucură-te, că prin foc te-ai adus jertfă ca o ardere de tot;

Bucură-te, că prin mucenicie ai chemat la Hristos tot poporul got;

Bucură-te, cel prin care primim veşti de bucurie;

Bucură-te, a credinţei neclintită mărturie;

Bucură-te, părtaş al desfătării celei ce va să vină;

Bucură-te, raza dumnezeieştii străluciri de lumină;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 12-lea:

Îmbogăţindu-te cu darul minunilor, Mucenice Nichita, ca un preabun ostaş al lui Hristos, vindeci boli grele, izbăveşti din primejdii şi fereşti de necazuri pe cei ce cu credinţă tare se sârguiesc la biserica ta şi strigă: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Psalmodiind întru cei de sus cântarea cea nesfârşită, împreună cu toţi Sfinţii, Nichita, neîncetat roagă cu îndrăznire pe Împăratul a toate, ca să ne învrednicim de viaţa cea mai bună noi, cei ce cu credinţă strigăm:

Bucură-te, inspirat cântăreţ al harului;

Bucură-te, că vădeşti armonia Duhului;

Bucură-te, preabun luptător şi vestit purtător de biruinţă;

Bucură-te, mucenice de mii de ori biruitor prin credinţă;

Bucură-te, lauda cea îndreptăţită a Bisericii Răsăritului;

Bucură-te, preamare cântare de biruinţă a adevărului;

Bucură-te, că râuri de minuni nouă ne izvorăşti;

Bucură-te, că toată lucrarea demonilor o zădărniceşti;

Bucură-te, al credincioşilor ocrotitor neadormit;

Bucură-te, apărător al nostru neclintit;

Bucură-te, cel prin care bolile sunt vindecate;

Bucură-te, cel prin care patimile sunt alungate;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 13-lea:

O, Mucenice Nichita, voievod cu nume de biruinţă, învingătorule al înşelăciunii, purtătorule de biruinţă, primeşte cântarea aceasta, adusă din buze întinate, mult-pătimitorule, şi izbăveşte cu solirile tale de focul gheenei pe cei ce strigă: Aliluia! (de trei ori).

Apoi iarăşi Icosul 1 şi Condacul 1.

 Acatistul Maicii Domnului – La icoană caută la smerenia – vindecătoarea şi izbăvitoarea de bolile trupeşti nevindecate de doctori (16 septembrie)

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Troparul, glasul 4:

Zid nebiruit – chipul tău şi izvor de minuni, precum demult prin el ocrotirea ta oraşului Pskov i-ai dăruit aşa şi acum cu milostivire izbăveşte-ne pre noi din toate nevoile şi scârbele şi mântuieşte sufletele noastre ca o mult iubitoare Maică.

Condacul, glasul 3:

Preacurată Fecioară, de la cei ce cinstesc oglindirea Chipului tău daruri de mulţumire primind, celor vii şi celor răposaţi le ajuţi, oraşul şi ţara noastră le aperi şi înaintea Fiului Tău rugăciuni aduci şi ne mântuieşti pre noi toti.

Mărimuri:

Mărimu-te pre tine Preasfântă Fecioară Pruncă de Dumnezeu aleasă şi cinstim a sfintei tale icoane minunată oglindire.

Condacele şi Icoasele:

Condacul 1:

Apărătoarei Doamne, Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarei, care prin preaslăvită arătare a Sfintei sale icoane, pre oamenii oraşului Kiev minunat i-a cercetat, cântare de mulţumire să-i înălţăm. Tu însă, Preabună Apărătoare a neamului creştinesc, izbăveşte-ne din toate nevoile şi de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi ne acoperă, pe cei ce Te cheamă cu credinţă: Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Icosul 1:

Împărateasă a îngerilor şi Stăpână a tuturor făpturilor, Preasfântă de Dumnezeu Fecioară, prin milostivă arătare a Chipului tau Sfânt, în vremurile de demult ai mântuit oraşul Pskov, iar acum oraşul Kiev l-ai luminat cu har şi mulţime de minuni ai izvorât celor credincioşi. Pentru aceasta cu osârdie şi cu dragoste căzând în faţa Preacuratului tău Chip, rugăciuni de umilinţă aducem milosârdei tale apărări şi cu frică grăim:

Bucură-te, Primitoarea celor orfani şi Ajutătoarea celor străini;

Bucură-te, Bucuria celor scârbiţi şi Acoperitoarea celor necăjiţi;

Bucură-te, că vezi nevoia noastră, vezi necazul nostru;

Bucură-te, că ne ajuţi nouă ca unor neputincioşi, ne hrăneşti ca pre nişte străini;

Bucură-te, că nu avem alt ajutor afară de tine, nici altă Folositoare degrabă;

Bucură-te, că nu avem altă Mângâietoare Bună, ci numai pre tine, o, Maică lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ne acoperi şi ne aperi în vecii vecilor;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 2-lea:

Văzând mila ta nemărginită, Preacurată Stăpână, nenumăratele minuni de tine arătate şi dintotdeauna revărsate de la sfintele tale icoane, cu ele precum cu nişte stele de Dumnezeu luminate toată lumea creştină ai împodobit-o, te mărim pe tine, ceea ce ai preamărit neamul nostru cu bunăvoinţa ta, şi cu dragoste, căzând la Sfântul şi de Minuni Făcătorul tău Chip cântăm Fiului Tau, lui Hristos Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 2-lea:

Văzând credincioşii din oraşul Kiev că Chipul Sfânt al Maicii lui Dumnezeu s-a oglindit pe sticla chivotului, s-au mirat foarte şi cu adâncă evlavie, privind cu ochii trupeşti la icoana dătătoare de tămăduiri, cu osârdie au strigat Celei mai Cinstite decât Heruvimii şi mai slăvite fără de asemănare decât Serafimii:

Bucură-te, că Cinstitul tău Chip preaminunat fără amestecul mâinilor omeneşti pe sticla chivotului s-a oglindit;

Bucură-te, că pe toţi credincioşii foarte i-ai bucurat şi i-ai înduioşat cu această arătare;

Bucură-te, Preacurată, care căutând la smerenie, auzi glasul nostru şi cureţi toate fărădelegile noastre;

Bucură-te, Fecioară care prin Naşterea ta purtătoare de Viaţă, pe şarpe L-ai omorat;

Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, care prin rugăciunile tale ne ajuţi să dobândim viaţă neîmbătrânitoare;

Bucură-te, Născătoarea Cuvântului Tatălui, care stingi focul patimilor noastre cu roua rugăciunilor tale;

Bucură-te, Mângâietoare Bună, Ceea ce cu rugăciunile tale de Maică furtunile inimilor noastre le domoleşti;

Bucură-te, Cea care îndrepţi rugăciunile robilor tai şi le dăruieşti dezlegarea multor păcate;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 3-lea:

Puterea Celui de Sus te-a făcut pe tine, Cea plină de har, izvor nesecat de mângâieri pentru cei dintru nevoi. Fiindcă multe scârbe răbdând, poţi şi celor ce se ispitesc să le ajuţi. Iar oamenilor noştri, care rău se chinuiesc de necredinţă şi rătăcire, ai binevoit cu mila sa le arăţi această comoară plină de har – Chipul tău Făcător de Minuni – în Biserica Sfintei intrări a Maicii Domnului ca semn al milei tale către pământul nostru, pentru apărarea de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi ca, fiind întăriţi de ajutorul dumnezeiesc, lui Hristos Dumnezeu Să-i cântăm: Aliluia.

Icosul al 3-lea:

Aşa precum de demult ţarul a poruncit fraţilor să se aşeze cu traiul lângă Icoana Maicii Domnului de Tihvinsk şi ţie Celei Preacurate măriri să-ţi cânte şi pentru toată lumea să se roage, aşa şi acum mitropolitul Vladimir a poruncit să se facă mănăstire şi fraţilor adunaţi sub Chipul tău Făcător de Minuni, arătat de curând, rugăciuni să înalţe pentru toţi oamenii şi să-ţi cânte:

Bucură-te, că prin Arătarea ta tot pământul Kievului ai sfinţit;

Bucură-te, Eliberatoarea celor strâmtoraţi;

Bucură-te, a celor nepedepsiţi Pedepsitoare milostivă;

Bucură-te, Preaînţeleaptă Povăţuitoare a celor neînţelepţi;

Bucură-te, pentru cei ce obijduiesc Înspăimântătoare groaznică;

Bucură-te, celor obijduiţi Preabună Apărătoare;

Bucură-te, Gonitoarea duhului mâhnirii şi a fricii;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 4-lea:

Ca o stea strălucitoare, ca un nou semn al milei sale a arătat Preacurata Fecioară, credincioşilor din de Dumnezeu păzitul oraş Kiev, cinstită Icoana sa „Caută la Smerenia” pentru întărirea dreptmăritoarei credinţe în vremuri de grele încercări, neorândueli şi rele desfrânări, pornite de duşmanii credinţei şi ai Patriei noastre. Noi însă, văzând în această arătare semnul unei mari purtări de grijă a lui Dumnezeu pentru aceste meleaguri, cu frică şi cu cutremur grăim către tine, Împărateasa Cerului şi a Pământului: Tu eşti scut nebiruit şi zid nesurpat pentru toţi cei ce te laudă şi cântă lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 4-lea:

Auzind despre minunata Arătare a Sfintei tale icoane în oraşul Kiev, Preabinecuvântată Împărăteasă a cerului şi a pământului, mulţime de oameni a venit la Biserica ta pentru a vedea şi a se mira de această minune, pentru a se închina cu bucurie şi cu evlavie icoanei tale Făcătoare de Minuni, chemându-te cu laude:

Bucură-te, că ai aflat har la Dumnezeu şi eşti mai preamărită decât toţi îngerii şi Sfinţii;

Bucură-te, Maica lui Dumnezeu, Născătoarea lui Hristos, Cel puternic în războaie, care ne izbăveşti pre noi de mâhnire şi de năvălirile rele ale duşmanilor;

Bucură-te, că ai născut negrăit pe de Viaţa Dătătorul Hristos şi ne învii pre noi cei morţi cu sufletul;

Bucură-te, Stăpână, Sfinţitoarea inimilor noastre pângărite, Ceea ce ai născut Cuvântul cel Prea Sfânt;

Bucură-te, Milostivă, care ne întinzi nouă o mână de ajutor, ca mântuiţi fiind, neîncetat să te fericim;

Bucură-te, Fecioară de Dumnezeu bucurată, care cu stropirea milei tale stingi cărbunii patimilor noastre;

Bucură-te, Ceea ce aprinzi luminătorul cel stins al inimilor noastre;

Bucură-te, Ceea ce milostiveşti pe Judecătorul, Fiul tău;

Bucură-te, că ne slobozeşti de patimile noastre cele necurate şi ne învredniceşti de veşnică mărire;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 5-lea:

Arătându-se minunea de la icoana ta, credincioşii s-au bucurat, iar cei necredincioşi s-au mirat „cum poate fi una ca aceasta”, şi căutând să înţeleagă au priceput puterea Preacuratei, recunoscând după o vreme înaintea poporului, că oglindirea pe sticla chivotului nu este de mână omenească făcutaă, iar noi, iară şi iară minunându-ne de mila ta, ne rugăm ca Domnul, Împăratul Slavei, să caute la nevrednica noastră rugăciune şi să asculte cererile noastre ale tuturor care cu credinţă cheamă Numele tău Sfânt, cântându-i Fiului tău: Aliluia.

Icosul al 5-lea:

Răsărit-a nouă harul cel strălucitor de la Sfânta ta Icoană Făcătoare de Minuni, Pruncă de Dumnezeu aleasă, şi în faţa ei căzând cu lacrimi ne rugăm: goneşte norul ispitelor şi necazurilor venit asupra noastră ca să-ţi cântăm cu bucurie:

Bucură-te, Preacăntată Poartă cerească, care ne deschizi nouă calea mântuirii;

Bucură-te, Preacurată, care ne întinzi nouă o mână de ajutor şi din adâncul suferinţelor ne scoţi;

Bucură-te, Preasfântă Născătoare a Luminii nezidite, care din bezna patimilor ne slobozeşti;

Bucură-te, Bucuria îngerilor, Bunătatea drepţilor, Nădejdea credincioşilor şi Ocrotitoarea noastră;

Bucură-te, Pod, care duci la Viaţa cea neîmbătrânitoare pe cei ce cu credinţă şi cu dragoste te preamăresc;

Bucură-te, Ceea ce înalţi cornul credincioşilor, a celor ce te cântă şi se închină Preacinstitului tău Chip;

Bucură-te, Călăuzitoarea către bunătăţile Împăratiei Cereşti şi către pacea dumnezeiască;

Bucură-te, că ne întinzi o mână de ajutor şi ne îndrepţi spre limanul mântuirii;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 6-lea:

Propovăduitoare a negrăitelor tale minuni, Maică a lui Dumnezeu, s-a arătat Sfânta ta Biserica din oraşul Kiev, pentru ca în ea s-a împlinit prin tine, Curată Fecioară, minunată purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru noi. Atunci când am avut dorinţă tainică a inimii de a împodobi Preaminunatul tău Chip cu o cunună preţioasă de pietre scumpe, cu milostivire ne-ai auzit. Şi acum ne auzi pe noi, cei păcătoşi şi nevrednici, care cu osârdie venim spre Chipul Tău cel Preaslăvit şi cu glas de pocainţă strigăm din adâncul sufletului: „Stăpână, mântuieşte-ne că pierim de mulţimea fărădelegilor noastre, ca întotdeauna să-ţi mulţumim şi să te preamărim pre tine, Ajutătoarea noastră grabnică şi minunată, cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia”.

Icosul al 6-lea:

Aşa precum de demult iudeii au adus pentru chivot argint şi aur, aşa şi acum toţi cei ce au primit prin tine vindecări, cu mulţumire îţi aduc argint şi aur, Chivotule Preacurat, şi astfel împodobind cu multe daruri, veşmânt scump şi cunună de pietre scumpe Preasfântul tău Chip, ne închinăm ţie şi cu lacrimi strigăm:

Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, care naşti şi după naştere curată te afli;

Bucură-te, Preabună, ceea ce dăruieşti inimilor noastre duhul umilinţei şi al smereniei, curăţenie minţii şi îndreptare vieţii;

Bucură-te, Preanevinovată, lasarea greşalelor noastre şi dăruirea izvoarelor de lacrimi;

Bucură-te, Ceea ce cu rugăciunile tale vindeci ranele sufletelor noastre;

Bucură-te, Potirul Vietii şi al nemuririi, care ne aduci pre noi la porţile veşniciei;

Bucură-te, Izbăvitoarea noastră din nevoi şi necazuri şi de Straşnică Judecată ce va să fie;

Bucură-te, Izvor de Viaţă, Purtător al bucuriei şi neputrejunii, care adapi sufletele noastre însetate;

Bucură-te, Preamilostivă, care cu lumina ta blândă goneşti întunericul patimilor şi al păcatelor noastre;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 7-lea:

Domnul cel Îndelungrăbdător, vrând să arate a Iubirii Sale de oameni plină de daruri şi nemărginită beznă, te-a ales pre tine Una pentru a-i fi lui Maică şi te-a făcut pentru oameni Apărare nesurpată: că cel ce după Judecata lui Dumnezeu vrednic de osândă se va afla, scapând sub Acoperământul tau Împărătesc pocăinţei să se dea, cântând: Aliluia.

Icosul al 7-lea:

O nouă scăldătoare Siloam, precum cea de demult, ni s-a aratăt nouă Biserica Intrării tale, pentru ca toţi credincioşii se închină icoanei tale Făcătoare de Minuni şi cântări de rugăciune în faţa ei întotdeauna săvârşesc ca să nu rămână tăinuit izvorul cel plin de har al vindecărilor pentru toţi cei ce au nevoie. De aceea noi nu tăinuim binefacerile tale, Preacurată, ci cu mulţumire cântăm:

Bucură-te, Mieluşea, Născătoarea Mielului Celui ce a luat păcatele lumii;

Bucură-te, frumoasă la suflet, frumoasă la trup, frumoasă la gânduri, Fecioară Preacurată, ceea ce cureţi necurăţia sufletului;

Bucură-te, Sfinţitoarea a toate, ceea ce reverşi neîncetat din mâinile tale tămăduiri;

Bucură-te, Viţă dumnezeiască, care ai crescut Strugurele cel Preafrumos, dându-ne nouă băutură nezavistnică;

Bucură-te, una fără de prihană, care în viaţa pământească ne acoperi cu Acoperământul milei tale;

Bucură-te, ceea ce ne izbăveşti cu rugăciunile tale de Maică de venirea bolilor şi de orice vătămare sufletească sau trupească;

Bucură-te, Preabuna noastra Povăţuitoare, care ne înveţi sa aducem mulţumiri pentru toate binefacerile tale;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 8-lea:

Toată viaţa noastra pământească este plină de dureri şi scârbe, de clevetiri, supărări, mustrări şi de alte feluri de nevoi şi necazuri. Slăbeşte trupul, slăbeşte şi duhul nostru. Către tine alergăm, cea plină de har şi cădem în faţa Chipului tău Preacurat: umple de veselie şi bucurie inimile noastre scârbite, ca întotdeauna să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 8-lea:

Minunată arătare a fost dată unui om atunci când, stând la rugăciune, se ruga pentru răposata sa rudă care fără de pocăinţă a adormit, deodată văzu apărut pe perete Sfântul tău Chip, Stăpână, iar după aceea o vazu în acelaşi loc şi pe răposată, strălucind de bucurie cerească. Pricepând că în această arătare ai fost tu, Maica Luminii, care întru cele de sus locuieşti şi întotdeauna mijlociri pentru cei vii şi cei morţi aduci Fiului tău, inima lui se umplu de bucurie duhovnicească şi grăi acestea:

Bucură-te, ceea ce uşurezi soarta de după mormânt a rudelor noastre şi nu-ţi întorci faţa ta de la cei ce-ţi aduc daruri de mulţumire;

Bucură-te, că celor ce nădăjduiesc întru tine le dăruieşti sfârşit bun;

Bucură-te, că şi după moarte mijloceşti pentru sufletul înfăţişat Judecăţii Domnului;

Bucură-te, că mângaâi cu ajutorul tău cel plin de har pe părinţii îndureraţi de pierderea copiilor;

Bucură-te, Neobosită Rugătoare, care ne trimiţi sfârşit paşnic şi fără de dureri din această vale a plângerii şi a scaârbei;

Bucură-te, că în ceasul groaznic al morţii mijloceşti pentru cei ce te cinstesc cu credinţă şi de vămile vazduhului îi izbăveşti;

Bucură-te, Milostivă, care ne arăţi mila ta în ziua încercarii, atunci când se vor vădi toate lucrurile noastre bune şi rele;

Bucură-te, Milosardă, că nu respingi pocăinţa păcătoşilor şi din groapa pieirii îi răpeşti cu mila ta;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 9-lea:

Toată firea îngerească cântări de laudă îţi aduce ţie, adevăratei Maici a lui Dumnezeu şi Ocrotitoarei celor ce vin la tine şi-ţi cer ajutorul, căci cu mijlocirea ta puternică şi neclintită pe cei drepţi îi veseleşti, pe păcătosi îi aperi, scârbele le domoleşti, rudelor noastre răposate soarta de după moarte le-o uşurezi şi te rogi pentru noi toţi cei ce cu credinţă cântăm Fiului tău: Aliluia.

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei rătăciţi în deşartă înţelepciune nu pot să priceapă taina dumnezeiască a Fecioriei tale, Născătoare de Dumnezeu, nici a lămuri nu pot puterea minunată care se revarsă necontenit de la sfintele tale icoane întru vindecarea bolnavilor şi pentru orice folos sufletesc şi trupesc al oamenilor. Noi, însă, cu evlavie te mărturisim pre tine, Maică şi Fecioară, laudând după vrednicie sărbătoarea icoanei tale, Stăpână, cu credinţă ne închinăm Chipului tău Sfânt şi cu dragoste strigăm:

Bucură-te, Mireasa lui Dumnezeu, care ai născut Lumina cea dumnezeiască şi mai înainte de veci;

Bucură-te, Bucuria neîncetată a maicilor;

Bucură-te, una cea fără de prihană şi cea mai Bună între femei;

Bucură-te, Slavă îngerilor, Stâlpul întăririi şi Comoara mântuirii;

Bucură-te, Împărăteasa Cerurilior, Izvor nepieritor şi Uşă de pocăinţă;

Bucură-te, Maică Milostivă a celor scârbiţi şi împovăraţi;

Bucură-te, Apărătoare împărătească a neamului creştinesc;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 10-lea:

Omenirii decăzute ai născut Mântuitor şi ca pe un Prunc în braţe L-ai purtat. Şi dumnezeiasca Lui oglindire pe icoana ta cea Sfânta ne-o arăţi, dăruindu-ne prin ea multa milă şi bunătăţi. Pentru aceasta cu credinţă şi cu dragoste cinstim chipul tău făcător de minuni, Stăpână, şi cu osârdie ne rugăm ţie: fii nouă acoperământ şi apărare în Ziua Judecăţii ca prin mijlocirea ta de Maică să ne miluiască pre noi Judecătorul cel drept, Fiul tău, şi să ne învrednicească de starea de-a dreapta Sa ca să-I cântăm cu toţi cei aleşi: Aliluia.

Icosul al 10-lea:

Zid şi Acoperământ pentru oraşul Pskov a fost dată Sfânta ta icoană, Împărăteasă şi Stăpână, ocrotind de multe ori de distrugeri acest oraş. Acum şi pre noi păcătoşii şi nevrednicii robii tăi cu milostivire ne-ai cercetat prin arătarea minunată a Preacuratului tău Chip şi ne primeşti cu bunăvoinţă rugăciunile înălţate în faţa lui din inimi mulţumitoare, cântându-ţi:

Bucură-te, că precum de demult cu icoana Adormirii ai salvat de numeroase ori oraşul Kiev, aşa şi acum ne îngrădeşti de toate nevoile cu preaminunata ta icoană;

Bucură-te, a Lavrei Peşterilor slăvită Ziditoare şi a bisericilor ei preacinstită Înfrumuseţătoare;

Bucură-te, Preaminunată Custode şi a altor lăcaşuri sfinte, pentru că prin harul tău se zidesc ele şi înfloresc în evlavie;

Bucură-te, ceea ce ai proslăvit acest loc al arătării sfintei tale icoane prin slăvite minuni şi tuturor vădeşti mila ta îmbelşugată;

Bucură-te, Mireasă Preacurată a lui Dumnezeu, care pe cei ce cinstesc sfântul tău Chip îi izbăveşti de osândirea la muncile cele de multe feluri;

Bucură-te, Acoperitoarea noastră Preamilostivă, care neîncetat ne izvorăşti mila de la icoana ta preaminunată;

Bucură-te, Stăpână, care cu rugăciunile tale de maică trezeşti din somnul cel greu sufletele noastre spre doxologie ţie;

Bucură-te, Bucuria lumii, că se bucură întru tine soborul îngeresc şi neamul omenesc;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 11-lea:

Cântarea noastră de rugăciune, înălţată cu credinţă şi dragoste ţie, Stăpână şi Doamnă, cu milă o auzi şi comoară darurilor tale să nu ne-o închizi, BineFăcătoarea noastră, de Dumnezeu Născătoare, pentru că am sărăcit foarte în fapte bune şi, alergând cu osârdie la comoara milei tale – minunata icoană a ta, – cădem şi ne rugăm: păzeşte-ne de învăţăturile cele rătăcite, de răzvrătirile viclene, mântuieşte Patria noastră de neorânduieli şi de relele năvăliri ale vrăjmaşilor, ca, învrednicindu-ne cu dragoste şi într-un singur gând cu toţi fiii credincioşi ai Sfintei Biserici a lui Hristos, cu bunăcuviinţă să-I cântăm Ziditorului nostru: Aliluia.

Icosul al 11-lea:

Cu razele luminoase ale minunilor străluceşte neîncetat Sfânta ta icoană, Neprihănită Născătoare de Dumnezeu Fecioară, luminându-ne pe noi, cei întunecaţi de negura păcatelor şi îndreptându-ne către slavoslovia neîncetată a Preasfânt Numelui tău. Drept aceea ne bucurăm noi păcătoşii, având aşa arvuna a bunăvoinţei tale către noi şi ţie grabnicei noastre Ajutătoare cu mulţumire grăim:

Bucură-te, Împărateasă şi Stăpână, care cu lumina ta cerească ne luminezi şi sub Acoperământul tău întotdeauna ne adăposteşti;

Bucură-te, Blagoslovită şi Preaproslăvită Maică neispitită de bărbat, care înviezi sufletele noastre omorâte de păcat;

Bucură-te, Curată şi fără de prihană Fecioară, ca tu ai născut pe Fiul Cel ce ne izbăveţte de ispite;

Bucură-te, Preaslăvită Stăpână de Dumnezeu Născătoare, care ne scoţi pe noi din toate relele şi scârbele şi aşezi picioarele noastre pe piatra dumnezeieştei mântuiri;

Bucură-te, Mieluşea Curată, Fecioară, Maică, Pruncă, care ne cureţi de patimile trupeşti;

Bucură-te, că toţi cei ce te slăvesc pre tine, de Dumnezeu aleasă, se izbăvesc de mrejele cele mincinoase;

Bucură-te, Munte Înalt, văzut încă de Daniel, din ea – Cinstită Piatră – Hristos în trup S-a îmbrăcat;

Bucură-te, Fecioară Curată, Toiag din rădăcină lui Ieseu, care ne-ai înflorit pe Domnul cel Atotputernic;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 12-lea:

Cămară Sfântă şi Neprihănită a lui Dumnezeu, Maica Domnului a puterilor celor de Sus, nu te îngreţoşa de noi păcătoşii şi nevrednicii cei ce cântăm milele arătate nouă de la preacinstita icoana ta şi cu lumina ta cea neînserată luminezi sufletele noastre întunecate, aducându-le la Lumina Triipostatică a Dumnezeirii, întăreşte-ne în dreapta credinţă, o, Preabună, şi ne învredniceşte până la ultima suflare să cântăm neîncetat Atotţiitorului: Aliluia.

Icosul al 12-lea:

Cântând slăviri de laudă şi mulţumire tie, de Dumnezeu fericită Fecioară, propovăduim cu glas tare măreţia minunilor şi bogăţia milei tale arătate asupra noastră şi a Patriei şi din adâncul inimii îţi aducem cu smerenie aceste daruri cu laude:

Bucură-te, Nesurpată Cetate şi Zid al Ortodoxiei;

Bucură-te, Nebiruiţă Conducătoare a voievozilor şi armatelor creştine;

Bucură-te, Mântuire Nemincinoasă şi Mijlocitoare lumii, care ai născut pre Ziditorul, prin care s-a izbăvit lumea de boli şi de năpaste;

Bucură-te, Uşa Vieţii, care uşile pocăinţei ne deschizi;

Bucură-te, una binecuvântată, ceea ce în ceasul morţii goneşti de la noi întunecatele chipuri ale viclenilor demoni;

Bucură-te, una Preamilostivă, care în ziua Straşnică a Judecăţii de muncile iadului ne izbăveşti şi ne arăţi moştenitori ai negrăitei slave a Fiului tău;

Bucură-te, Preanevinovată, care neîncetat ne arăţi iubirea ta de oameni, slobozindu-ne de ispitele şi mrejele diavoleşti;

Bucură-te, Preacurată, care faci cu noi semn spre bine, ca să vadă cei ce ne urăsc pre noi şi să se ruşineze pentru că ai auzit rugăciunile noastre şi ne-ai mângâiat;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 13-lea: (acest condac se zice de trei ori)

O, Atotcântată Maica Domnului nostru Iisus Hristos, Preasfântă Fecioară, tu eşti nesecată mare a darurilor dumnezeieşti. Ca spre o candelă luminoasă plină cu untdelemnul milei, privim la tine cu ochii credinţei, fiind luminaţi de blânda ta strălucire, fiind încălziţi de dragostea ta, ţie, ca bunei noastre Apărătoare cu umilinţă îţi grăim: primeşte cu bunăvoinţă cântarea noastră de rugăciune pe care ţi-o înălţăm cu credinţă în faţa Minunatei tale icoane şi cu atotputernicile tale rugăciuni roagă-te, Stăpână, ca să ne mântuim noi, păcătoşii, de nevoile vremelnice şi cele veşnice, ca, mântuiţi de tine în viaţa ce va să fie, să proslăvim întru tot sfânt numele Fiului tău şi Dumnezeului nostru, cântându-I cu credinţă: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Împărateasă a îngerilor şi Stăpână a tuturor făpturilor, Preasfântă de Dumnezeu Fecioară, prin milostivă arătare a Chipului tau Sfânt, în vremurile de demult ai mântuit oraşul Pskov, iar acum oraşul Kiev l-ai luminat cu har şi mulţime de minuni ai izvorât celor credincioşi. Pentru aceasta cu osârdie şi cu dragoste căzând în faţa Preacuratului tău Chip, rugăciuni de umilinţă aducem milosârdei tale apărări şi cu frică grăim:

Bucură-te, Primitoarea celor orfani şi Ajutătoarea celor străini;

Bucură-te, Bucuria celor scârbiţi şi Acoperitoarea celor necăjiţi;

Bucură-te, că vezi nevoia noastră, vezi necazul nostru;

Bucură-te, că ne ajuţi nouă ca unor neputincioşi, ne hrăneşti ca pre nişte străini;

Bucură-te, că nu avem alt ajutor afară de tine, nici altă Folositoare degrabă;

Bucură-te, că nu avem altă Mângâietoare Bună, ci numai pre tine, o, Maică lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ne acoperi şi ne aperi în vecii vecilor;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

şi Condacul1:

Apărătoarei Doamne, Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarei, care prin preaslăvită arătare a Sfintei sale icoane, pre oamenii oraşului Kiev minunat i-a cercetat, cântare de mulţumire să-i înălţăm. Tu însă, Preabună Apărătoare a neamului creştinesc, izbăveşte-ne din toate nevoile şi de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi ne acoperă, pe cei ce Te cheamă cu credinţă: Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Rugăciune:

O, Preasfântă Doamnă, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, ceea ce eşti mai mărită decât heruvimii şi mai cinstită decât serafimii, Pruncă de Dumnezeu aleasă! Caută din înălţimea cerurilor cu ochiul tău blând spre noi, nevrednicii robii tăi, care cu umilinţă şi cu lacrimi ne rugăm înaintea Preacinstitului tău chip, nu ne lipsi pre noi de ocrotirea ta şi de Acoperământul tau Împărătesc în călătoria noastră pământească plină de scârbe şi nelinişti. Mântuieşte-ne pre noi cei aflaţi în pierzare şi nevoi, ridică-ne din adâncul păcatelor, luminează mintea noastră întunecată de patimi şi tămăduieşte ranele sufletelor şi trupurilor noastre. O, Atotmilostivă Maică a Stăpânului celui iubitor de oameni! Revarsă peste noi bogăţia milei tale, întăreşte voinţa noastră neputincioasă spre îndeplinirea poruncilor lui Hristos, topeşte împietrirea inimilor noastre cu dragostea către Dumnezeu şi aproapele, dăruieşte-ne nouă zdrobire inimii şi pocăinţa adevărată, ca, fiind curăţiţi de scârnăvia păcatelor, să ne învrednicim de sfârşit creştinesc cu pace şi de răspuns bun la Straşnica şi Nefăţarnica Judecată a Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia împreună cu Tatăl cel fără de început şi cu Preasfântul şi de Viaţă Făcătorul Duh i se cuvine toată slava, cinstea şi inchinăciunea acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 Acatistul Sfântului Teodosie de la Brazi – Sfânt Mucenic şi Ierarh (22 septembrie)

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Troparul Sfântului, glasul 1: Podobie: Prea lăudaţilor mucenici …

Arătatu-te-ai, Ierarhe Teodosie, sfeşnic pururea luminos şi mare apărător al Bisericii lui Hristos. Strălucit-ai, prin slujire şi mucenicie, ca o jertfă preacurată, aducându-te Stăpânului tuturor; slăvim pomenirea ta, rugând pe Dumnezeu sa daruiasca sufletelor noastre pace şi mare milă.

După obişnuitul început, se zic:

Condacele şi icoasele

Condacul 1:

Vrednicului păstor al turmei lui Hristos, râvnitorului Ierarh Teodosie, care prin mucenicie s-a arătat apărător al Bisericii strămoşeşti, laudă de mulţumire îi aducem noi, nevrednicii; că acesta s-a arătat odor preastrălucit între ierarhii Moldovei şi pururea rugător către Dumnezeu pentru cei ce, cu credinţă şi cu dragoste, îi cântă: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Icosul 1:

Din pruncie te-a hărăzit Dumnezeu a fi vas ales al harului Său, căci binecredincioşii tăi părinţi ţi-au umplut inima şi sufletul de iubire sfântă şi de învăţătura cea adevărată a Bisericii. Înarmat fiind cu daruri alese, ţi-ai închinat viaţa împlinirii virtuţilor creştineşti, pentru care îţi aducem această cuvenită cântare:

Bucură-te, cel ce din braţele maicii tale pomul vieţii a înflorit întru tine;

Bucură-te, că din copilărie ai început călătoria către Dumnezeu;

Bucură-te, că din casa părintească te-ai arătat ca un vas sfinţit;

Bucură-te, că din pruncie sufletul tău a fost locaş al Sfântului Duh;

Bucură-te, cel ce ai fost ca o stâlpare de finic înaintea Domnului;

Bucură-te, că îngerul păzitor ţi-a arătat calea cea bună de urmat;

Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu a împodobit viaţa ta;

Bucură-te, că ai căutat comoara cea adevărată pe care ai găsit-o în Biserica Domnului;

Bucură-te, că fiu al luminii te-a arătat pe tine vieţuirea ta;

Bucură-te, că pe calea cea bună credinţa în Dumnezeu te-a călăuzit;

Bucură-te, că multă stăruinţă ai arătat pentru îmbunătăţirea vieţii tale;

Bucură-te, că ai înmulţit talantul ca sluga cea binecredincioasă;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 2-lea:

Ascultând glasul chemării celei de Sus, ai luat Crucea şi ai urmat lui Hristos, îndreptându-ţi paşii către viaţa călugărească de la Mănăstirea Brazi din Vrancea natală, unde, prin osârdie şi nevoinţă, te-ai făcut bineplăcut lui Dumnezeu, Căruia neîncetat I-ai cântat: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Din tinereţile tale, râvnitor al virtuţilor şi iubitor de nevoinţe te-ai arătat. Pentru aceasta, viaţa ta cea plăcută lui Dumnezeu a fost cunoscută de toţi monahii ca o scară dumnezeiască ce duce către ceruri. Primit-ai, cu smerenie şi evlavie, chipul cel îngeresc al călugăriei, pentru care noi, credincioşii, îţi împletim cunună de laude, cântând aşa:

Bucură-te, că ai socotit deşertăciuni toate cele omeneşti;

Bucură-te, că năvălirile patimilor le-ai potolit;

Bucură-te, că toate cele pământeşti ca o pânză de păianjen le-ai socotit;

Bucură-te, că ispitele nu te-au putut opri din calea spre sfinţenie;

Bucură-te, cel ce pe piatra credinţei ţi-ai aşezat tinereţea ta;

Bucură-te, că, prin viată neîntinată, ai urcat pe scara virtuţilor;

Bucură-te, că ai căutat cu multă râvnă a ajunge la firea cea dintâi;

Bucură-te, că ai fost ca o viţă roditoare în via Domnului;

Bucură-te, că, prin viaţă curată, ai dobândit frumuseţile cele nepieritoare;

Bucură-te, că te-ai făcut sălaş curat al Sfântului Duh, dumnezeiască dragoste arzând întru tine;

Bucură-te, că ai fugit de viforul ispitelor celor vătămătoare de suflet;

Bucură-te, cel ce cu darul lui Dumnezeu ai biruit hotarele firii;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 3-lea:

Ca o flacără arzătoare a strălucit viaţa ta în obştea ce te-a primit, minunate Părinte Teodosie, luminând şi întărind pe cei din jurul tău. Darul Duhului Sfânt te-a mânat ca pe o pasăre în pustie, unde ţi-ai adăpat sufletul din izvoarele cele nepieritoare ale vieţii sihăstreşti, urcând treptele sfinţeniei şi cântând neîncetat lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Curată pornire lăuntrică având, ai căutat înălţarea sufletului, prin sărăcie de bună voie, curăţie, deplină ascultare şi neîncetate rugăciuni. Şi, ajungând la frumuseţea nepătimirii, vrednicule ostaş al lui Hristos, ai sporit roada Duhului Sfânt întru tine, pentru care îţi aducem această cântare:

Bucură-te, că ai intrat în ceata celor ce cu osârdie îl caută pe Domnul;

Bucură-te, că îngerescul chip ţi-a fost pavăză împotriva ispitelor;

Bucură-te, că ai trecut de la trăirea în trup la trăirea în duh;

Bucură-te, cel ce, intrând în liniştea sihăstriei, ai împodobit graiul inimii cu frumuseţea rugăciunii;

Bucură-te, că, zăvorând uşa ispitelor, zburdările trupului ai veştejit;

Bucură-te, cel ce, prin curată viată călugărească, ai devenit înger în trup;

Bucură-te, că de poftele lumeşti ai fugit, făcându-te ucenic ales al Domnului;

Bucură-te, că, în mănăstire vieţuind, desfătarea bunătăţilor duhovniceşti ai dobândit;

Bucură-te, că, trăind întru sfinţenie, cale la ceruri ţi-ai pregătit;

Bucură-te, că, prin post şi rugăciune, ai dobândit bunătăţile cele veşnice;

Bucură-te, că, trăire curată având, veşmântul cel luminos al mântuirii l-ai împodobit;

Bucură-te, că viaţa ta scară cerească s-a arătat;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 4-lea:

Încununându-ţi viaţa sihăstrească cu daruri dumnezeieşti, Împăratul doririlor te-a chemat la vrednicia arhieriei, alegându-te păstor al turmei celei cuvântătoare din Ţinutul Rădăuţilor. Şi întru această slujire, ca un cărbune dumnezeiesc, ai luminat sufletele celor credincioşi, povăţuindu-i la lumina cea neînserată şi învăţându-i a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Ca un soare duhovnicesc te-ai arătat păstoriţilor tăi, Fericite Teodosie, şi, prin pioase rugăciuni la mormântul marelui Voievod Ştefan cel Sfânt de la Putna, ai ţinut aprinsă candela credinţei şi dragostea de ţară. Pentru aceasta, te întâmpinăm cu aleasă cinstire, zicând:

Bucură-te, vrednicule urmaş al Apostolilor, cel ce toate cu înţelepciune le-ai chivernisit;

Bucură-te, că, prin darul arhieriei, ai primit mirul cel ceresc în inima ta;

Bucură-te, păstorule cel bun, care ai intrat prin uşă în staulul oilor;

Bucură-te, că, prin osteneli, chipul Marelui Arhiereu întru tine s-a împlinit;

Bucură-te, că sufletele cele ofilite le-ai udat cu apa Sfântului Duh;

Bucură-te, că te-ai arătat turmei tale ca un spic cu însutită roadă;

Bucură-te, că ostenelile tale au fost ca o bogată pârgă adusă Domnului;

Bucură-te, cel ce cu pâinea cea cerească pe cei credincioşi ai hrănit;

Bucură-te, că ai fost îndrumător şi povăţuitor luminat păstoriţilor tăi;

Bucură-te, că ai socotit turma lui Hristos ca o vistierie dată în grija ta;

Bucură-te, că povăţuitor prea iscusit al călugărilor ai fost;

Bucură-te, că nevoinţele tale s-au arătat podoabă de mult preţ a Bisericii;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 5-lea:

Viaţa ta, placută lui Dumnezeu, s-a făcut cunoscută tuturor, Ierarhe Teodosie; şi, fiind ascultător de Hristos, ai fost chemat să luminezi cu învăţăturile tale şi pe cei din Episcopia Romanului, unde ca o stea preastrălucită ai vestit cu tărie pe Soarele Dreptăţii, Căruia împreună cu tine îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Povăţuind cu multă dragoste turma cea încredinţată ţie de către Dumnezeu, ca într-o şcoală duhovnicească, ai umplut de mireasmă dumnezeiască sufletele păstoriţilor tăi, călăuzindu-i către limanul împărăţiei cerurilor, pentru care îţi cântam:

Bucură-te, cel ce cu darul înţelepciunii ai arătat luminată lucrarea arhieriei tale;

Bucură-te, că pe credincioşi i-ai hrănit cu dreapta învăţătură a lui Hristos;

Bucură-te, cel ce din izvorul cel limpede al harului pe mulţi i-ai adăpat;

Bucură-te, că ai strălucit ca un sfeşnic minunat în Biserica lui Hristos;

Bucură-te, că ai condus turma ta spre dumnezeieştile limanuri;

Bucură-te, că Evanghelia Domnului cu multă râvnă o ai propovăduit;

Bucură-te, că sufletele cele pustiite roditoare le-ai făcut;

Bucură-te, cel ce cu multă cinste ai stat în ceata arhiereilor;

Bucură-te, că la păşunea cea aleasă ai adus pe credincioşii tăi;

Bucură-te, că ai păstorit turma ta întru cuvioşie şi dreptate;

Bucură-te, că te-ai arătat bun cârmaci al Episcopiei Romanului;

Bucură-te, că, prin arhiereasca ta slujire, ţi-ai făcut mai strălucitoare haina sufletului;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 6-lea:

Râvna pentru Hristos şi puterea cuvintelor tale te-au făcut să urci pe treapta cea înaltă a arhipăstoriei, învrednicindu-te pe pământ de cinstea de Părinte al întregii Biserici Moldave, iar în ceruri de lumina cea negrăită a slavei lui Dumnezeu, Căruia îi cânţi neîncetat: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Mai Marele păstorilor te-a chemat, Ierarhe Teodosie, la scaunul de slujire a Bisericii Moldovei greu încercată de năvălirile barbare. Iar tu, Părinte, întrarmat fiind cu puterea lui Hristos, nu te-ai înspăimântat de primejdii, pentru care, primeşte cântarea aceasta:

Bucură-te, că în vasul tău cel pământesc a fost turnat mirul cel ceresc;

Bucură-te, că, slujind oamenilor, ai slujit lui Dumnezeu;

Bucură-te, apărător şi zid împotriva năvălitorilor celor fără de lege;

Bucură-te, platoşa şi scutul neclintit împotriva duşmanilor adevărului;

Bucură-te, soare dătător de lumina şi căldura lui Hristos;

Bucură-te, că Dumnezeu te-a răsplătit pentru râvna ta;

Bucură-te, cel ce căile cele strâmbe ale oamenilor le-ai îndreptat;

Bucură-te, slujitor adevărat, că pământul de cer l-ai apropiat;

Bucură-te, stea strălucitoare pe bolta Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, dar dumnezeiesc al poporului nostru binecredincios;

Bucură-te, fluierul cel păstoresc al dreptmăritorilor creştini;

Bucură-te, omule al lui Dumnezeu şi alăuta Duhului;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 7-lea:

Ca zorile dimineţii te-ai arătat Bisericii Moldave, cinstite Ierarhe, hrănind cu pâine cerească pe credincioşii tăi; si, asemenea apărătorilor credinţei, străbătând ţinutul Moldovei, i-ai îmbărbătat cu rugăciune şi cuvânt la mărturisirea lui Hristos, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Ca un păstor vrednic de laudă al turmei lui Hristos, Ierarhe Teodosie, după dumnezeiasca judecată, ai alungat de la turma ta pe lupii cei răpitori, cu arma dreptei credinţe. Pentru aceasta, râvna ta apostolească a fost răsplătită în ceruri de Hristos Dumnezeu, iar noi, pe pământ, îţi aducem această cântare:

Bucură-te, luptătorule împotriva nedreptăţii;

Bucură-te, apărătorule al Ortodoxiei;

Bucură-te, străjerul neadormit la poarta Bisericii;

Bucură-te, apărătorule al celor nedreptăţiţi;

Bucură-te, cunoscătorule al inimilor;

Bucură-te, propovăduitorul şi apărătorul dreptei credinţe;

Bucură-te, ocrotitorul credincioşilor tăi;

Bucură-te, arhiereule luminat al Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, lucrătorule în ogorul Domnului;

Bucură-te, aducătorule de roadă duhovnicească;

Bucură-te, cămara virtuţilor şi lauda ierarhilor;

Bucură-te, că Hristos te-a preamărit în ceruri;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 8-lea:

Deşi ai fost izgonit de vrăjmaşi, pe nedrept, din scaunul arhipăstoresc, Ierarhe Teodosie, pacea şi liniştea sufletului tău le-ai păzit, căci, retrăgându-te la Mănăstirea Brazi din Ţara Vrancei unde te-ai născut, ai petrecut în privegheri şi rugăciuni pentru poporul tău cel binecredincios, cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Ca o ploaie liniştită ce cade pe pământ însetat s-a arătat venirea ta în Mănăstirea Brazi, pe care ai zidit-o din nou, minunate Ierarhe Teodosie, înnoind duhovniceşte obştea monahilor şi pe credincioşii care au alergat la tine cu smerenie. Bucurându-ne de aleasa ta lucrare, îţi aducem cântarea aceasta:

Bucură-te, că ai apărat comoara Ortodoxiei în Ţara de Jos a Moldovei;

Bucură-te, că ai călăuzit ceata monahilor pe căile desăvârşirii;

Bucură-te, că ai rânduit aleasă viaţă călugărească în mănăstirile pe care le-ai ctitorit;

Bucură-te, cel ce ca un fiu al dumnezeieştii lumini ai deschis calea spre cele veşnice;

Bucură-te, cel ce ai fost conducătorul sihaştrilor şi nebiruitul întâi-luptător;

Bucură-te, că ai fost ca un măslin roditor pentru mulţi călugări şi credincioşi;

Bucură-te, slujitorule al tuturor celor necăjiti;

Bucură-te, râvnitorule pentru altarele Domnului;

Bucură-te, că cetele monahilor le-ai făcut ca o vie roditoare;

Bucură-te, că ai rânduit neîncetată priveghere în aşezămintele tale călugăreşti;

Bucură-te, că pe fiii tăi duhovniceşti i-ai povăţuit să cugete la cele înalte;

Bucură-te, că, prin slujire adevărată şi viaţă curată, ai înmulţit ceata monahilor;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 9-lea:

Trâmbiţă duhovnicească s-au arătat povăţuirile tale pentru fiii tăi sufleteşti, Sfintite Ierarhe, pe care împlinindu-le şi-au împodobit vieţuirea cu mireasma Duhului. Pentru aceasta, şi noi învăţăm de la tine a merge pe calea virtuţilor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Nici prigonirile, nici primejdiile, nici chinuirile necredincioşilor nu te-au îndepărtat de la calea Adevărului, Părinte, căci ai rabdat până la sânge silnicia lor. Pentru aceasta, minunându-ne de pătimirea ta, îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce ai luat pe umeri Crucea lui Hristos;

Bucură-te, că te-ai luptat pentru dreapta credinţă;

Bucură-te, păstorule cel bun, ca ţi-ai dat viaţa pentru turma cea cuvântătoare;

Bucură-te, cel ce te-ai făcut vrednic de cununa muceniciei;

Bucură-te, că vărsarea sângelui tău a fost ca un mir de mare preţ adus lui Hristos;

Bucură-te, că ai urcat pe scara care duce la Dumnezeu, prin pătimirile tale;

Bucură-te, că, prin mucenicia ta, Hristos uşa Raiului ţi-a deschis;

Bucură-te, cel ce ca o slugă bună şi credincioasă ai intrat întru bucuria Domnului tău;

Bucură-te, cel ce ai ştiut să uneşti pe cele de jos cu cele de sus;

Bucură-te, că ai intrat cu cinste în Ierusalimul cel ceresc;

Bucură-te, cel ce te-ai învrednicit a trăi împreună cu Hristos în veci;

Bucură-te, că pământul Vrancei l-ai sfinţit prin sângele muceniciei tale;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 10-lea:

Mare Ierarhe şi Mucenice al lui Hristos, Teodosie, apărătorule al dreptei credinţe a Bisericii, te-ai învrednicit de viaţa cea fără de sfârşit, unde acum străluceşti în lumina cea neînserată, aducând, de-a pururi, laudă lui Dumnezeu şi cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Văzând pătimirea şi mucenicia ta, călugării din Mănăstirea Brazi şi binecredincioşii creştini s-au adunat în jurul trupului tău şi în cântări duhovniceşti l-au îngropat cu cinste în biserica acestui aşezământ, iar după îngroparea ta, n-au încetat a veni la mormântul tău ca la un părinte preaiubit, cântându-ţi laude ca acestea:

Bucură-te, cel ce ţi-ai săvârşit viaţa mărturisind pe Hristos;

Bucură-te, că ai primit de la El cununa muceniciei;

Bucură-te, că te-ai făcut vrednic moştenitor al vieţii celei de veci;

Bucură-te, Ierarhe, mult pătimitorule;

Bucură-te, stea ce străluceşte în ceata mucenicilor Bisericii;

Bucură-te, împodobitorule al mărturisitorilor lui Hristos;

Bucură-te, floarea arhieriei, adăpată cu sânge mucenicesc;

Bucură-te, că ai avut parte de moartea cea purtătoare de viaţă;

Bucură-te, mielule nevinovat, care ai intrat în ceata celor ce s-au jertfit pentru Hristos;

Bucură-te, că te-ai îmbrăcat cu haina preastrălucită în ceruri;

Bucură-te, că împreună cu Maica Domnului şi cu sfinţii te odihneşti în cămara lui Hristos;

Bucură-te, că te-ai învrednicit de viaţa cea veşnică;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 11-lea:

Întru bucuria cea nespusă a împărăţiei celei de sus petrecând, Ierarhe Teodosie, te îndulceşti de lumina cea întreit strălucitoare a Prea Sfintei Treimi, de unde, trimite-ne şi nouă, celor ce prăznuim după cuviinţă sfântă pomenirea ta, răbdare în necazurile vieţii şi nădejdea mântuirii, ca, întru dragostea lui Dumnezeu vieţuind, împreună cu tine să-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

După îngroparea ta, minunate Părinte, prin rânduiala dumnezeiască s-a aflat comoara de mult preţ a moaştelor tale, cinstite după vrednicie de Cuviosul Antipa. Pentru aceasta, şi noi îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că trupul tău ni l-ai lăsat ca un dar sfinţit;

Bucură-te, că aflând moaştele tale ne veselim cu duhul;

Bucură-te, Ierarhe îndumnezeit, care dai mireasmă duhovnicească credincioşilor;

Bucură-te, cununa adevărului şi slava arhiereilor;

Bucură-te, mângâierea oamenilor cuprinşi de primejdii şi de întristări;

Bucură-te, jertfă bineprimită de Dumnezeu;

Bucură-te, limanul cel lin şi neînviforat al celor necăjiţi;

Bucură-te, ancoră tare şi nemişcată;

Bucură-te, că pe cei ce se roagă cu credinţă, cu daruri duhovniceşti îi împodobeşti;

Bucură-te, luminarea şi scăparea celor deznădăjduiţi;

Bucură-te, cel ce cu mir de nard alini suferinţele celor neputincioşi;

Bucură-te, că Dumnezeu ascultă rugăciunile tale pentru neamul românesc;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 12-lea:

Vrednicule următor al Apostolilor, ca un adevărat arhiereu al Bisericii lui Hristos, ai pătimit până la mucenicie şi ai dobândit daruri mai presus de fire, pentru care te rugăm să fii nouă mijlocitor, ca să aperi de tot răul moştenirea ta, care cântă împreună cu tine Sfintei Treimi: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Mare Ierarhe Teodosie, pe drumul Crucii lui Hristos, lupta cea bună ai luptat, primind cununa muceniciei, fiind împreună-şezător cu toţi sfinţii în cămările cereşti. Iar noi, păcătoşii, pe pământ, îţi cinstim pomenirea ta şi cu osârdie te rugăm: ajută-ne să deschidem poarta nădejdii către Dumnezeu, ca să-ţi aducem aceste cântări:

Bucură-te, că întru tine chipul lui Dumnezeu s-a împlinit;

Bucură-te, cel ce ai fost rânduit de-a dreapta lui Dumnezeu împreună cu toţi sfinţii;

Bucură-te, cel ce te odihneşti în cer, ca un sfinţit mucenic al lui Hristos;

Bucură-te, cel ce eşti piatra cea scumpă a Bisericii, păstrată în vistieriile cereşti;

Bucură-te, trâmbiţă apostolească şi alaută duhovnicească;

Bucură-te, că prin jertfirea vieţii tale ai desăvârşit pecetea chipului dumnezeiesc;

Bucură-te, că te adăpi pururea din izvorul vieţii şi al veşnicei lumini;

Bucură-te, floarea cea neveştejită din gradina Raiului;

Bucură-te, că vezi de-a pururi faţa lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce, ca un prinos bogat, împodobeşti cămările cereşti;

Bucură-te, mirul cel ceresc, care ne umpli pe noi de bună mireasmă;

Bucură-te, izbăvirea cea scumpă a sufletelor noastre;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, mult pătimitorule, Sfinte Mucenice al lui Hristos, Ierarhe Teodosie, trimis fiind de Dumnezeu la vreme de strâmtorare să fii pavăză Bisericii Moldovei, noi, cei împovăraţi cu multe şi grele păcate, îţi aducem din toată inima cuvenita cinstire, ca aceluia în care a prisosit darul Sfântului Duh. Aflându-te acum slujitor la Altarul cel ceresc, te rugăm, fii mijlocitorul nostru către Atotputernicul Dumnezeu, Izvorul tuturor bunătătilor, ca prin harul Său ocrotitor sa ne dea înţelepciune, sănătate, pace şi iertare de păcate, ca să prisosim în credinţă şi în dragoste faţă de El şi către aproapele, pentru a ajunge la limanul cel mult dorit al mântuirii şi împreună cu tine să-I aducem neîncetată laudă, zicând: Aliluia! (de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul 1:

Din pruncie te-a hărăzit Dumnezeu a fi vas ales al harului Său, căci binecredincioşii tăi părinţi ţi-au umplut inima şi sufletul de iubire sfântă şi de învăţătura cea adevărată a Bisericii. Întrarmat fiind cu daruri alese, ţi-ai închinat viaţa împlinirii virtuţilor creştineşti, pentru care îţi aducem această cuvenită cântare:

Bucură-te, cel ce din braţele maicii tale pomul vieţii a înflorit întru tine;

Bucură-te, că din copilarie ai început călătoria către Dumnezeu;

Bucură-te, că din casa părintească te-ai arătat ca un vas sfinţit;

Bucură-te, că din pruncie sufletul tău a fost locaş al Sfântului Duh;

Bucură-te, cel ce ai fost ca o stâlpare de finic înaintea Domnului;

Bucură-te, că îngerul păzitor ţi-a arătat calea cea bună de urmat;

Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu a împodobit viaţa ta;

Bucură-te, că ai căutat comoara cea adevărată pe care ai găsit-o în Biserica Domnului;

Bucură-te, că fiu al luminii te-a arătat pe tine vieţuirea ta;

Bucură-te, că pe calea cea bună credinţa în Dumnezeu te-a călăuzit;

Bucură-te, că multă stăruinţă ai arătat pentru îmbunătăţirea vieţii tale;

Bucură-te, că ai înmulţit talantul ca sluga cea binecredincioasă;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul 1:

Vrednicului păstor al turmei lui Hristos, râvnitorului Ierarh Teodosie, care prin mucenicie s-a arătat apărător al Bisericii strămoşeşti, laudă de mulţumire îi aducem noi, nevrednicii; că acesta s-a arătat odor preastrălucit între ierarhii Moldovei şi pururea rugător către Dumnezeu pentru cei ce, cu credinţă şi cu dragoste, îi cântă: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

 Rugăciune:

Sfinţite Ierarhe Teodosie, care – de cununa mucenicească învrednicindu-te, prin tăierea cinstitului tău cap de către păgâni, pe când te aflai la Mănăstirea Brazi din Ţinutul Vrancei -, acum, împreună cu îngerii locuind, te bucuri de mărirea cea gătită sfinţilor, nu ne uita pe noi, păcătoşii, cei ce, nădejde având în puterea ta de mijlocitor către Împăratul Hristos – ca unul ce stai înaintea tronului Sfintei Treimi -, ţie, cu credinţă, grăim unele ca acestea:

Bucură-te, că la Mănăstirea Brazi ai strălucit prin mucenicie!

Bucură-te, că acel loc al muceniciei tale s-a făcut cunoscut tuturor prin tine şi, acolo, călugări şi călugăriţe s-au nevoit cu nevoinţa cea bineplăcută lui Dumnezeu, pomenindu-te necontenit între ctitori!

Bucură-te, că, pentru credinţa cea adevărată şi pentru apărarea sfintelor odoare ale bisericii, spre a nu le lasa pradă nelegiurii, ţi-ai jertfit viaţa!

Bucură-te, că Dumnezeu a insuflat gând de evlavie ucenicilor tăi, şi Lavrentie episcopul ţi-a pus piatră de marmură deasupra cinstitului tău mormânt!

Bucură-te, că o cărămidă pusă sub pătimitorul tău cap, cu numele Teodosie înscris pe ea, te-a făcut cunoscut urmaşilor de peste ani!

Bucură-te, că trupul tău, cazut sub ascuţişul sabiei celei sălbatice, s-a descoperit în vremurile cele mai de pe urmă!

Bucură-te, că te-ai învrednicit de proslăvire din partea lui Dumnezeu, Care a dat gândul cel bun ieroschimonahului Dimitrie spre a căuta în pământ, unde, săpând, a găsit piatra de marmură a mormântului tău şi cărămida cu înscrisul de pe ea, pe care era aşezat capul tău cel desprins de trup, ca şi întreg trupul tău!

Bucură-te, că, şi prin moarte, s-a arătat întreaga ta smerenie, căci capul aşezat, cu gura în jos, pe cărămidă, arăta că mereu ai avut fruntea plecată spre pământ, rugându-te, cu caldură, ca şi vameşul: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului!”

Bucură-te, că prin rânduială dumnezeiască s-a făcut lucrarea de dezgropare a cinstitului tău trup, după mai bine de o sută cincizeci de ani şi, cu sobor de preoţi, în cântări duhovniceşti, a fost pus în paraclisul de taină din peştera Mănăstirii Brazi, unde se săvârşea Sfânta Liturghie până nu demult!

Fericindu-te pe tine, mult nevoitorule şi mult rabdătorule Mucenice Teodosie, ne cucerim şi zicem: Roagă-te pentru noi, cei ce făcem, cu dragoste, pomenirea ta şi ne întărim duhovniceşte de lucrarea ta în pământul scumpei noastre Patrii şi în ogorul Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Române;

Bucură-te, Mucenice Teodosie! Amin!

 Acatistul Sfântului Siluan Athonitul, Preacuvios Părinte (24 septembrie)

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacele şi Icoasele:

Condacul 1:

Ţie, alesule nevoitor al Domnului şi îngere pământesc, Preacuvioase Părinte Siluane, acum cu bucurie cântare de laudă îţi aducem! În veghe neîncetată, în postire şi în smerenie fiindu-le părinţilor athoniţi prea-ales urmaş, prin însetarea după Dumnezeu şi dragostea cea arzătoare către El, har îmbelşugat ai agonisit sufletului tău şi următor făcându-te lui Hristos, Cel ce S-a răstingnit, pentru toţi oamenii, cu lacrimi te-ai rugat pentru cei ce se chinuiesc în iad, pentru cei vii şi pentru cei ce vor mai veni pe lume. Nu ne lipsi nici pe noi de această dragoste a ta, căci în groapa greşalelor aflându-ne, cerem solirea ta înaintea lui Dumnezeu şi cu străpungere strigăm: Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Icosul 1:

Făcătorul îngerilor şi Domnul Puterilor încă din pântecele maicii tale te-a ales pe tine şi după cuvântul Psalmistului: „inima adâncă” ţi-a dăruit, Părinte Siluane, pentru a încăpea în ea ca într-o cămară prea-aleasă, neîncăputul nume al lui Dumnezeu Celui Preaînalt, ca prin puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu să urmezi vieţii îngereşti. Pentru acestea, lăudând minunatele tale fapte şi ostenelile pământeşti, cu sfială te chemăm:

Bucură-te, rod al curăţiei din părinţi binecinstitori de Dumnezeu;

Bucură-te, că ai iubit a părinţilor tăi cucernicie din tot sufletul tău;

Bucură-te, că prin înfranare şi iubire de Dumnezeu să te asemeni lor ai voit;

Bucură-te, că din pruncie căutându-ţi bucuria în Dumnezeu, minunat te-ai înţelepţit;

Bucură-te, că inima ta să cunoască şi să se supună voii lui Dumnezeu mereu a căutat;

Bucură-te, că spre izvorul harului dumnezeiesc ca un cerb ai însetat;

Bucură-te, că de Cuvântul lui Dumnezeu ca de o miere prea dulce mintea ţi-ai îndulcit din tinereţe;

Bucură-te, floare înmiresmată cu fapte de credinţă de o nepieritoare frumuseţe;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 2-lea:

Văzându-te pe tine Preabinecuvântata Născătoare de Dumnezeu afundat în prăpastia pierzării, pe când dulceaţa păcatului ca un şarpe rău mirositor pătrundea în sânul tinereţii tale, ca o maică îndurerată te-a chemat în chip minunat: „Fiule, mă doare să te vad spurcându-te cu fapte păcătoase”. Si pricepând tu, Preacuvioase Părinte, milostivirea ei, şarpele păcatului cu bărbătească înţelepciune l-ai izgonit, biruindu-l prin pocăinţă, smerenie şi rugăciune, iar Mântuitorului Iubitor de oameni cântare de mulţumire I-ai adus pentru Preacurata Sa Maică, pururea strigând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Dumnezeiască înţelepciune te-a umbrit, când glasul Maicii Domnului te-ai învrednicit a-l asculta, alesule al lui Dumnezeu, Siluane, şi harul Sfântului Duh a umplut inima ta. Prin lucrarea acestuia, ca o căprioară din laţ scăpând, către grădina Maicii Domnului – Muntele Athos – ai năzuit, fugind de deşertăciunea lumească, căci te-ai lipit de Dumnezeu ca un fiu iubitor. Drept aceea, văzând minunata bunăvoire a Stăpânei lumii faţă de tine, cu umilinţă îţi cântăm:

Bucură-te, că din întunericul păcatului la lumina adevărului lui Hristos de însăşi Preacurata ai fost chemat;

Bucură-te, că ai fost ales să fii lucrător credincios al grădinii ei pământeşti, în chip minunat;

Bucură-te, viţă dulce a pământului rusesc care în Muntele Athos îmbelşugat ai rodit;

Bucură-te, conştiinţa neadormită, că prin smerita rugăciune, boldul păcatului l-ai tocit;

Bucură-te, că în Sfânta Mănăstire Pantelimon, lui Dumnezeu în chip îngeresc ai slujit;

Bucură-te, că prin nevoinţă, post şi isihie pe duşmanul ce lupta împotriva ta desăvârşit l-ai plecat;

Bucură-te, că toate măiestriile diavolului prin smerenie le-ai surpat;

Bucură-te, că tânjind după Dumnezeu, credinţa curată în chip slăvit ai dobândit;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 3-lea:

Cu adevărat, de Dumnezeu iubitorule Părinte Siluane, te-a apărat puterea Celui Preaînalt când duhul iadului şi al morţii te-a năpădit şi sufletul tău îl învifora cu momeli pierzătoare şi tu, cu totul istovit, cugetai că Dumnezeu este de neînduplecat; dar Domnul cel Iubitor de oameni îndată te-a cercetat prin lumina cea negrăită a Taborului şi cu focul harului Sfântului Apostol Pavel o nouă naştere ai primit, cu frică şi bucurie cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având bogăţia harului, cu duhul la ceruri ai fost înălţat şi acolo cuvinte de negrăit cu adevărat ai ascultat. Bucuria ta cine o va povesti, Preacuvioase Siluane? Căci te-ai umplut de dragostea cea negrăită a lui Dumnezeu când, fiind în afară de cele ale lumii, întru vederea duhovnicească a negrăitei frumuseţi dumnezeieşti, te-ai învrednicit a vedea Faţa lui Hristos-Dumnezeu Cel fără-de-măsură iubitor şi iertător a toate. Iar noi, minunându-ne de negrăita vedere a lui Dumnezeu, îţi cântăm:

Bucură-te, că întru credinţă nevoindu-te, de cercetarea şi mângâierea lui Hristos te-ai învrednicit;

Bucură-te, că ai fost vrednic să vezi cu ochii tăi frumuseţea slavei Sale de negrăit;

Bucură-te, că în Ceruri la preaminunata frumuseţe prin Sfântul Duh ai fost înălţat;

Bucură-te, că acolo din darurile harului Sfântului Duh Mângâietor te-ai adăpat;

Bucură-te, că de frumuseţea de nedescris a Raiului te-ai împărtăşit;

Bucură-te, că fiind iubit de Dumnezeu, de darurile frumuseţii cereşti ai fost copleşit;

Bucură-te, că acelaşi har cu lacrimi ai cerut de la Dumnezeu pentru neamurile omeneşti;

Bucură-te, că spre zorii vieţii veşnice că o strajă pururea veghetoare ne trezeşti;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 4-lea:

Furtună de aspre ispite a trimis asupra ta diavolul cel ucigaş de oameni care dintru început a căutat să piardă sufletele drepţilor; dar tu, Părinte Siluane, povăţuit fiind de Domnul Iisus Hristos să-ţi ţii mintea în iad şi să nu deznădăjduieşti, cu darul Duhului Sfânt, prin neîntreruptă veghe şi smerenie ai preîntimpinat uneltirile vrăjmaşului desăvârşind biruindu-l; iar el, ruşinat fiind de tine, silit a fost a mărturisi că întru totul este mincinos. Şi aşa, sufletul tau din cursa neprietenului ca o porumbiţă blândă a fost izbăvit de Dumnezeu, căruia neîncetat I-ai cântat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind despre tine că în chip minunat ai fost chemat de la deşertăciunea lumească spre nevoinţa călugarească şi prin harul lui Dumnezeu rod bun ai făcut, Cuvioase, nu numai călugari tineri, dar şi cei vârstnici, mult încercaţi în nevoinţe, către tine alergau şi ca de miere îndulcindu-se de faptele şi cuvintele tale, viaţa cea îngerească au urmat şi Domnului s-au asemănat. Iar noi, cu smerită cugetare văzându-te împodobit, cu bucurie îţi strigăm:

Bucură-te, că izvor nesecat de smerită cugetare şi înfrânare în Domnul ai devenit;

Bucură-te, că în Muntele Sfânt ai fost ca un crin bine mirositor şi neveştejit;

Bucură-te, că în nevoinţa ta jugul cel bun al lui Hristos cu dragoste l-ai purtat;

Bucură-te, că mintea, inima şi voinţa în Dumnezeu prin rugăciune necontenit ti-ai întărit;

Bucură-te, că plin de râvnă, curăţia trupească şi sufletească ţi-ai păzit;

Bucură-te, că prin rugăciune neîncetată la înălţimea nepătimirii ai urcat;

Bucură-te, că pravila Sfinţilor Părinţi cu sârguinţă ai urmat;

Bucură-te, că despre iubirea lui Dumnezeu şi cereasca Patrie neostenit ne-ai grăit;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 5-lea:

Ca pe o stea călăuzitoare şi de minte luminătoare ţi-a dăruit Domnul Harul cel Dumnezeiesc, iubitorule de Dumnezeu Părinte Siluane, întărindu-te prin aceasta în nevoinţa cea mântuitoare ca odinioară pe Proorocul Ilie la Pârâul Horeb şi hrănindu-te în chip minunat din necheltuitele comori ale Sfântului Duh. Şi aşa, arzând de iubire pentru iubitorul de oameni Dumnezeu, din tinereţe şi până la bătrâneţe priveghind şi din straja dimineţii până în noapte pentru întreaga lume rugându-te, ca o alăută dulce cântătoare, neîncetat I-ai strigat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzându-te pe tine, Preacuvioase Părinte Siluane, întru nevoinţa cea bună căutând dragostea lui Dumnezeu cum căuta pruncul laptele mamei sale şi către mângâierea Lui cu dor mare tânjind şi cu lacrimi strigând: „Ia aminte, suflete al meu, la dragostea lui Dumnezeu şi încălzeşte-te, o, inima mea”, şi încă „Cine-mi va da mie o astfel de ardere, ca să nu cunosc odihna nici ziua, nici noaptea; de dragostea lui Dumnezeu?”, ne cutremurăm cu inima şi ne umilim cu sufletul în faţa unei asemenea iubiri către Dumnezeu cel Atotîndurat şi cu străpungere îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că dreptatea lui Dumnezeu, ca pe o miere mult îndulcitoare, pururea ai cerut;

Bucură-te, că în dragostea de Domnul cu îngerii te-ai întrecut;

Bucură-te, că din inima, ca dintr-o candelă a rugăciunii curate, flacăra focului lăuntric spre Domnul ţi-ai şuit;

Bucură-te, că cele de sus şi cele de jos cu frumuseţea evlaviei tale îngereşti le-ai împodobit;

Bucură-te, că inima ta s-a asemănat cu văpaia rugului nemistuit;

Bucură-te, că precum Moise pentru poporul ales, tu pentru toţi oamenii înalţi mâinile către Dumnezeu;

Bucură-te, că în toată vremea ai dorit judecăţile Domnului şi îndreptările Sale le-ai căutat cu tot sufletul tau;

Bucură-te, că fără încetare ai strigat: „Mântuieşte Doamne, poporul tău şi binecuvintează moştenirea Ta!”;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 6-lea:

Propovăduitor neîncetat al isihiei te-ai arătat, cel ce bine ai plăcut lui Dumnezeu, când Domnul cel Iubitor de oameni, încercându-ţi dragostea, te-a lipsit de cercetarea Preasfântului Duh. Pentru aceasta, înţelegând că ai pierdut harul, precum odinioară Adam când se tânguia de pierderea Raiului, L-ai chemat cu inima mâhnită şi cu lacrimi: „Doamne, Tu mai înainte m-ai cercetat şi mai învrednicit de Sfântul Tău Duh şi sufletul meu Te-a iubit, dar acum sufletul meu tânjeste după Tine”; şi în acest chip tânguindu-te, dar nădăjduind în mila lui Dumnezeu, Ii strigai: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Strălucit-ai, iubitorule de Dumnezeu Părinte Siluane, ca un nou văzător al Tainelor, căci prin smerenie şi rugăciune cu lacrimi harul Sfântului Duh ai dobândit şi de negrăită dragoste inima ţi s-a umplut. Şi gustând tu şi înţelegând puterea harului, cu îndrăznirea lui Ilie ai strigat: „Doamne! Nu numai mie, ci întregii lumi dăruieşte să cunoască dragostea Ta şi să se mântuiască!”. Drept aceea, avându-te pe tine rugător neadormit înaintea lui Dumnezeu, cu umilinţă îţi cântăm:

Bucură-te, că cerul ai deschis când împreună cu Domnul te răstigneai rugându-te pentru cei morţi, pentru cei vii şi pentru cei ce pe lume încă nu au venit;

Bucură-te, că prin această dragoste Împărăţia Cerurilor ai dobândit;

Bucură-te, că adevărata întrupare a credinţei curate şi a nerăutăţii te-ai arătat;

Bucură-te, că ai dobândit iertare de la Hristos pentru cei apropiaţi ţie, căzuţi în păcat;

Bucură-te, lucrător neadormit în grădina Maicii Domnului, care pe cei istoviţi în nevoinţe îi intăreşte;

Bucură-te, dulce alăută a Muntelui Athos, care despre viaţa cea viitoare vesteşte;

Bucură-te, visterie a darurilor Sfântului Duh şi al Preabinecuvântatei Egumene ascultător slujitor;

Bucură-te, cu cei bineplăcuţi lui Dumnezeu credincios împreuna-nevoitor;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 7-lea:

Voind Iubitorul de oameni Dumnezeu să arate în tine o nouă făclie a harului, Cuvioase Părinte Siluane, ca pe o ramură de măslin cu rădăcină în pământul rusesc al pustiului Athosului te-a răsădit şi cu harul Sfântului Duh te-a înrourat, mult roditor făcându-te: că prin faptele şi cuvintele tale, că printr-un untdelemn de viaţă-dătător, spre curăţie şi înfrânare, cucernicie şi iubire de fraţi pe toţi i-ai povăţuit – iar ei, uniţi fiind prin legătură dragostei, supunând cele mai rele prin cele mai bune, cântau lui Dumenzeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Ca pe un nou împreună nevoitor cu pustnicii, povăţuitor şi dascăl monarhilor şi mirenilor te-a arătat pe tine Domnul, Preacuvioase Siluane. Căci tu, încă pe când trăiai în lume, pe un oarecare soldat a cărui femeie se lăsase ademenită de căderea în păcat şi, pentru aceasta, el spre mânie se înverşunase, l-ai învăţat iertarea lui Hristos şi astfel, familia lor – mica biserică – de destrămare, o, ai izbăvit; pe monahii căzuţi în întristare la dobândirea pacii sufleteşti i-ai chemat şi frica Domnului învăţându-i, la pocăinţă i-ai adus; şi astfel pe toţi i-ai pregătit să devină locuitori ai Raiului. Iar noi, ştiindu-te pe tine că te îngrijeşti de mântuirea tuturor, cu dragoste îţi cântăm, după cuviinţa datorată:

Bucură-te, că în căutarea lui Hristos împreună cu iubitorii vieţii pusniceşti te-ai nevoit;

Bucură-te, râvnitorule trăitor al iubirii frăţeşti şi pentru toţi fierbinte rugător;

Bucură-te, că pe calea vietii, în dureri şi în necazuri, eşti celor ce te cheamă credincios însoţitor;

Bucură-te, că celor aflaţi în boli, întristări şi mâhniri sufleteşti le eşti nefăţarnic slujitor;

Bucură-te, vestitorule al dragostei lui Dumnezeu, care prin cuvântul tău blând la împăcarea cu Dumnezeu şi cu aproapele pe toţi i-ai chemat;

Bucură-te, că mărturisind că bun este Domnul, sufletele slăbănogite de păcate cu nădejdea iertării le-ai îmbărbătat;

Bucură-te, Credinciosule nevoitor care mântuirea pentru toţi oamenii cu lacrimi o mijloceşti;

Bucură-te, că având mintea în iad pentru toţi păcătoşii nepocăiţi îndurare doreşti;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 8-lea:

Minune negrăită ţi-a descoperit Domnul, Preacuvioase Părinte Siluane, când stareţul-duhovnic Avraam ţi-a arătat chipul Său strălucind de nedescris şi astfel, prin minunată schimbare te-a învăţat curat a cinsti Taina Pocăinţei; iar noi, văzându-te pe tine că ţi-ai încredinţat voia duhovnicescului Părinte ca Domnul Insuşi, tăindu-ţi prin smerenie şi pocăinţă voirile cele rele, învăţăm a ne încredinţa voii lui Dumnezeu celei descoperite prin slujitorii Bisericii lui Hristos şi prin aceasta, înainte de ieşirea noastră din trup, de mânia lui Dumnezeu şi de Judecată ce va să vină ferindu-ne, cântăm lui Dumnezeu întreit: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Din toată inima şi cu tot sufletul cerând, smerenia lui Hristos ai dobândit, preaminunate şi bineplăcut lui Dumnezeu Părinte, şi cu Cel iubit pentru lume împreună te răstigneai, cu lacrimi rugându-te: „O, Preadulce Iisuse! Tu ai făcut ca sufletul meu să Te iubească pe Tine şi să-l iubesc pe aproapele meu. Dăruieşte-mi să vărs lacrimi pentru lumea întreagă, pentru ca toţi oamenii sa te cunoască pe Tine şi să moştenească pacea ta şi să vadă lumina Fetei Tale”. Iar noi, cei ce în păcate ne-am cheltuit viaţa, dobândind mântuire cu rugăciunile tale, te fericim cu graiuri ca acestea:

Bucură-te, că nevoindu-te neobosit în rugăciunea pentru oameni pe Preaputernica Maică Ocrotitoare ai urmat;

Bucură-te, că precum odinioară Ieremia plângea pentru popor, şi tu în Sfântul Munte în lacrimi l-ai înrourat;

Bucură-te, preaminunate nevoitor al Athosului, care pentru întreaga lume ai cerut mântuire ca pentru sufletul tău;

Bucură-te, Părinte iubitor de fii, care cu lacrimi pentru toţi cei ce pier în păcate mijloceşti înaintea lui Dumnezeu;

Bucură-te, bucuria şi minunarea îngerilor, care eşti iubit şi bineplăcut lui Dumnezeu;

Bucură-te, strălucire luminoasă în pustiul athonit şi oglindire curată a sfinţeniei neamului tău;

Bucură-te, că prin smerenie şi ascultare ai arătat lumii chipul frumuseţii îngereşti în trupul tau pământesc;

Bucură-te, că prin căldura rugăciunii tale vrei să ne faci pe noi cămara a Duhului Dumnezeiesc;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 9-lea:

Toate cetele îngereşti şi mulţimea nevoitorilor s-au minunat de smerenia şi de iubirea ta de oameni, Părinte Siluane, că săvârşindu-ţi ascultarea ca econom, preasmeritului Iosif în Egipt te-ai asemuit când nu numai de ceata Sfinţilor împreună vieţuitori, dar şi de oştenitorii din lume care lucrau în mănăstire, ca de nişte copii a lui Dumnezeu te-ai îngrijit. Pentru aceasta lui Dumnezeu Celui ce iubeşte întreaga zidire, ai strigat: „Doamne, trimite Duhul Tău cel Sfânt şi mângâie sufletele întristate ale acestor oameni necăjiţi”. Şi în orice fiind ai arătat frumuseţea smeritei cugetări cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei mult grăitori nu pot descrie puterea dragostei tale, preaminunate Părinte Siluane, că tu cu lacrimi ai însetat a stinge orice vrăjmăşie şi neorânduială între oameni i-ai împăcat pe toţi cu Dumnezeu, strigând Stăpânului lumii: „Doamne, cu Tine însetez să fiu şi Ţie pentru întreaga omenire mă rog, ca toţi să fie mântuiţi!”, şi pe oameni învăţându-i: „Fiilor, rugaţi-vă pentru vrăjmaşi, că ei sunt fraţii voştri şi viaţa voastra, iar duşmanul lumii acesteia numai diavolul este”. Şi prin acestea fiind şi noi călăuziţi la iubirea de Dumnezeu, de frati şi de vrăjmaşi, îţi cântăm:

Bucură-te, că prin iubirea pentru vrăjmaşi lui Hristos pe Golgota te-ai asemănat;

Bucură-te, că ridicându-ţi mâinile la rugăciune pentru vrăjmaşii tăi, cu sufletul şi cu inima pe Cel ce S-a răstingnit pentru noi L-ai urmat;

Bucură-te, că de cei apropiaţi te-ai ingrijit şi de frumuseţea isihiei harice nu te-ai lipsit;

Bucură-te, că iubindu-i pe cei de aproape ai tăi, puterea neîncetată a rugăciunii ai dobândit;

Bucură-te, că prin post şi rugăciune săgeata celui viclean ai frânt până în sfârşit;

Bucură-te, că răutăţile şi măiestriile diavolului sa le biruim ne-ai învăţat;

Bucură-te, că la moara lui Hristos trupul prin muncă ţi-ai istovit şi inimii spre desfătare rugăciunea ca pe o pâine Sfinţită i-ai dat;

Bucură-te, că pe lucrătorii grădinii Împăratesei Cereşti i-ai hrănit din belşug cu pâinea Preasfântului Nume;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 10-lea:

Mântuirea sufletului căutând şi dorind alipirea de Hristos, din pământul părinţilor tăi ai plecat smerit la Sfântul Munte, unde petrecând în înfrânare şi isihie ai dobândit frumuseţea cea întocmai cu a îngerilor, prin sârguinţă şi iubire de oameni. Şi astfel într-o binecuvântată dimineaţă, când ceilalti vieţuitori athoniţi înălţau Ziditorului cântări, bun sfârsşit ai dobândit şi sufletul cel hrănit cu dătătorul-de-viaţă Trup şi Sânge al Domnului I-ai încredinţat în mâinile Lui cele dumnezeieşti, ca împreună cu toţi Sfinţii pururea să-I cânţi Cuvântului celui fără de început şi Dumnezeu, al Cărui Nume în tine s-a Sfinţit: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Împăratului Ceresc, pe Care Îl preamăresc heruvimii şi serafimii şi cetele Sfinţilor, I-ai slujit fără odihnă prin viaţă, credinţa şi dragostea ta, Preacuvioase; iar acum ca un crin binemirositor stai înaintea scaunului Preasfintei Treimi împreună cu toţi aleşii Preacuratei Născătoare de Dumnezeu. Fii, aşadar, Preacuvioase, mijlocitor plin de osârdie înaintea lui Dumnezeu pentru pacea şi bunăstarea lumii, iar pentru Sfânta Biserica solie de necurmată rugăciune şi cald ocrotitor, ca izbăvindu-ne din nevoi, cu mulţumire să-ţi cântăm:

Bucură-te, înger în trup din pământul rusesc, care în chip preaales în Sfântul Munte te-ai nevoit;

Bucură-te, că pentru pământul părinţilor tpi Tronul lui Dumnezeu ai fost solitor neobosit;

Bucură-te, îndrăznire iubitoare şi fierbinte rugător pentru toţi cei ce-L caută pe Dumnezeu cu bunăcredinţă;

Bucură-te, grabnic ocrotitor al monahilor din grădina athonită şi a celor ce te urmează în nevoinţă;

Bucură-te, că fără cârtire încercările vieţii de obşte şi durerile trupului tău le-ai purtat;

Bucură-te, că sufletul tău curăţit cu lacrimi de pocăinţă Celui Curat l-ai încredinţat;

Bucură-te, lucrător credincios al viei lui Hristos, în Muntele Sionului de Domnul ai fost chemat;

Bucură-te, că acolo împreună prăznuind cu Sfinţii şi îngerii, cu slavă şi cinste te-ai încununat;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 11-lea:

Cântare de laudă aducem ţie, celui ce bine ai plăcut lui Dumnezeu, Părinte Siluane, că arzând de dragoste către Domnul – care de mântuirea lumii a însetat şi cu smerenia Sa pe diavol l-a biruit – L-ai urmat cu credinţă, şi pustia Athosului cu rugăciune curată bine, o, ai înmiresmat, arătându-ne şi nouă chipul vieţii îngereşti împodobit cu darurile cele mult-roditoare ale Sfântului Duh. Şi asa, în Sfântul Munte ca în Rai vieţuind, pe vrăjmaş l-ai ruşinat şi sufletul tău Împărăţia Cerească a agonisit, iar pe noi ne-ai povăţuit prin dragoste să ne alipim de Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

În vremurile noastre Domnul te-a arătat lumii întregi, Preacuvioase Părinte, purtător al Duhului Sfânt şi al Luminii celei dătătoare de lumină, atat în viaţă cât şi după moartea ta, privind la tine, cel luminat cu frumuseţea nevoinţelor pământeşti şi ca un heruvim împreună rugător cu cetele cereşti, de nădejdea mântuirii să ne încredinţăm, vieţii celei drepte cu toată osârdia să urmăm, voia noastră s-o lepădăm şi cu bucurie iubirii lui Dumnezeu să ne supunem, ca să se întărească şi în trupurile şi sufletele noastre proslăvirea Iubitorului de oameni Dumnezeu şi cu dragoste să-ţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că ne-ai întărit pe noi în dragoste de Dumnezeu prin pildă vieţii tale celei curate şi nevoitoare;

Bucură-te, că plin de ardoare ai dat în vileag pe cei fără de lege şi ne-ai învăţat să păstrăm tainele şi predaniile credinţei dreptmăritoare;

Bucură-te, că prin vieţuirea ta cea pustnicească, lui Petru Athonitul te-ai sârguit să-i semeni în post şi isihie;

Bucură-te, că Avvei Atanasie cu credinţă i-ai urmat prin grija pentru vieţuirea monahilor în curăţie;

Bucură-te, nou luminător al credinţei, ca în zilele noastre „Calea cea Adevărată” către Domnul ai arătat;

Bucură-te, că de neîmpuţinarea harului Sfântului Duh în Biserica Ortodoxa tuturor le dai mărtuire în chip minunat;

Bucură-te, că înaintea Scaunului Slavei stai ca un rob credincios al Mântuitorului;

Bucură-te, că acolo ceri pentru noi sfârşit creştinesc şi răspuns bun la Înfricoşata Judecată a Lui;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 12-lea:

Încă fiind tu pe pământ, Preacuvioase, ca în ceruri, unde totul viază şi se mişcă întru bucuria Sfântului Duh, Hristos, Dumnezeul nostru, a revărsat peste tine puterea negrăită a harului, ca astfel luminat să înalţi rugăciuni pentru întreaga lume împreună cu ceata nevoitorilor athoniţi şi cu toţi Sfinţii. Iar noi cunoscând acestea, te rugam: îndreaptă, Preacuvioase Părinte, fierbinte rugăciune către Domnul ca să se milostivească şi Sfânta Sa Biserică s-o întărească în veci spre mântuirea noastră, pe iubitorii de isihie să-i apere şi să le dea tărie ca pururea să preamărească Numele lui Dumnezeu, ca împreună cu cetele îngereşti să cântăm şi noi: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând slăvită pomenirea ta, iubitorule de Dumnezeu Părinte Siluane, după vrednicie fericim durerile şi ostenelile tale, ca în priveghere şi post împreună cu toţi aleşii Maicii Domnului, cu osârdie te-ai nevoit. Cine oare va număra ostenelile voastre şi suspinările din rugăciunile cu lacrimi înălţate pentru lume? Că prin ele pururea întoarceţi mânia Domnului cea din pricina păcatelor noastre întru milostivire, ca prin iubirea Sa de oameni să păzească Sfânta Biserică de pustiire până la sfârşitul veacului după cuvântul făgăduit. Iar noi cunoscând acestea şi mulţumindu-ţi pentru mijlocire şi ocrotire cu umilinţă îţi cântăm:

Bucură-te, că povăţuirea cea prin Duhul Sfânt plin de sârguinţă ai urmat;

Bucură-te, că Hristos – Puterea şi Înţelepciunea lui Dumnezeu – ochilor tăi trupeşti S-a arătat;

Bucură-te, smerit nevoitor a lui Hristos, bucuria şi lauda Maicii Domnului în faţa tuturor celor cereşti şi pământeşti;

Bucură-te, neadormitule rugător pentru lume, ca mângâiere şi nădejde pentru mântuire ne eşti;

Bucură-te, moştenitor al Împărăţiei lui Hristos, care prin nevoinţa ta Muntele Athos ai împodobit;

Bucură-te, împreună lucrător al nădejdii noastre de mântuire, că ne-ai luminat calea către Dumnezeu şi pe cale ne-ai întărit;

Bucură-te, trâmbiţă aurită, ca împreună cu toţi sfinţii şi îngerii slava lui Dumnezeu o vesteşti;

Bucură-te, că primind de la Domnul cununa biruinţei nu ne uiţi în rugăciunile tale pe noi, cei pământeşti;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 13-lea: (de trei ori)

O, preaminunate nevoitor al lui Hristos, Siluane, odraslă binecuvântată a pământului rusesc, slava şi podoaba iubitorilor de isihie din Sfântul Munte, primeste şi de la noi această nevrednică rugăciune şi cere de la Hristos, Dumnezeul nostru, Cel ce S-a răstignit pentru întreaga lume, să ne miluiască pe toţi fii Săi, prin harul Sfântului Duh în unirea dragostei Sale să ne adune laolaltă şi cu judecăţile pe care le ştie să ne aducă la Sine; iar prin rugăciunile tale să nu ne ruşineze pe noi în ziua Judecăţii înaintea Fetei slavei Sale, ci să ne învrednicească a-I cânta împreună cu toţi Sfinţii şi îngerii cântarea de biruinţă: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Făcătorul îngerilor şi Domnul Puterilor încă din pântecele maicii tale te-a ales pe tine şi după cuvântul Psalmistului: „inima adâncă” ţi-a dăruit, Părinte Siluane, pentru a încăpea în ea ca într-o cămară prea-aleasă, neîncăputul nume al lui Dumnezeu Celui Preaînalt, ca prin puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu să urmezi vieţii îngereşti. Pentru acestea, lăudând minunatele tale fapte şi ostenelile pământeşti, cu sfială te chemăm:

Bucură-te, rod al curăţiei din părinţi binecinstitori de Dumnezeu;

Bucură-te, că ai iubit a părinţilor tăi cucernicie din tot sufletul tău;

Bucură-te, că prin înfranare şi iubire de Dumnezeu să te asemeni lor ai voit;

Bucură-te, că din pruncie căutându-ţi bucuria în Dumnezeu, minunat te-ai înţelepţit;

Bucură-te, că inima ta să cunoască şi să se supună voii lui Dumnezeu mereu a căutat;

Bucură-te, că spre izvorul harului dumnezeiesc ca un cerb ai însetat;

Bucură-te, că de Cuvântul lui Dumnezeu ca de o miere prea dulce mintea ţi-ai îndulcit din tinereţe;

Bucură-te, floare înmiresmată cu fapte de credinţă de o nepieritoare frumuseţe;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul 1:

Ţie, alesule nevoitor al Domnului şi îngere pământesc, Preacuvioase Părinte Siluane, acum cu bucurie cântare de laudă îţi aducem! În veghe neîncetată, în postire şi în smerenie fiindu-le părinţilor athoniţi prea-ales urmaş, prin însetarea după Dumnezeu şi dragostea cea arzătoare către El, har îmbelşugat ai agonisit sufletului tău şi următor făcându-te lui Hristos, Cel ce S-a răstingnit, pentru toţi oamenii, cu lacrimi te-ai rugat pentru cei ce se chinuiesc în iad, pentru cei vii şi pentru cei ce vor mai veni pe lume. Nu ne lipsi nici pe noi de această dragoste a ta, căci în groapa greşalelor aflându-ne, cerem solirea ta înaintea lui Dumnezeu şi cu străpungere strigăm: Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Rugăciune:

O, Sfinte Siluane, cu lacrimile tale ai dobândit smerenia lui Hristos în Duhul Sfânt şi dascăl al iubirii de vrăjmaşi ai devenit în acest veac plin de ură şi de tulburare! O, dulce psaltire a pocăinţei şi alăută binecântătoare a Duhului Sfânt! Noi, cei însufleţiţi de vieţuirea ta cea aleasă, ne plecăm genunchii în faţa sfinţeniei tale care ruşinează pe cei ce nu mai cred ca Dumnezeu lucrează în Biserica Sa şi îţi mărturisim că inimile noastre suspină după linistea ta, după dragostea ta de Dumnezeu, de oameni şi de vrăjmaşi. Mărturisim că avem nevoie de mijlocirea ta pentru noi la Dumnezeu, Sfinte Siluane, că mult suntem tulburaţi în această lume care ne învaţă să fim răi, iubitori de slavă deşartă şi orbi ai păcatului. Roagă-L, Părinte Sfinte, să ne dăruiască şi nouă blândeţea Sa, îndelungă – răbdarea, tăcerea, înfrânarea şi iubirea Lui cea dumnezeiască pentru toată făptura. Sfinte Siluane, tu care ai trecut prin atâtea încercari duhovniceşti întărit de Sfântul Duh, nu ne lăsa să fim înghiţiţi de marea lumii acesteia. Fii călăuza noastră, fii povăţuitorul nostru, mijloceşte pururea pentru noi ca să stingem văpaia patimilor, să biruim răul din inimile noastre şi astfel să ne mântuim sufletele. Asa, Cuvioase Părinte Siluane, podoaba călugărilor din Sfântul Munte al Athosului, cel care te-ai făcut pe tine lăcaş Sfintei Treimi, izbăveşte pe cei ce cu credinţă săvârşesc prea cinstită pomenirea ta şi pe cei ce sărută cu evlavie moaştele tale, spre slava Celui ce S-a proslăvit în tine şi dăruieste prin tine tămăduire tuturor celor ce aleargă la ajutorul tău. Văzând răutatea şi nimicnicia noastră, Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce l-ai numărat pe Sfântul Siluan în ceata aleşilor Tăi, trimite-l nouă ca pe un adevărat Părinte, spre a ne povăţui cum să trăim o viaţă cuviincioasă, o viaţă de nevoinţă şi de rugăciune, ca să Te aflăm milostiv în ceasul morţii şi la Înfricoşătoarea Judecată. Amin.

Si se face otpustul.

Acatistul Sfintei Tecla – Sfântă Mare Muceniţă Propovăduitoare (24 septembrie)

Rugăciunile începătoare:

Ţie, alesule nevoitor al Domnului şi îngere pământesc, Preacuvioase Părinte Siluane, acum cu bucurie cântare de laudă îţi aducem! În veghe neîncetată, în postire şi în smerenie fiindu-le părinţilor athoniţi prea-ales urmaş, prin însetarea după Dumnezeu şi dragostea cea arzătoare către El, har îmbelşugat ai agonisit sufletului tău şi următor făcându-te lui Hristos, Cel ce S-a răstingnit, pentru toţi oamenii, cu lacrimi te-ai rugat pentru cei ce se chinuiesc în iad, pentru cei vii şi pentru cei ce vor mai veni pe lume. Nu ne lipsi nici pe noi de această dragoste a ta, căci în groapa greşalelor aflându-ne, cerem solirea ta înaintea lui Dumnezeu şi cu străpungere strigăm: Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacele şi Icoasele:

Condacul 1:

Vredniciei de fericire, prealăudatei şi întocmai cu Apostolii, întâi-pătimitoarei Marii Muceniţe Tecla, cântări veselitoare să-i aducem, ca uneia ce a deschis calea Împărăţiei, arătând ca Hristos-iubitorul-de-oameni pe toţi îi primeste şi tuturor le dăruieşte cereasca Sa cămară; toţi cu un glas să strigăm către dânsa: Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

Icosul 1:

Când slăviţii Apostoli, buna propovăduire a lui Hristos în lume purtând, au mers în Iconia şi te-au aflat pe tine, frumoasă fecioară, având optsprezece ani, fiind de neam mare şi slăvit, logodită fiind cu un tânăr asemenea bogat, anume Famir, văzând tu minunile ce se făceau de către Apostoli, şedeai ascultând cuvintele lor în casa lui Onisifor şi luând aminte la cele ce grăiau dânşii. Pentru acestea te lăudăm zicând:

Bucură-te, fecioară curată şi preaînţeleaptă;

Bucură-te, că lucrarea Sfântului Duh s-a înrădăcinat în inima ta;

Bucură-te, că lumina cea de Sus inima ta, o, a luminat;

Bucură-te, că primind lumina, de înţelepciune te-ai umplut;

Bucură-te, că sămânţa cuvântului lui Dumnezeu a căzut pe pământ bun în sufletul tău;

Bucură-te, că ai crezut în Fiul lui Dumnezeu şi L-ai iubit pe El;

Bucură-te, că de Dumnezeu cu tot sufletul te-ai lipit;

Bucură-te, că a sluji lui Hristos cu dragoste te-ai făgăduit;

Bucură-te, că acum în ceruri împreună cu El te proslăveşti;

Bucură-te, ceea ce ai deschis calea tuturor muceniţelor;

Bucură-te, că eşti ca un sfeşnic luminos înaintea lor mergând;

Bucură-te, că înaintea lui Hristos acum stai;

Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

Condacul al 2-lea:

Auzind pe dumnezeiescul Pavel spunând cî fecioara ce-şi păzeşte curăţia sa pentru dragostea lui Hristos are parte cu îngerii şi este a lui Hristos mireasă, te-ai aprins înlăuntru cu focul serafimilor şi, întru dorire mare fiind, ca ceara te topeai cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Sezând şi ascultând cuvintele lui Pavel, trei zile şi trei nopti, ai uitat cu totul de tine, iar Teoclia, maica ta, înşţiintându-se cum că ai crescut în Hristos, a alergat cu mânie la logodnicul tău strigând: „Au tu nu te grijeşti de mireasa ta, că s-a sălbăticit?”, nepricepându-se ea că tu întru Hristos petreci. Pentru aceasta, noi te lăudăm zicând către tine:

Bucură-te, că te-ai făcut mireasă curată cerescului Mire;

Bucură-te, că nici o odihnă trupească nu ţi-a fost poticnire;

Bucură-te, că şezând la picioarele Domnului pe Maria, sora Martei, ai urmat;

Bucură-te, că la amăgirile logodnicului tău nu te-ai uitat;

Bucură-te, că în inima ta pe Mirele Hristos Îl purtai;

Bucură-te, că pe Acesta cu ochii sufletului curat Îl priveai;

Bucură-te, că pe mirele cel stricăcios l-ai urât;

Bucură-te, că lui Hristos mireasă curată te-ai logodit;

Bucură-te, porumbiţă cu aripi poleite preastrălucitor;

Bucură-te, privighetoarea pustiei, cu viers dulce răsunător;

Bucură-te, piatră neclintită a credinţei în Hristos;

Bucură-te, începătură a preastrălucitei cete a Muceniţelor;

Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

Condacul al 3-lea:

Văzându-se pe sine mirele tău defăimat şi cu totul lepădat, plângea cu amar, iar maica ta, mâniindu-se, te-a apucat de împletiturile părului şi cu picioarele te-a călcat, apoi într-o cămară închizându-te, cu foamea te-a chinuit. Iar tu pe toate cu dragoste le-ai suferit, cântând lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Plecăndu-se spre dragoste, maica ta plângea şi cu lacrimi te ruga să te întorci spre logodnicul tău cel bogat, de bun neam şi cinstit. Iar tu, preînţeleaptă fiind, faţa dinspre dânsul întorcându-ţi, în jos căutând şi nimic grăind, ci numai spre Cerescul Mire adeseori suspinând, în taină te rugai. Pentru aceasta te lăudăm zicând:

Bucură-te, că ai fost luminată şi înţelepţită de Dumnezeu;

Bucură-te, că din mâinile lui Famir ca o pasăre din cursă te-ai slobozit;

Bucură-te, că şi mâinile maicii tale te-au chinuit;

Bucură-te, că în aceste necazuri lui Hristos ai mulţumit;

Bucură-te, că în Domnul ai iubit pe Apostolul lui Hristos, care te-a povăţuit pe calea mântuirii;

Bucură-te, că ai primit a umbla în urma lui Pavel, luminătorul tău;

Bucură-te, a apostoliei vrednică propovăduitoare;

Bucură-te, osârdnică slujitoare;

Bucură-te, că de darul lui Dumnezeu cu totul te-ai umplut;

Bucură-te, că a fi următoare Sfinţilor Apostoli te-ai învrednicit;

Bucură-te, că pecetea apostoliei de la vasul alegerii ai primit;

Bucură-te, că apostolul Pavel ţi-a deschis calea mântuitoare;

Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

Condacul al 4-lea:

Când ai auzit că au închis pe Pavel în temniţă, noaptea ai alergat şi dând temnicierului colierul şi podoabele de aur de pe tine, ai intrat şi ai sărutat legăturile lui şi împreună cu dânsul cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Înştiinţându-se Apostolul despre cele pe care de la mama şi de la logodnic ai pătimit pentru curătie, s-a bucurat cu bucurie mare, şi capul sărutându-ţi şi binecuvântându-te, te-a numit fiica sa, lăudându-se şi zicând:

Bucură-te, mireasă a lui Hristos;

Bucură-te, tânără fecioară;

Bucură-te, curată porumbiţă;

Bucură-te, crin alb al curăţiei;

Bucură-te, pământ bun pentru primirea cuvântului lui Dumnezeu;

Bucură-te, strigătoarea poftelor deşarte;

Bucură-te, fecioară blândă şi curată;

Bucură-te, surpătoarea începătorului răutăţii;

Bucură-te, stâlpul credinţei;

Bucură-te, diamantul credinţei cel nezdrobit;

Bucură-te, a mireselor lui Hristos înainte-mergătoare;

Bucură-te, că dintre fecioare, cea întâi vrednică eşti de Împărăţia lui Dumnezeu;

Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

Condacul al 5-lea:

Şezând tiranul la judecată, a fost acolo şi maica ta de faţă, care, uitând dragostea cea firească, cu mânie a strigat către judecătorul; „Cu foc să se arda una ca aceasta, spre pilda altora”, iar tu, privind spre Pavel, te întăreai cu duhul, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

După ce nimica nu a sporit judecătorul, a poruncit ca să te ardă cu foc după dorinţa maicii tale, şi, adunând multe lemne şi aprinzându-le, de bunăvoie, nesilindu-te nimeni, te-ai suit deasupra lor, dorind să arzi ca un finic pentru dragostea Domnului tău; pentru aceasta şi noi cu dragoste te lăudăm, zicând:

Bucură-te, că însemnându-te cu semnul Sfintei Cruci, ai intrat în foc, bucurându-te;

Bucură-te, că ai stins focul cel materialnic cu focul dumnezeieştii iubiri;

Bucură-te, că însuşi Domnul în faţa ta în chipul lui Pavel a stat;

Bucură-te, că însuşi îndreptarul de nevoinţă te-a întărit cu venirea Sa de faţă;

Bucură-te, că văzând pe Domnul, tainic te-ai umplut de darul Sfântului Duh;

Bucură-te, căci cu rugăciunea ta ai stins focul;

Bucură-te, că nevătămată ai ieşit din foc;

Bucură-te, că degrabă în urma lui Pavel ai alergat;

Bucură-te, că de piatra ta cu totul te-ai înstrăinat;

Bucură-te, că la propovăduire cu Apostolii ai umblat;

Bucură-te, căci acum în ceruri cu dânşii te proslăveşti;

Bucură-te, că întocmai cu Apostolii, Biserica te numeşte;

Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

Condacul al 6-lea:

Amar de la rudenii, durere de la neamuri, aşa a urmat viaţa ta cea plină de chinuri: că lăsând piatra ta şi în altă cetate mergând, acolo ighemonul aflând cele despre tine şi rănindu-şi inima de frumuseţea ta, a vrut să strice podoaba ta cea sufletească, dar tu, curată porumbiţă, scăpând din cursele lui, ai cântat cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Râvnitoare fiind şi curată, nu te-ai plecat stăpânitorului, pentru care lucru, mâniindu-se, te-a osândit spre mâncarea fiarelor. Deci nevătămată rămânând ai mers în casa Trifenei, care văzând că sănătoasă de la privelişte te-ai întors, te-a primit cu bucurie zicând:

Bucură-te, priveliştea îngerilor;

Bucură-te, bucuria celor cereşti;

Bucură-te, groaza puterilor diavoleşti;

Bucură-te, veselia oamenilor pământeşti;

Bucură-te, că fiarele cunoscând puterea ce era întru tine, cinstindu-te, capetele lor şi-au plecat şi te-au cinstit;

Bucură-te, că oamenii cei cu cuvântare n-au cunoscut darul ce era vărsat întru tine;

Bucură-te, că fermecătoare pe tine te-au numit;

Bucură-te, că iarăşi, a doua oară la fiare spre mâncare te-au dat;

Bucură-te, că leii, văzând curaţia ta, s-au ruşinat;

Bucură-te, căci cu mare dar de la Dumnezeu ai fost dăruită;

Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

Condacul al 7-lea:

Aşa cinstindu-te, Trifena te-a rugat să faci rugăciune pentru fiica ei Falconila care murise, şi îndată după rugăciunea ta s-a slobozit din legăturile iadului; iar maica ei, crezând în Domnul Hristos, s-a botezat, lăudându-te pe tine, izbăvitoarea fiicei sale, zicând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Necunoscând chinuitorul puterea lui Dumnezeu a gândit alt lucru spre a ta pierzare: o groapă săpând şi cu feluri de jivine şi serpi şi năpârci umplând-o, te-a aruncat acolo, iar noi cu nişte laude ca acestea te întâmpinăm, zicând:

Bucură-te, că în groapă ai fost aruncată;

Bucură-te, că boldurile şerpilor le-ai tocit;

Bucură-te, că mânia lui Dumnezeu ai îmblânzit;

Bucură-te, că otrava lor, o, ai pierdut;

Bucură-te, că proorocului Daniil te-ai asemănat;

Bucură-te, că înţeleptului şi preafrumosului Iosif ai urmat;

Bucură-te, că de răbdarea ta îngerii s-au minunat şi oamenii s-au spăimântat;

Bucură-te, că din multe curse ai scăpat;

Bucură-te, Ajutătoarea noastră în necazuri;

Bucură-te, rugătoarea cea preafierbinte către Dumnezeu;

Bucură-te, izbăvitoarea noastră din muncile iadului;

Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

Condacul al 8-lea:

Ieşind nevătămată din groapa cea pierzătoare, s-au spăimântat toţi de această străină vedere, strigând: Mare este Dumnezeul cel propovăduit de Tecla, şi mulţi, crezând în Domnul nostru Iisus Hristos, s-au botezat, bucurându-se şi căntând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Străină cu adevărat şi înfricoşată muncă ţi-a hotărât cumplitul păgân, de doi junici puternici să te lege a poruncit şi cu fiare înfocate a-i îmboldi a început, de care pătimire numai auzind ne înfricoşăm şi cântări de umilinţă îţi aducem:

Bucură-te, răbdătoare de chinuri nebiruită;

Bucură-te, biruitoarea vrăjmaşilor celor nevăzuţi;

Bucură-te, stâlp pe piatra credinţei întemeiat;

Bucură-te, temelie nesurpată şi neclintită;

Bucură-te, zidul cel preaputernic al credincioşilor;

Bucură-te, că ai zdrobit capul balaurului celui rău;

Bucură-te, că pe păgâni spre minunare i-ai adus;

Bucură-te, că slobozindu-ne din munci, în post şi în rugăciune ai petrecut;

Bucură-te, gradina lui Hristos cea încuiată;

Bucură-te, floare din văile lumii aleasă;

Bucură-te, făclie pusă în sfeşnicul ceresc;

Bucură-te, smirna cea cu dulce miros a Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

Condacul al 9-lea:

Putere din înălţime primind asupra jertfitorului păgânesc din Seleucia, l-ai aruncat la pământ, iară el, venindu-şi în sine, a poruncit să fie zugrăvit chipul tău; după aceea şi în Hristos a crezut, botezându-se cu toată casa lui, lăudându-te şi cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Inştiinţându-se noroadele ca în pustiu petreci, au alergat toţi bolnavii ca la un doctor iscusit şi dobândindu-şi sănătatea lăudau pe Dumnezeu, Cel ce un dar ca acesta ţi-a dăruit. Pentru aceasta, te rugăm, dă-ne şi nouă sănătate cu sfintele tale rugăciuni, ca să te lăudăm aşa:

Bucură-te, tămăduirea tuturor durerilor trupeşti;

Bucură-te, vindecătoarea bolilor trupeşti;

Bucură-te, folositoarea grabnică celor din necazuri şi din nevoi;

Bucură-te, apărătoarea de orice primejdii;

Bucură-te, rugătoare fierbinte către Dumnezeu;

Bucură-te, sprijinitoarea văduvelor şi ocrotirea orfanilor;

Bucură-te, mijlocitoarea păcătoşilor către Dumnezeu;

Bucură-te, a neamului creştinesc mare Ajutătoare;

Bucură-te, a Bisericii podoabă prealuminoasă;

Bucură-te, a fecioarelor de curăţie îndemnătoare;

Bucură-te, albină a Raiului de multă miere aducătoare;

Bucură-te, că eşti întâia muceniţă purtătoare de cunună;

Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

Condacul al 10-lea:

Cine mă va despărţi de dragostea lui Hristos – a strigat fecioara cea preaînţeleaptă – necazurile, primejdiile sau durerile? Ci acest pahar dulce mi se face mie pentru dragostea Împăratului Ceresc, pe care avându-L, împreună cu El mă voi proslăvi şi voi dănţui împreună cu îngerii, cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid mare te-a câştigat lumea şi în necazuri mare apărătoare; dă-ne şi nouă cu sfintele tale rugăciuni a trece fără primejdie porţile morţii, ca să te lăudăm zicând:

Bucură-te, trâmbiţa adevărului;

Bucură-te, chitara cuvântarii de Dumnezeu;

Bucură-te, alăută care ai cântat Evanghelia lui Hristos;

Bucură-te, organ insuflat de dumnezeiescul Pavel;

Bucură-te, limbă de foc care străluceşti mintea celor pecetluiţi cu darul Duhului;

Bucură-te, vioară şi muzică a darului celui duhovnicesc;

Bucură-te, rândunica lui Hristos cea dulce răsunătoare;

Bucură-te, ceea ce Evanghelia de la Pavel ai învăţat;

Bucură-te, că pe aceasta luminat la neamuri o ai predicat;

Bucură-te, că ai iubit împreună cu Pavel a muri şi cu Hristos a vieţui;

Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

Condacul al 11-lea:

Văzând Stăpânul a toate căderea neamului omenesc prin călcarea poruncii strămoşeşti, te-a dăruit pe tine lumii ca pe o făclie luminoasă, ca să luminezi minţile cele întunecate şi să tragi la Hristos cete de mucenici. Pentru aceasta şi noi închinându-ne mulţumim Făcătorului-de-bine cantând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Minune mare s-a făcut la sfârşitul vieţii tale, fericită Muceniţă, că muntele cel de piatra desfăcându-se cu porunca lui Dumnezeu, te-ai ascuns de la ochii cei fără de ruşine, iar noi te întâmpinăm cu laude de cântări aşa:

Bucură-te, că tinereţile tale prin chinuri au înflorit;

Bucură-te, că după aceea viaţa ta în post şi în lacrimi ai petrecut;

Bucură-te, că în munţi ca o pasăre ai petrecut;

Bucură-te, că piatra s-a desfăcut la porunca lui Dumnezeu şi te-a primit şi de ochii celor fără de ruşine te-a acoperit;

Bucură-te, că la bătrâneţi cinstite ai ajuns;

Bucură-te, că muntele cel de piatră mormânt ţi s-a făcut;

Bucură-te, că de acolo ai fost chemată la odihna cerească;

Bucură-te, căci cu mare cinste ţi s-au deschis porţile raiului;

Bucură-te, că îngereşte acum te închini Făcătorului tău;

Bucură-te, că acum în grădina Raiului te veseleşti;

Bucură-te, că neîncetat îl slăveşti acum pe Domnul;

Bucură-te, că de frumuseţea Lui negrăit te îndulceşti;

Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

Condacul al 12-lea:

Precum în viaţa aceasta toate neputinţele şi bolile tămăduiau, aşa şi acum petrecând în lumina Sfintei Treimi, nu ne uita pe noi, neamul tău cel de jos, ci sănătoşi ne păzeşte cu rugăciunile tale şi ne învredniceşte ca în pământul celor blânzi să cântăm lui Dumnezeu împreună cu tine cântare: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Laudăm, cinstim şi cântăm nevoinţele, luptele şi răbdarea ta până la sfârşit, pentru care Hristos te-a proslăvit în cer şi pe pământ. Pentru aceasta te rugăm: izbăveşte-ne de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, de boli şi din toate relele întâmplări, pe noi, cei ce-ţi cântăm:

Bucură-te, dulce privighetoare;

Bucură-te, porumbiţă încântătoare;

Bucură-te, trandafirul cel cu bună mirosire;

Bucură-te, strugure plin de darul Sfântului Duh;

Bucură-te, cu Pavel întocmai glăsuitoare;

Bucură-te, cu Petru împreună-luptătoare;

Bucură-te, că împreună cu ei te rogi pentru lume către Domnul;

Bucură-te, sprijinul celor nedreptăţiţi;

Bucură-te, maica celor lipsiţi;

Bucură-te, a bătrâneţilor cinstită împodobitoare;

Bucură-te, diamantul Bisericii cel preastrălucit;

Bucură-te, neadormită rugătoare către Dumnezeu pentru suferinţele noastre;

Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

Condacul al 13-lea: (de trei ori)

O, prealăudată Mare Muceniţă Tecla, primeşte această scumpă laudă din dragoste alcătuită, precum Mântuitorul banii văduvei şi, în ziua înfricoşatei Judecăţi, cere de la Hristos iertare păcatelor noastre, ca intrând în viaţa cea fără de sfârşit să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Când slăviţii Apostoli, buna propovăduire a lui Hristos în lume purtând, au mers în Iconia şi te-au aflat pe tine, frumoasă fecioară, având optsprezece ani, fiind de neam mare şi slăvit, logodită fiind cu un tânăr asemenea bogat, anume Famir, văzând tu minunile ce se făceau de către Apostoli, şedeai ascultând cuvintele lor în casa lui Onisifor şi luând aminte la cele ce grăiau dânşii. Pentru acestea te lăudăm zicând:

Bucură-te, fecioară curată şi preaînţeleaptă;

Bucură-te, că lucrarea Sfântului Duh s-a înrădăcinat în inima ta;

Bucură-te, că lumina cea de Sus inima ta, o, a luminat;

Bucură-te, că primind lumina, de înţelepciune te-ai umplut;

Bucură-te, că sămânţa cuvântului lui Dumnezeu a căzut pe pământ bun în sufletul tău;

Bucură-te, că ai crezut în Fiul lui Dumnezeu şi L-ai iubit pe El;

Bucură-te, că de Dumnezeu cu tot sufletul te-ai lipit;

Bucură-te, că a sluji lui Hristos cu dragoste te-ai făgăduit;

Bucură-te, că acum în ceruri împreună cu El te proslăveşti;

Bucură-te, ceea ce ai deschis calea tuturor muceniţelor;

Bucură-te, că eşti ca un sfeşnic luminos înaintea lor mergând;

Bucură-te, că înaintea lui Hristos acum stai;

Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

şi Condacul 1:

Vredniciei de fericire, prealăudatei şi întocmai cu Apostolii, întâi-pătimitoarei Marii Muceniţe Tecla, cântări veselitoare să-i aducem, ca uneia ce a deschis calea Împărăţiei, arătând ca Hristos-iubitorul-de-oameni pe toţi îi primeste şi tuturor le dăruieşte cereasca Sa cămară; toţi cu un glas să strigăm către dânsa: Bucură-te, Mare Muceniţă Tecla, cea întâi-pătimitoare!

 Acatistul Maicii Domnului – La icoana Plângătoare de la Boian (25 septembrie)

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacele şi Icoasele:

Condacul 1:

Apărătoare Doamnă, pentru descoperirea Sfintei icoanei Tale celei din Boian, mulţumire îţi aducem ţie noi nevrednicii robii tăi, că ne-ai cercetat prin curgerea lacrimilor din ochii Tăi de pe icoană şi pentru că ai voit să ne întăreşti în credinţa cea adevărată, că izbăviţi fiind de tot răul, cu lacrimi să-ţi cântăm tie: Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Icosul 1:

Arhanghelul Gavriil, în Nazaret, Ţi-a adus cântare: „Bucură-te! Domnul este cu tine!”, iar tu primind Bunavestire, te-ai plecat în faţa lui cu mulţumire şi i-ai răspuns: „Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău”. Şi noi, după două milenii, stând în fata icoanei tale nou-descoperite, cu umilinţă îţi cântăm ţie acestea:

Bucură-te, Maica Domnului că ne-ai descoperit icoana ta;

Bucură-te, că printr-însa, Domnul ne-a dat mila Sa;

Bucură-te, că prin ale tale lacrimi, ne trezeşti şi nouă conştiinţa;

Bucură-te, că ne-ai aprins iubirea şi ne-ai întărit credinţa;

Bucură-te, că ne dai nădejde că nu suntem în părăsire;

Bucură-te, că din păcate şi patimi, ne duci pe calea mântuirii;

Bucură-te, că nu ne părăseşti, aici în a plângerii vale;

Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul al 2-lea:

Ştiind ca noi suntem păcătoşi şi nevrednici de milostivirea ta, ai binevoit să izvorăşti lacrimi din ochi, care se preling pe obrajii chipului tău din iconostaşul Bisericii din Boian, ca văzând parohul şi credincioşii minunea aceasta, să cânte cu umilinţă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Pricina plânsului icoanei tale, vrând să o înţeleagă, parohul a vestit pe Arhiereu, care de îndată a cercetat icoana şi încredinţându-se de adevăr, a hotărât ca este Făcătoare de minuni şi i-a alcătuit cântări de laudă, binecuvântând şi îndemnând pe toţi să-ţi cânte ţie aşa:

Bucură-te, că ţinutul nostru cu atâta milă l-ai cercetat;

Bucură-te, că pentru noi păcătoşii lacrimi din icoană ai vărsat;

Bucură-te, că lângă Cruce, ai plâns la moartea Fiului tău;

Bucură-te, Măicuţa noastră că de atunci tot plângi mereu;

Bucură-te, că glasul şi plânsul spre Biserică ne cheamă;

Bucură-te, că toţi primim mângâierea ta de Mamă;

Bucură-te, că pe toţi ne îndreptezi pe a mântuirii cale;

Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul al 3-lea:

Cu putere de Sus ne întăreşti, şi cu lacrimile tale ne vindeci de bolile cele trupeşti şi sufletesti. Cercetează-ne mereu, Maică Preacurată, că izbăviţi fiind de negura necredinţei şi a rătăcirii, pururea sa slăvim minunile tale, cântând din toata inima lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având o purtare de grijă deosebită de creştinii din Bucovina, ai binevoit să descoperi icoana ta plângătoare şi Făcătoare de minuni, ca să trezeşti şi în noi umilinţă şi lacrimi pentru păcatele noastre, remuşcări şi mustrări de conştiinţă pentru răcirea credinţei şi a dragostei faţă de tine, Maică a noastră a tuturora, chemându-ne pe toţi la Fiul tău şi Domnul Iisus Hristos, şi să-ţi cântăm ţie aşa:

Bucură-te, căci cu plânsul tău, ne întorci din păcat şi din rău;

Bucură-te, că vrei cu lacrimi, să ne chemi la Dumnezeu;

Bucură-te, ţi-a zis Arhanghelul, la acea Sfântă Bunăvestire;

Bucură-te, că Simeon ţi-a profeţit şi a inimii zdrobire;

Bucură-te, îţi zicem astăzi, cei ce în jurul tău ne strângem;

Bucură-te, că privind Icoana, ne rugăm toţi şi plângem;

Bucură-te, că ai plâns pentru noi, peste vremuri mereu;

Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul al 4-lea:

Vifor de necredinţă şi erezie bântuie şi acest colţ de ţară, ca de altfel şi alte părţi ale lumii, însă tu, Maică Preacurată, cunoscând slăbiciunile şi neputinţele noastre, ne-ai descoperit icoana ta plângătoare şi de minuni Făcătoare, ca să rămânem întru adevărata credinţă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind dreptcredincioşii Bucovinei că icoana ta lăcrimează, au alergat cu multă râvnă la biserica din Boian, unde Părintele paroh le lămurea împrejurările în care s-au descoperit lacrimi pe Sfânta ta Icoana şi, spunându-şi şi ei durerile şi necazurile lor, primeau mângâiere şi îndemn ca să-ţi cânte aşa:

Bucură-te, Maică a Domnului, umilită şi plângătoare;

Bucură-te, Mângâierea noastră, celor ce plâng îndurătoare;

Bucură-te, că doar tu ne sfătuieşti ca să ne rugăm plângând;

Bucură-te, că plângi de-a pururi, pentru cei de pe pământ;

Bucură-te, că mânia şi pedeapsa le prefaci în îndurare;

Bucură-te, că rugăciunea ta aduce peste noi a Domnului îndurare;

Bucură-te, că de orice boală, tu ne eşti vindecătoare;

Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul al 5-lea:

Luceafăr aducător de lumină s-a arătat icoana ta, Maică Fecioară, copilului cu tumoare canceroasă la ochi, care după trei rugăciuni la icoana ta, s-a vindecat şi împreună cu părinţii săi ţi-au înălţat mulţumire şi cu credinţă şi recunoştinţă au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzând copiii corişti din Tighina că în timpul Sfintei Liturghii a început din nou să lăcrimeze icoana ta, s-au umilit pentru îndoielile unora şi cu pocăinţă au mărturisit minunea, iar tu, alungând neîncrederea i-ai invăţat să-ţi cânte ţie prin lacrimi astfel de cuvinte de laudă:

Bucură-te, Măicuţa noastră că de adevăr ne încredinţezi;

Bucură-te, că orice îndoială şi slăbire le luminezi;

Bucură-te, că nu-ţi este greu să întorci pe cel păcătos;

Bucură-te, că întodeauna tuturor ne eşti de folos;

Bucură-te, Fecioară Sfântă, începutul mântuirii;

Bucură-te, că tu ai născut pe Mesia mai presus de fire;

Bucură-te, că eşti călăuza, către cer îndrumătoare;

Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul al 6-lea:

Mărturisitori ai milostivirii Tale către lumea creştină care nădăjduieşte în ajutorul tău, s-au arătat bolnavii de boli fără leac ce şi-au cheltuit tot ce aveau cu doctorii de tot felul fără a dobândi tămăduire şi care, când s-au rugat cu lacrimi în faţa icoanei tale Făcătoare de minuni, s-au vindecat şi plini de bucurie au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Rugăciunile înălţate în biserica ta, Născătoare de Dumnezeu, au fost ascultate. Bolnava s-a vindecat de boala cea grea de care suferea şi, astfel s-a întărit trupeşte şi sufleteşte, sporindu-şi credinţa în Dumnezeu şi în mijlocirea ta către Fiul tău, încât, plină de bucurie şi mulţumire sufletească, ţi-a cântat tie:

Bucură-te, o, îndreptătoare spre sănătate şi mântuire;

Bucură-te, că de la noi primeşti rugăciuni de cerere şi mulţumire;

Bucură-te, că suferinţele noastre, pe toate ni le înţelegi;

Bucură-te, că ne dai vindecare şi de păcate ne dezlegi;

Bucură-te, Stăpâna noastră că ai plâns cu suspine;

Bucură-te, că de la cele rele, ne întorci pururea spre bine;

Bucură-te, că pe toţi ne mântuieşti, din orice groaznică stare;

Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul al 7-lea:

Vrând Domnul să-şi arate milostivirea Sa către tinutul nostru bântuit de erezii, necredinţă şi schismă, a binevoit să descopere icoana Maicii Sale, din ochii căreia curg lacrimi, ca văzând necredincioşii această minune să se îndrepte la credinţa cea ortodoxă şi să cânte cântare lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Minune nouă a facut Domnul prin descoperirea icoanei tale, reînnoind credinţa apostolească de secole, ca să se împlinească profeţia, rostită când Arhanghelul ţi-a adus Bunavestire. Că atunci ai zis: „Iată de acum mă vor ferici toate neamurile”; şi noi îţi aducem: Bucură-te! şi îţi cântăm acestea:

Bucură-te, Stăpâna noastră, că ale tale lacrimi din rătăcire ne-au întors;

Bucură-te, că cei ce în jurul tău se strâng, te fericesc;

Bucură-te, că ne întorci din calea pierzării, iar noi te fericim între neamuri;

Bucură-te, că la aceasta minunile tale ne îndeamnă;

Bucură-te, că în bolile noastre ne mângâi, ne vindeci şi ne întăreşti;

Bucură-te, că ne ajuţi să creştem şi să sporim în cele duhovniceşti;

Bucură-te, că pentru noi ai vărsat lacrimi din icoană;

Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul al 8-lea:

Străină minune s-a săvârşit de către icoana ta, atunci când un prunc, îndată după naştere se sfârşea. Dar rugăciunile îndreptate către tine în Sfântă biserica ta, l-au adus iarăţi la viaţă, şi mama lui, îndepărtându-i perfuzia, l-a hrănit la sân şi bucurându-se că a revenit la viaţă a cântat cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Toată Biserica ta laudă pe tine, Născătoare de Dumnezeu, ca pe o pricinuitoare a tuturor minunilor, că începând din Cana Galileei şi până astăzi, în toate împrejurările, când este nevoie de ajutor pentru împlinirea dorinţelor celor bune ale credincioşilor, tu totdeauna intervii şi îndemni pe toti: „Să faceţi tot ce vă va porunci El”. Minunându-ne de mijlocirea ta te lăudăm aşa:

Bucură-te, Maică Preacurată că pentru noi minuni săvârşeşti;

Bucură-te, că plânsul tău ne arată cât de mult ne iubeşti pe noi;

Bucură-te, că pe noi ne înveţi sa facem ce Domnul porunceşte;

Bucură-te, că ne chemi cu lacrimi ca să trăim creştineşte;

Bucură-te, că binecuvântare cerească la toţi ne aduci;

Bucură-te, că ne ajuti să creştem în fapte bune şi în virtuţi;

Bucură-te, că ne aduci la Domnul, să împlinim poruncile Sale;

Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul al 9-lea:

Toată firea îngerească şi omenească te laudă, Stăpână, ca porţi de grijă neamului nostru, mijlocind neîncetat către Fiul tău şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, pentru toţi cei în necazuri şi în supărări care îţi înalţă şi rugăciuni şi cereri. Şi împlinite fiind rugăciunile lor, tu ne chemi pe toţi să înălţăm cântare de rugăciune lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei ce se cred înţelepţi nu pot spune mulţimea minunilor ce le-ai săvârşit de-a lungul vremurilor, faţă de credincioşii robii tăi. Noi te fericim, Stăpâna noastră, că ai născut pe Mântuitorul, suferind împreună cu El toate urmările necredinţei iudeilor şi ne-ai învăţat pe noi credinţa creştină, ca să-ţi cântăm ţie unele ca acestea:

Bucură-te, Maica Păstorului Bun, ce ne-ai chemat în slujba Sa;

Bucură-te, că ne-ai dăruit tuturor pace cu Dumnezeu şi iertare în dar;

Bucură-te, Mână cerească şi dulce, că ne hrăneşti cu Pâinea vieţii;

Bucură-te, în boli, vindecătoare şi sprijinitoare bătrâneţii;

Bucură-te, Izvorul mângâierii celor care în chinuri plâng;

Bucură-te, că trudiţii şi împovăraţii în jurul milei tale se strâng;

Bucură-te, că în clipe grele ne eşti călăuză şi îndreptătoare;

Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul al 10-lea:

Vrând să aduci fericirea în familiile creştinilor, Maică Preacurată, ai trimis vindecări minunate: pe cei din moarte i-ai adus la viaţă, celor ologi le-ai dat tămăduire, celor orbi vedere, pe cei stăpâniţi de duhuri necurate i-ai curăţit şi pe cei bolnavi de boli fără de leac i-ai vindecat, îndemnând pe toţi să se roage lui Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid eşti cinstitorilor de Dumnezeu, Fecioară, că cei ce cinstesc pe Fiul, cinstesc şi pe Maica. Iar tu îi ocroteşti de căderea în erezie sau necredinţă şi îi îndemni pe toţi să se lupte pentru credinţa dată Sfinţilor, odată pentru totdeauna, trăind o viaţă curată şi cantându-ţi cântare de laudă:

Bucură-te, că rugăciunile tale ne fac Domnului bineplăcuţi;

Bucură-te, că pe cei în necazuri cu milostivire îi ajuţi;

Bucură-te, Mijlocitoare prin har către Fiul tău Cel iubit;

Bucură-te, că cei ce se roagă ţie nu vor muri niciodată de moarte năpraznică;

Bucură-te, că ne dai mângâiere în negrăita-ţi bunătate;

Bucură-te, că cine cere cu credinţă, primeşte de la tine toate;

Bucură-te, Maică Preabună, de orice rele Apărătoare;

Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul al 11-lea:

Cei ce nădăjduiesc întru Tine, Stăpână îndurată, nu se vor teme de vrăjmaşi şi nu vor rămânea ruşinaţi, căci prin apostolul Ioan, Fiul tău, ni te-a dat tuturor Maică, zicându-i: „Iată Mama ta!” şi din ceasul acela ucenicul te-a luat la sine. Şi noi, din pruncie, prin taina Sfântului Botez, am fost înfiaţi ţie, te socotim Maica noastră şi plini de recunoştinţă cântăm Fiului tău şi Dumnezeului nostru: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Lumina cerească ne-a strălucit nouă, Maică Preacurată, că prin tine ne-a cercetat Răsăritul cel de Sus – Domnul. Credem aceasta şi mărturisim cu tărie că tu luminezi în întunericul deşertăciunilor pământeşti, că tu eşti Mijlocitoarea spre mântuire a tuturor păcătoşilor ce se pocăiesc, eşti Preabinecuvântată în neam şi în neam, Domnul este cu tine şi prin tine cu noi, învătându-ne laudele acestea:

Bucură-te, Maica Doctorului celui Mare ce vindecă trupeşte şi sufleteşte;

Bucură-te, Mâna din ceruri ce pe toţi flămânzii hrăneşte;

Bucură-te, Suiş prea uşor a celor credincioşi către Dumnezeu;

Bucură-te, Scut şi Apărătoare de toate săgeţile celui rău;

Bucură-te, Rază de Soare că ne-ai adus lumină multă;

Bucură-te, că nu Te întorci nici de la aceia care nu cred şi nu ascultă;

Bucură-te, o, Fecioară, că ai primit de la înger bunavestire;

Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul al 12-lea:

Har Dumnezeiesc, Scut şi Apărare, dă-ne nouă, Stăpâna şi Ocrotitoarea noastră, celor ce cădem înaintea icoanei tale Făcătoare de minuni; Ridică-ne din somnul păcatelor şi păzeşte acest colţ de ţară de toată rătăcirea şi necredinţa, învredniceşte-ne să rămânem în Biserica Fiului tău în toată viaţa noastră, lăudându-te pe tine şi pe Fiul tău, Domnul nostru Iisus Hristos, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând milostivirile şi minunile tale, ce le faci printre noi în ultimul timp, ne închinăm tie în faţa icoanei tale, prin care mântuieşti pe toţi cei ce te cinstesc cu bunăcuviinţă şi te cheamă într-ajutor, cântându-ţi din toată inima acestea:

Bucură-te, Triumful dreptei credinţe de aici din Bucovina;

Bucură-te, că Boianul a ajuns a ta veselă grădină;

Bucură-te, că icoanele tale sunt minunate predici spre mântuire;

Bucură-te, că din înălţimea cerurilor spre noi îţi intorci privirile;

Bucură-te, că la fapte bune pe noi toţi ne-ai îndemnat;

Bucură-te, că de toată neputinţa şi de boli ne-ai vindecat;

Bucură-te, îţi cântă Biserica ţie şi Fiului tău: Osana!

Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul al 13-lea: (acest condac se zice de trei ori)

O, Maică Prealaudată, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare! Primeşte aceste laude şi rugăciuni din gurile noastre întinate. Apără Biserica şi ţara noastră de toate nevoile şi ne învredniceşte ca, uniţi într-un cuget şi o simţire să te slăvim de-a pururea pe tine Maica noastră şi pe Fiul tău şi Dumnezeul Nostru, cântând cântarea: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Arhanghelul Gavriil, în Nazaret, Ţi-a adus cântare: „Bucură-te! Domnul este cu tine!”, iar tu primind Bunavestire, te-ai plecat în faţa lui cu mulţumire şi i-ai răspuns: „Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău”. Şi noi, după două milenii, stând în fata icoanei tale nou-descoperite, cu umilinţă îţi cântăm ţie acestea:

Bucură-te, Maica Domnului că ne-ai descoperit icoana ta;

Bucură-te, că printr-însa, Domnul ne-a dat mila Sa;

Bucură-te, că prin ale tale lacrimi, ne trezeşti şi nouă conştiinţa;

Bucură-te, că ne-ai aprins iubirea şi ne-ai întărit credinţa;

Bucură-te, că ne dai nădejde că nu suntem în părăsire;

Bucură-te, că din păcate şi patimi, ne duci pe calea mântuirii;

Bucură-te, că nu ne părăseşti, aici în a plângerii vale;

Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul1:

Apărătoare Doamnă, pentru descoperirea Sfintei icoanei Tale celei din Boian, mulţumire îţi aducem ţie noi nevrednicii robii tăi, că ne-ai cercetat prin curgerea lacrimilor din ochii Tăi de pe icoană şi pentru că ai voit să ne întăreşti în credinţa cea adevărată, că izbăviţi fiind de tot răul, cu lacrimi să-ţi cântăm tie: Bucură-te, Maică Preacurată că noi suntem rodul lacrimilor tale!

Rugăciune:

O, Preasfântă Fecioară, Maica lui Hristos Domnul şi Dumnezeul nostru, ascultă suspinele noastre cele din adâncul inimilor, caută din înălţimea cerurilor spre noi cei ce cu credinţă şi cu dragoste ne închinăm preacuratei icoanei tale celei Făcătoare de minuni. Că iată tulburaţi de grijile vieţii şi cufundaţi în păcate, privim la Chipul tău, şi ca şi cum ai fi de faţă, îţi aducem rugăciunile noastre. Caută din cer şi ne mântuieşte de toată reaua întâmplare, de orice boală şi primejdie şi de toată bântuiala duhului celui rău. Păzeşte-ne tari în credinţă, să nu ne clatine furtunile acestei lumi. Ca n-avem alt ajutor şi altă mijlocitoare, nici mângâiere, ci numai pe tine Maica tututor scârbiţilor şi a celor împovăraţi de greutăţile şi necazurile acestei vieţi. Ajută-ne nouă neputincioşilor, alină durerile şi scârbele noastre, pe cei rătăciţi povăţuieşte-i la calea cea dreaptă care duce la mântuire, vindecă inimile noastre cele bolnave şi mântuieşte pe cei deznădăjduţti. Dăruieşte-ne nouă ca să trăim restul vieţii noastre în pace şi întru pocăinţă. De sfârşit creştinesc ne fă parte, iar la înfricoşătoarea Judecată a Fiului tău şi Dumnezeului nostru, fii nouă mijlocitoare ca să fim socotiţi întru cei de-a dreapta Sa, ca totdeauna să te cântăm şi să te slăvim ca pe buna Apărătoare a neamului creştinesc, împreună cu cei ce bine au plăcut lui Dumnezeu, în vecii vecilor. Amin!

Troparul glasul 4:

Bucură-te, ţinutul Boianului, ca nu eşti mai prejos între cetăţile creştineşti, căci întru tine a arătat Domnul icoana Făcătoare de minuni a Preacuratei Maicii Sale, care plânge pentru păcatele noastre, şi cu lacrimile sale binecuvântate, din ochii noştri orice lacrimă a sters.

Condacul glasul 4:

Prin descoperirea la Boian a icoanei Maicii Domnului cetele îngereşti s-au minunat, lumea s-a întărit cu harul Sfântului Duh, sărutând izvorul lacrimilor de pe faţa Pruncului Hristos şi a Preacuratei Maicii Sale, prin ele căpătând vindecare şi mântuire sufletelor noastre.

Marimuri:

Te mărim, te mărim pe Tine, Preasfântă Fecioară, şi cinstim icoana ta cea Sfântă, din care izvorăsc vindecări, celor ce aleargă cu credinţă.

 Acatistul Sfântului Sergie de Radonej – Sfânt Preacuvios (25 septembrie)

După obişnuitul început se zic:

Condacul 1:

Alesu-te-a pe tine Împăratul puterilor, ca să fii conducător al Rusiei, Cuvioase Părinte Serghie, iar noi ca unui mare făcător de minuni îţi aducem cântare de mulţumire, căci cu rugăciunile tale pururea ne izbăveşti de cei de alt neam şi de scârbele ce ne înconjoară, pentru care îţi strigăm ţie: Bucură-te, Serghie, grabnicule Ajutător şi de multe minuni făcător!

Icosul 1:

Făcătorul îngerilor, încă din pântecele maicii tale, prin întreita glăsuire, te-a arătat lumii adevărat slujitor al Preasfintei Treimi, iar pentru voinţa cea tare şi curăţia inimii tale, cu toţii îţi cântăm aşa:

Bucură-te, cel ce ai fost ales mai înainte de veci;

Bucură-te, căci în lăcaşurile cereşti petreci;

Bucură-te, că din pântecele maicii tale ai fost chemat în slujba Împăratului Ceresc;

Bucură-te, purtător al harului dumnezeiesc;

Bucură-te, căci în întreaga lume eşti proslăvit;

Bucură-te, căci prin strigarea întreită din pântecele maicii tale pe toţi i-ai uimit;

Bucură-te, căci de la naştere, prin post, viaţă călugărească ai arătat;

Bucură-te, căci de la sânii maicii tale tu te-ai înfranat;

Bucură-te, căci miercurea şi vinerea lapte nu ai gustat;

Bucură-te, cel ce eşti al părinţilor rod binecuvântat;

Bucură-te, al scârbiţilor miluitor;

Bucură-te, al nostru apărător;

Bucură-te, Serghie, grabnicule Ajutător şi de multe minuni făcător!

Condacul al 2-lea:

Toată lumea care vine şi se închină cu credinţă la sfintele tale moaşte, vede ca eşti grabnic Ajutător, căci prin multele minuni pe care le săvârşeşti, ca o slugă credincioasă ce eşti, te-am câştigat mijlocitor în fata Domnului pe care ÎI slăvim prin cântarea: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Încă din pântecele maicii tale ai primit de la Dumnezeu înţelepciune ca să proslăveşti pe Preasfânta Treime. Şi întărit în credinţă şi dragoste, ai ridicat un locaş minunat în numele ei, unde ai adunat o mulţime de călugări, pentru aceasta credincioşii ţi se închină cântând:

Bucură-te, cel ce eşti mare cinstitor al Sfintei Treimi;

Bucură-te, că turma ce ai adunat-o spre mântuire ai îndreptat-o;

Bucură-te, că cel ce eşti păstor şi mieluşel cu chip cinstit;

Bucură-te, cel ce eşti îndreptătorul credinţei şi chip al blândeţilor duhovniceşti;

Bucură-te, cel ce eşti lăcaş curat şi fără prihană a celor sfinţite;

Bucură-te, că încă din viaţă te-ai învrednicit a vedea pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu însoţită de doi apostoli;

Bucură-te, cel ce te-ai învrednicit în timpul Sfintei Liturghii de a sluji cu îngerii;

Bucura-te, cel ce-n timpul Sfintei Liturghii ca-ntr-o pară de foc ai stat;

Bucură-te, cel ce te-ai împărtăşit cu acel foc dumnezeiesc intrat în potir;

Bucură-te, că te-ai învrednicit cu îngerii a vorbi;

Bucură-te, cel ce eşti plin de tot binele;

Bucură-te, cel ce eşti păzitor al curăţiei sufleteşti şi trupeşti;

Bucură-te, Serghie, grabnicule Ajutător şi de multe minuni făcător!

Condacul al 3-lea:

Cunoscând cele viitoare, prin puterea ce ţi-a fost dată, ai vestit marelui cneaz Dimitrie, biruinţa asupra multţimii agarenilor, care voiau să pustiască Rusia prin foc şi sabie. Şi alegând doi călugări i-ai trimis în ajutor asupra potrivnicilor unde cu rugăciunile tale neîncetate, biruinţă au facut, pentru care îi strigau lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Prin strigarea cea din pântecele maicii tale cu toţii s-au înştiinţat de naşterea ta cea minunată, iar noi aflând toate acestea cu bucurie îţi aducem cântări de laudă aşa:

Bucură-te, pruncule ce din copilărie suflet bun ai avut;

Bucură-te, copile ce de har dumnezeiesc te-ai umplut;

Bucură-te, cel ce din copilărie post aspru ai arătat;

Bucură-te, căci prin aceasta pe mulţi tu i-ai mirat;

Bucură-te, căci cu tine darul lui Dumnezeu pururea a fost;

Bucură-te, cel ce din tinereţe L-ai iubit pe Domnul Hristos;

Bucură-te, cel ce în smerenie şi priveghere ai petrecut;

Bucură-te, căci cele trecătoare pe toate le-ai urât;

Bucură-te, căci pentru Dumnezeu pofta trupească ai omorât;

Bucură-te, căci cu puterea cea de sus smintelile celui viclean le-ai năruit;

Bucură-te, căci mulţi întorşi spre Domnul s-au mântuit;

Bucură-te, de dulceţi duhovniceşti, îndestulătorule;

Bucură-te, Serghie, grabnic Ajutătorule şi de multe minuni făcătorule!

Bucură-te, că prin Darul lui Dumnezeu din loc pustiu apă ai izvorât;

Bucură-te, că în el bolnavii se tămăduiesc;

Bucură-te, adâncul minunilor dumnezeieşti;

Bucură-te, dătătorule de bunătăţi cereşti;

Bucură-te, Serghie, grabnicule Ajutător şi de multe minuni făcător!

Condacul al 4-lea:

Izbăvindu-te de furtunile vieţii acesteia care cu răutate te învăluiau tulburându-te, ai ajuns la limanul ceresc, unde în slavă dumnezeiească te veseleşti, împreună cu puterile cereşti, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Vestea minunilor tale a cuprins întreaga lume, căci cu rugăciunile ce le înalţi la tronul lui Dumnezeu, cei ce vin cu credinţă la tine sănătate dobândesc şi pentru aceasta prin cântări de laudă îţi mulţumesc aşa:

Bucură-te, vas plin de mir, pentru toată boala tămăduitor;

Bucură-te, doctor fără de plată şi grabnicule Ajutător;

Bucură-te, a scârbiţilor comoară de milostiviri;

Bucură-te, cel ce cu stăruinţă pentru oameni te îngrijeţti;

Bucură-te, căci sufletul tău pentru ei îl jertfeşti;

Bucură-te, căci cei ce veneau la tine bucurie au gustat;

Bucură-te, căci cu rugăciunile tale pe cel mort ai înviat;

Bucură-te, cel ce lipsa de hrană din mănăstiri ai împlinit;

Bucură-te, că prin darul lui Dumnezeu din loc pustiu apa ai îzvorât;

Bucură-te, adâncul minunilor dumnezeieşti;

Bucură-te, dătătorule de bunătăţi cereşti;

Bucură-te, Serghie, grabnicule Ajutător şi de multe minuni făcător!

Condacul al 5-lea:

Ca o stea luminoasă te-ai arătat multora, îndreptând pe toţi cei rătăciţi către cereasca Împărăţie ca împreună să slăvim pe Dumnezeu, cântându-l: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzând ca-n lumea aceasta toate sunt deşertăciune, ostenindu-te pentru cele nestricăcioase, ai plăcut Bunului Dumnezeu şi te-ai învrednicit a sta în faţa înfricoşatorului Său Prestol, pentru care noi îţi strigăm aşa:

Bucură-te, că-n lăcaşul Cerescului Stăpân locuieşti;

Bucură-te, căci ca-ntr-o oglindă în Domnul străluceşti;

Bucură-te, căci pentru cei care-ţi cer ajutor la El mijloceşti;

Bucură-te, al creştinilor aflaţi în lupte biruitor;

Bucură-te, al Rusiei mare apărător;

Bucură-te, al necăjiţilor Mângâietorule;

Bucură-te, tămăduitorule al bolilor sufleteşti şi trupeşti;

Bucură-te, cel ce cu Darul Sfântului Duh multe minuni săvârşeşti;

Bucură-te, că orbilor vedere şi şchiopilor umblare dăruieşti;

Bucură-te, strugure care ne hrăneşti şi ne veseleşti;

Bucură-te, mlădiţa lui Hristos cea mult roditoare;

Bucură-te, că-n via lui Hristos ai săvârşit mare lucrare;

Bucură-te, Serghie, grabnicule Ajutător şi de multe minuni, făcător.

Condacul al 6-lea:

În întreaga lume se vestesc nevoinţele tale, căci cu postul şi privegherea, ţi-ai plinit mântuirea sufletului, şi urând toate cele ale lumii acesteia în locaşurile cereşti te-ai sălăşluit, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Ca unui luminător al Rusiei care a strălucit în biserica lui Hristos prin faptele sale şi ca unui fierbinte rugător, noi cu bucurie îţi cântăm aşa:

Bucură-te, cel ce vieţuirea îngerească ne-ai arătat;

Bucură-te, cel ce poftele păcatului le-ai lepădat;

Bucură-te, chip de smerenie adevărat;

Bucură-te, cel ce a răbda ne-ai învăţat;

Bucură-te, mare învăţător al mântuirii;

Bucură-te, îndreptătorul păcătoşilor;

Bucură-te, cel ce poruncile lui Hristos cu bucurie ai lucrat;

Bucură-te, tămăduitorul neputinţelor sufleteşti;

Bucură-te, îndestulătorul celor săraci;

Bucură-te, pustnice ce deşertăciunea lumii ai urât;

Bucură-te, cel ce slujire prin post şi răbdare ai săvârşit;

Bucură-te, Serghie, grabnicule Ajutător şi de multe minuni făcător!

Condacul al 7-lea:

Făcutu-te-ai lăcaş al Duhului Sfânt căci luând crucea lui Hristos, ai urmat calea cea strâmtă şi prin scârbe ai ajuns în lăcaşurile de sus, de unde cu mulţumire cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Arătatu-te-a pe tine Ziditorul tuturor ca un mijlocitor al celor necăjiţi, iar pentru minunile pe care le săvârşeşti cu toţii strigă către tine acestea:

Bucură-te, cel ce trupul şi sufletul în feciorie le-ai păstrat;

Bucură-te, îndrumătorul călugărilor;

Bucură-te, bucuria sufletelor noastre;

Bucură-te, al săracilor grabnic Ajutător;

Bucură-te, al scârbiţilor mijlocitor;

Bucură-te, păzitorul curăţiei noastre;

Bucură-te, nădejdea noastră cea tare;

Bucură-te, al Rusiei ocrotitor;

Bucură-te, pomul Raiului de minuni izvorător;

Bucură-te, crin înflorit în grădina Raiului;

Bucură-te, mirul lui Hristos cu bună mireasmă;

Bucură-te, că prin tine se aduce bucurie tuturor;

Bucură-te, Serghie, grabnicule Ajutător şi de multe minuni făcător!

Condacul al 8-lea:

Ca o minune te-ai arătat multora, căci cu darul ce l-ai primit de la Dumnezeu îi izbăveşti de primejdii pe cei ce vin cu credinţă şi se roagă ţie, iar cererile de folos tuturor le-mplineşti îndemnându-i să strige lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Ca un locuitor al Raiului celui de sus, dar nedespărţit de noi, cei de jos, roagă-te Împăratului Hristos şi pentru sufletele noastre, care cu umilinţă-ţi strigăm acestea:

Bucură-te, căci sărăcia lui Hristos ai iubit;

Bucură-te, căci bogăţia nestricăcioasă ai dobândit;

Bucură-te, al harului (Duhului Sfânt) închinător smerit;

Bucură-te, al lui Hristos ostaş nebiruit;

Bucură-te, căci cu Sfântă cugetarea Sfânta, cursele vrăjmaşului ai sfărâmat;

Bucură-te, căci prin smerenie la cer te-ai înălţat;

Bucură-te, că de Duhul Sfânt eşti luminat;

Bucură-te, că patimile pierzătoare de suflet ai zdrobit;

Bucură-te, priveghetor neostenit;

Bucură-te, cel ce te-ai făcut părtaş al Împărăţiei Cereşti;

Bucură-te, căci de hrana înţelepciunii te îndulceşti;

Bucură-te, al fericirii veşnice moştenitor;

Bucură-te, Serghie, grabnicule Ajutător şi de multe minuni făcător!

Condacul al 9-lea:

Toată firea îngerească s-a mirat de darul dat ţie de sus, căci prin curăţia trupului tău, viaţă nematerialnică ai arătat şi prin aceasta darul facerii de minuni dobândind, te-ai înălţat la ceruri, de unde îi cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep cu vrednicie a te lăuda pe tine căci şi după moartea ta, cu darul lui Dumnezeu, celor ce vin cu dragoste la tine, cele de folos daruieşti, pentru care îţi cântăm aşa:

Bucură-te, înger pământesc şi om ceresc;

Bucură-te, că pe pământ viaţă duhovnicească ai trait;

Bucură-te, cel ce cu ochii sufleteşti pe Dumnezeu ai contemplat;

Bucură-te, robule credincios ce la cer ai urcat;

Bucură-te, că înaintea Domnului smerit ai păşit;

Bucură-te, ostaş adevărat ce poruncile stăpânului ai împlinit;

Bucură-te, povăţuitor bun al obştilor monahiceşti;

Bucură-te, că de arătarea Domnului te-ai învrednicit;

Bucură-te, cel ce pe Dumnezeu cu râvnă L-ai iubit;

Bucură-te, că din toată fiinţa în El ai nădăjduit;

Bucură-te, al mântuirii mare doritor;

Bucură-te, Serghie, grabnicule Ajutător şi de multe minuni făcător!

Condacul al 10-lea:

Supunându-te în toate voii lui Dumnezeu şi având dorinţa tare să te mântuieşti, chipul îngeresc l-ai îmbrăcat, şi pe toate îndurându-le cu mulţumire ca o slugă credincioasă ce ai fost, te-ai învrednicit să stai înaintea Împăratului Hristos Căruia acum strigi: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Ca un zid de apărare multora te-ai arătat, căci celor ce alergau la tine în nevoi te-ai facut adăpostire tare, iar noi cei ce suntem primejduiţi de ispitele acestei vieti şi găsim la tine alinare îţi strigăm aşa:

Bucură-te, cel ce ai adus slujire Domnului cu adevărat;

Bucură-te, că din tinereţe, împotriva celor trei duşmani te-ai înarmat;

Bucură-te, căci cu privegherea şi cu rugăciunea împotriva trupului tu ai luptat;

Bucură-te, că izvorul patimilor l-ai secat;

Bucură-te, cel ce dulceaţa pământească n-ai gustat;

Bucură-te, că limba ta cu clevetire nu s-a întinat;

Bucură-te, că de urechile tale vorbele deşarte nu s-au lipit;

Bucură-te, că mâinile tale fapte rele nu au săvârşit;

Bucură-te, că de pântecele tău mâncarea şi beţia fără de sat nu s-au lipit;

Bucură-te, căci trupul tău prin osteneală în curăţie l-ai păzit;

Bucură-te, cel ce-n căile fărădelegii n-ai păşit;

Bucură-te, Serghie grabnicule Ajutător şi de multe minuni făcător!

Condacul al 11-lea:

Făcătorului de bine Dumnezeu, Celui ce te-a proslăvit pe tine cu darul facerii de minuni, cântare de laudă îi aducem, iar tu, ca cel ce cu al Său dar de chinuri ne slobozeşti neîncetat, îi aduci mulţumire strigându-l: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Făclie purtătoare de lumină, întregii lumi te-ai arătat, căci o luminezi cu raza Soarelui neîncetat şi împreună cu cetele cele fără de trup acum tu locuieşti unde de lumina Sfintei Treimi te îndulceşti, strălucindu-ne şi nouă celor ce-ţi strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce ai ajuns la înălţimea virtuţilor dumnezeieşti;

Bucură-te, că acum în cer tu locuieşti;

Bucură-te, că din sălaşurile pământeşti tu te-ai mutat;

Bucură-te, căci ca o mângâiere, moaştele tale ne-ai lăsat;

Bucură-te, că la ele toată boala vindecare a găsit;

Bucură-te, că de ele diavolii sunt izgoniţi;

Bucură-te, că bucurie aduc celor scârbiţi;

Bucură-te, că sufletul la Împăratul ceresc s-a suit;

Bucură-te, căci rugător fierbinte cu totii noi ne-am dobândit;

Bucură-te, cel ce cererile de folos le împlineşti;

Bucură-te, căci cu puterea ta, pe cei potrivnici biruieşti;

Bucură-te, Serghie, grabnicule Ajutător şi de multe minuni făcător!

Condacul al 12-lea:

Văzând darul ce ţi-a fost dat de la Dumnezeu, cu osârdie cădem înaintea ta şi te rugăm să înalţi acum la tronul Cerescului Stăpân rugăciune fierbinte ca să treacă cu vederea toată greşelile noastre, Sfânta Sa Biserică să o întărească şi pe toţi ortodocşii creştini să-i mântuiască ca pururea să-l cânte: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Lăudăm pe Cel ce te-a proslăvit pe tine cu sfinţii Săi şi te-a dăruit nouă grabnic Ajutător în toate nevoile, de a cărui lucrare minunându-ne îţi strigăm acestea:

Bucură-te, Părinte Serghie al Rusiei, mare folositor;

Bucură-te, cela ce în virtute strălucesti;

Bucură-te, urmaş al Tatălui Ceresc;

Bucură-te, căci pe călugări îi povăţuieşti;

Bucură-te, întemeietorul vieţii de obşte;

Bucură-te, al creştinilor apărător;

Bucură-te, al Împăratului Hristos, miluitor;

Bucură-te, căci tuturor le vii în ajutor;

Bucură-te, acoperământul tuturor;

Bucură-te, cel ce-n faptă bună eşti mare râvnitor;

Bucură-te, al Evangheliei luminător;

Bucură-te, vas ales al Sfintei Treimi;

Bucură-te, Serghie, grabnicule Ajutător şi de multe minuni făcător!

CONDACUL al 13-lea:

O, preaslăvite făcătorule de minuni, Părinte Serghie, primeşte darul nostru de acum şi cu solirile tale, roagă pe bunul Dumnezeu să ne dăruiască putere de sus şi prin harul Său, să ne cureţe de toata întinăciunea, ca, izbăvindu-ne de focul cel veşnic, să-i cântăm pururea: Aliluia! (de trei ori)

Apoi din nou Icosul 1 şi Condacul 1.

Rugăciune către Prea Cuviosul Serghie de la Radonej:

O, sfinte al nostru Părinte Serghie, nu uita pe sărmanii tăi până în sfârşit şi ca cel ce ai îndrăznire către Împăratul Ceresc, nu trece cu vederea pe cei ce vin cu credinţă şi se închină ţie căci ca unul ce eşti de minuni făcător poţi să ne ajuti nouă. Roagă-te, Sfinte Serghie şi pentru noi, cei împovăraţi de multe şi grele păcate, cerând vreme de pocăinţă, ca să trecem nevătămaţi de diavolii cei înfricoşători, care caută să ia sufletul nostru şi astfel izbăvindu-ne de chinurile cele veşnice să ne facem moştenitori ai Împărăţiei Cereşti, împreună cu toţi sfinţii, care din veac au bineplăcut Domnului, Căruia I se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 Acatistul Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan (26 septembrie)

După obişnuitul început se zic:

Condacul 1:

Veniţi toate popoarele creştineşti pe „Fiul Tunetului” să-l lăudăm, pe Apostolul şi Evanghelistul loan, cel ce a scris şi a tunat dogmele dumnezeieşti în toată lumea, căruia cu credinţă şi cu evlavie din inimă să-i strigăm: Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Icosul 1:

Pe văzătorul tainelor cereşti, pe vasul cel preacurat al fecioriei care la Cina cea de Taină pe pieptul lui Iisus s-a rezemat şi din izvorul înţelepciunii Celui fară de margini s-a adăpat, să-l lăudăm cu toţii, cei iubitori de Hristos, şi cu dorire, aşa să-i strigăm:

Bucură-te, cel ce grija lumii ai lepădat;

Bucură-te, cel ce lui Hristos cu multă dragoste ai urmat;

Bucură-te, cel ce de la pescuire către Hristos ai fost chemat;

Bucură-te, cel ce cu mreaja cuvântului pe popoare le-ai mânat;

Bucură-te, că tunetul teologiei tale la toată lumea s-a auzit;

Bucură-te, că feciorelnica ta viaţă, o, ai cinstit;

Bucură-te, că pentru neprihănita ta viaţă, de Cuvântul Vieţii ai fost iubit;

Bucură-te, stâlp al Bisericii prealuminos;

Bucură-te, ucenicul cel iubit al lui Hristos;

Bucură-te, că toate minunile cele preamari Hristos ţi le-a arătat;

Bucură-te, că tainele cele preaînalte ţie ţi le-a încredinţat;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 2-lea:

În muntele Taborului ai văzut slavă lui Hristos, pe cât este cu putinţă omului a o vedea, şi din tainica descoperire, înţelegând că El este Stăpânul morţii şi al vieţii, din inimă I-ai cântat Lui laudă: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Ca un ucenic preaiubit şi ca un prieten preacinstit al lui Hristos, pururea lângă El te afli şi pururea pe El din inimă îl iubeşti; pentru care şi noi te lăudăm şi zicem:

Bucură-te, că la învierea fiicei lui Iair, tu de Domnul ai fost chemat;

Bucură-te, că la răstignirea Domnului tu lângă crucea Lui ai stat;

Bucură-te, că la înfricoşatele taine ale Patimilor lui Hristos şi tu cu inima ai pătimit;

Bucură-te, că Patimile Domnului şi Stăpânului Vieţii, cu inima plină de durere le-ai privit;

Bucură-te, că pe Domnul până la a Sa moarte L-ai urmat;

Bucură-te, că Domnul de pe Cruce cu tine a vorbit;

Bucură-te, că pe tine, fiu al Maicii Lui te-a numit;

Bucură-te, că pe Sfânta Sa Maică, Domnul ţie ţi-a încredinţat-o;

Bucură-te, că tu spre pază şi îngrijire pe Preasfânta Sa Maică, o, ai luat;

Bucură-te, că la preacinstita ei Adormire, cu mare evlavie ai slujit;

Bucură-te, că stâlparea cea adusă ei de Arhanghelul Gavriil ai purtat-o înaintea sicriului celei preasfinte;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 3-lea:

După Adormirea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Maria, împreună cu ucenicul tău Prohor, în Asia ai plecat şi acolo cuvântul Domnului ai propovăduit şi pe toţi cei ce au crezut i-ai învăţat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Văzând mai înainte, cu ochii cei de gând, ispitele şi primejdiile ce te asteaptă în calea propovăduirii Evangheliei, prin credinţa fierbinte şi dragoste de Dumnezeu, asupra întristării şi mâhnirii care te împiedica de la alegerea ta ai îndrăznit; pentru aceasta te fericim şi zicem:

Bucură-te, că în Asia cuvântul Domnului ai predicat;

Bucură-te, că pentru mărturisirea adevărului multe primejdii şi multe scârbe ai răbdat;

Bucură-te, că împreună cu ucenicul tău, Prohor, în Efesul Asiei ai intrat;

Bucură-te, că acolo pe Româna cu toată casa ei, o, ai botezat;

Bucură-te, că pe Dominos cu puterea lui Hristos l-ai înviat;

Bucură-te, că pe Dioscorid, tatăl lui Dominos, la viaţă l-ai întors;

Bucură-te, că prin aceste minuni pre mulţi i-ai întors la Hristos;

Bucură-te, că şi alţi trei sute de oameni morţi ai înviat;

Bucură-te, că şi pe cel slăbănog de doisprezece ani l-ai făcut sănătos;

Bucură-te, că prin alte rugăciuni, capiştea Artemidei din temelie, o, ai dărâmat;

Bucură-te, că la căderea capiştei nici un om nu s-a vătămat;

Bucură-te, că din porunca împăratului Domiţian, la Roma ai plecat legat;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 4-lea:

Cu focul dragostei lui Hristos fiind foarte înfierbântat, porunca tiranului împărat pe tine nu te-a spăimântat, ci, cu mare bucurie primind legăturile pentru Domnul, din inimă îl lăudai pe El, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Legatu-te-au pe tine ostaşii cei tineri cu lanţuri şi cu cătuşe, ducându-te la corabie, sub paza lor, spre Roma, unde ai plecat şi proniei dulcelui tău Iisus cu blândeţe şi linişte te-ai supus, pentru care şi noi te lăudăm, zicând:

Bucură-te, că tu, prin legăturile celor tirani, Stăpânului tău te-ai asemănat;

Bucură-te, că El, pentru a noastră mântuire, de cei fărădelege a fost prins şi legat;

Bucură-te, că faţă de ostaşii cei păgâni şi tirani, cu multă dragoste te-ai purtat;

Bucură-te, că furtuna mării ce era să fie, mai înainte, o, ai arătat;

Bucură-te, că în acea călătorie, pe toţi din corabie cu minunile tale i-ai înspăimântat;

Bucură-te, că în a ta inimă pururea pe Hristos îl aveai;

Bucură-te, căci cu a Lui putere minuni mari săvârşeai;

Bucură-te, că icoana vieţii lui Hristos în tine foarte s-a închipuit;

Bucură-te, că tu din toată inima pe El L-ai iubit;

Bucură-te, că în calea suferinţelor, cu mare dorire Lui I-ai urmat;

Bucură-te, că, dorind dragostea Lui, spre chinuri cu bucurie ai călătorit;

Bucură-te, că pe tine, iubitul Său ucenic, puterea Domnului pururea te-a sprijinit;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 5-lea:

Potolit-ai, cuvântătorule de Dumnezeu, furtuna cea înfricoşată a mării cu sfintele tale rugăciuni. Şi această minune văzând-o toţi cei de pe corabie, foarte s-au spăimântat, cunoscând puterea Adevăratului Dumnezeu ce era întru tine; iar tu pe toţi i-ai îndemnat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

În ostrovul Patmos, din porunca păgânului împărat Domiţian, ai fost izgonit, căci acolo, prin pronia lui Dumnezeu cea bună, spre folosul multora ai venit, pentru care şi noi cu evlavie te lăudăm aşa:

Bucură-te, că de ostaşii cei tirani, cu lanţuri ai fost legat;

Bucură-te, că sub paza ostaşilor spre Patmos împreună cu ucenicul tău Prohor ai călătorit;

Bucură-te, că din această călătorie, pe tânărul cel înecat, cu rugăciunea tu l-ai înviat;

Bucură-te, căci cu această minune pe toţi i-ai spăimântat;

Bucură-te, că şi furtuna mării tot cu rugăciunea ta, o, ai liniştit;

Bucură-te, că pe ostaşul cel bolnav l-ai tămăduit;

Bucură-te, că şi apa mării cu rugăciunea ta, o, ai îndulcit;

Bucură-te, că pe cel ce murea de sete în corabie de moarte l-ai izbăvit;

Bucură-te, că Evanghelia lui Hristos în ostrovul Patmos, o, ai propovăduit;

Bucură-te, că pe Miron şi pe toţi ai casei lui i-ai creştinat;

Bucură-te, că şi capiştea lui Apelie cu cuvântul la pământ, o, ai răsturnat;

Bucură-te, că puterea cea drăceasca a lui Chinops vrăjitorul, neputincioasă, o, ai arătat;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 6-lea:

La chemarea antipatului, pe femeia lui care foarte se chinuia a naşte, numai cu trecerea pragului lor, o, ai uşurat. Şi această minune văzând-o antipatul, casa lui a crezut în Hristos şi a dat slavă lui Dumnezeu, cântand: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Petrecând în acest loc timp de trei ani şi ducându-te într-o cetate ai cărei locuitori erau foarte întunecaţi cu slujirea de idoli, foarte te-ai ostenit pentru propovăduirea cuvântului, spre a lor minunare, şi astfel ai adus mare mulţime la Hristos; drept aceea, cu dorire te lăudăm aşa:

Bucură-te, că pe locuitorii cetăţii aceleia cu cuvântul adevărului i-ai luminat;

Bucură-te, că pe tinerii cei legati spre jertfa diavolului de moarte i-ai scăpat;

Bucură-te, că pe diavolul cel în chip de lup, legându-l, l-ai întrebat;

Bucură-te, că prin puterea lui Hristos din acel ostrov l-ai alungat;

Bucură-te, că pe fiul jertfitorului lui Die l-ai înviat;

Bucură-te, că a idolului Dionis capişte cu rugăciunea, o, ai dărâmat;

Bucură-te, că pe Nuchian vrăjitorul l-ai biruit;

Bucură-te, că şi mâna antipatului, o, ai uscat;

Bucură-te, că prin uscarea mânii, antipatul a cunoscut pe Dumnezeul Cel adevărat;

Bucură-te, că şi Prochiana, crezând în Hristos, s-a botezat;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 7-lea:

Înainte de întoarcerea la Efes ai scris celor din ostrovul Patmos Evanghelia lui Hristos şi înfricoşătoarele vedenii ale Apocalipsului, iar mulţimea credinciosilor de acolo au păstrat cele scrise spre a lor luminare şi mântuire, ca şi pe însăsi cuvintele lui Hristos, şi pentru bogăţia dogmelor celor din ele, slavă au dat lui Dumnezeu, cântand: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Începutul Evangheliei tale, început al dogmelor celor preaînalte Bisericii lui Hristos au rămas, căci tu pe Cuvântul lui Dumnezeu L-ai mărturisit ca S-a întrupat şi între oameni a locuit. Minunându-ne dar, după cuviintă, de înălţimea cea duhovnicească a înţelepciunii tale, pe tine te lăudăm zicând aşa:

Bucură-te, că tu pe Cuvântul lui Dumnezeu L-ai mărturisit că este Dumnezeu adevărat;

Bucură-te, că ai mărturisit căci Cuvântul a fost la Dumnezeu dintru început;

Bucură-te, că tu ai arătat că nimic din cele ce sunt făcute, fară de El nu s-au făcut;

Bucură-te, că taina întrupării Cuvântului mai presus de toate tainele se arată a fi;

Bucură-te, că într-adevăr taina întrupării Cuvântului, pe toate tainele le covârşeşte;

Bucură-te, că tu cu o minte mai presus de teologia cea catafatică te-ai suit;

Bucură-te, că pe cele neînţelese de a ta minte, prin spaimă şi minune le-ai cinstit;

Bucură-te, că tu în chip apofatic, Taina întrupării Cuvântului, lumii, o, ai propovăduit;

Bucură-te, că taina înomenirii Cuvântului, nimeni din oameni nu, o, a tâlcuit;

Bucură-te, că taina iconomiei lui Dumnezeu, pururea rămane taină;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 8-lea:

Prealuminat ai arătat în a ta învăţătură că Legea şi Proorocii în porunca iubirii de Dumnezeu şi a iubirii de aproapele sălăşluieşte. Deci, ca pe un Apostol al dragostei creştine, toată Biserica lui Hristos te laudă şi lui Dumnezeu îi cântă: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Zis-ai, dumnezeiescule Apostol al lui Hristos, că Dumnezeu dragoste este şi că cel ce petrece în dragoste, întru Dumnezeu petrece şi Dumnezeu întru el, prin aceasta arătându-ne nouă cele mai înalte ale Legii Darului pentru care, după cuviinţă, zicem către tine:

Bucură-te, că tu pe Dumnezeu iubire L-ai numit;

Bucură-te, că tu ne-ai învăţat pe noi să-L iubim pe Dumnezeu, Care mai înainte de noi ne-a iubit;

Bucură-te, că de la tine dragostea lui Dumnezeu noi am cunoscut-o;

Bucură-te, că tu ai zis: Cel ce are dragoste, de la Dumnezeu este el născut;

Bucură-te, că tu ne-ai arătat cele spuse de Dânsul, că cel ce urăşte pe fratele său, ucigaş este;

Bucură-te, că învăţătura ta la iubire ne îndeamnă şi de ură ne fereşte;

Bucură-te, că tu dragostea lui Dumnezeu către lume ai arătat;

Bucură-te, că dragostea de aproapele de la tine, o, am învăţat;

Bucură-te, că tu ai zis că Dumnezeu pe noi ne-a iubit;

Bucură-te, că după a ta mărturisire, Dumnezeu din dragoste pentru lume, pe Fiul Său Cel iubit în lume L-a trimis;

Bucură-te, că după mărturisirea ta, din dragostea Sa pentru noi, moarte a suferit;

Bucură-te, că pe tine, după dreptate, Biserica lui Hristos, Apostol al dragostei te-a numit;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 9-lea:

Iubitorule de feciorie şi de Dumnezeu, iubite Apostole şi Evangheliste Ioane, ţie Domnul mari şi înfricoşătoare taine ţi-a descoperit, fiindcă tu viaţă fară de prihană ai petrecut şi pe El din toată inima L-ai iubit şi în a ta inimă I-ai cântat aşa: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Mintea ta cea curată întru uimire făcându-se şi de Duhul Sfânt într-o zi de Duminică răpindu-se, la cele mai de sus de a ta lucrare s-a suit şi de la Alfa şi Omega, taina cea preamare i s-a descoperit, pe care noi te cinstim şi către tine zicem aşa:

Bucură-te, că la ostrovul Patmos, pe Domnul între şapte sfeşnice L-ai văzut;

Bucură-te, că de la El mari descoperiri ai avut;

Bucură-te, că de la El poruncă de a scrie ai primit;

Bucură-te, că, scriind celor şapte Biserici, porunca Domnului ai împlinit;

Bucură-te, că slavă Tronului lui Hristos ţi s-a descoperit;

Bucură-te, că în duh, pe cei douăzeci şi patru de bătrâni ai privit;

Bucură-te, că ai văzut şi cartea cea cu şapte peceţi;

Bucură-te, că ai privit la deschiderea acelei cărţi;

Bucură-te, că taina celor şapte peceţi ţie ţi s-a descoperit;

Bucură-te, că numărul celor feciorelnici, în chip simbolic, ţie, iubitorule de feciorie, ţi s-a arătat;

Bucură-te, că şapte îngeri şi şapte trâmbiţe înaintea lui Dumnezeu ai văzut;

Bucură-te, că la trâmbiţarea primilor îngeri, foc şi sânge pe pământ a căzut;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 10-lea:

Dumnezeu, Cel Preasfânt şi Preacurat, întru tine, vasule cel ales al fecioriei, a turnat din Duhul Său şi de descoperirea tainelor celor preaînalte pe tine te-a învrednicit, pentru care şi noi pe tine te lăudăm şi lui Dumnezeu îi cântam: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Făcutu-te-ai biserică preaaleasă a lui Dumnezeu, prin viaţa ta cea nevinovată şi neprihanită, căci cu taină măsurarea Bisericii şi a Altarului lui Dumnezeu ţie ţi s-a încredinţat; primeşte, te rugăm, şi de la noi, smeriţii, aceste cântari:

Bucură-te, că Biserica şi Altarul cel din cer, tu, în descoperire le-ai măsurat;

Bucură-te, căci curtea Bisericii spre intrare a neamurilor, o, ai luat;

Bucură-te, că prigoana Bisericii de către Antihrist, lumii tu, o, ai vestit;

Bucură-te, că pe fiara cea cu şapte capete şi zece coarne, lumii, o, ai descoperit;

Bucură-te, că şi vremea stăpânirii fiarei, de tine nu s-a tăinuit;

Bucură-te, că şi numele fiarei, cu taină, Bisericii l-ai arătat;

Bucură-te, că şi pe fiara cu coarne ca de miel, o, ai văzut luminat;

Bucură-te, că şi secerisul cel de apoi ţie Domnul ţi l-a arătat;

Bucură-te, că şi teascul cel mare al mâniei Domnului ţi s-a descoperit;

Bucură-te, că şi pe cei şapte îngeri cu cele şapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu, tu lumii le-ai vestit;

Bucură-te, că taina Babilonului celui mare ţie ţi s-a arătat;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 11-lea:

Bucuria şi veselia cea mare a nunţii Mielului lui Dumnezeu, ţie de la Duhul Sfânt ţi s-a descoperit şi cântarea cea de biruinţă asupra fiarei, de la puterile cereşti tu, o, ai auzit, care cu glasuri de tunet cântau slavă lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Tu, ucenicul cel iubit al lui Hristos, graiurile dumnezeieştilor Scripturi prin fapte le-ai cinstit. De aceea şi Dumnezeu, a ta minte, de vedenia tainelor celor cereşti, o, a învrednicit şi cu înţelegere prea adâncă a strălucit. Pentru care noi, cei neputincioşi la înţelegerea celor bune, te lăudăm:

Bucură-te, că a ta minte de la Duhul Sfânt s-a luminat;

Bucură-te, că în a ta vedenie pe balaur l-ai văzut legat;

Bucură-te, că Judecata cea de apoi în vedenie, o, ai văzut luminat;

Bucură-te, că în a ta vedenie ai văzut Ierusalimul cel de sus, veşnicule moştenitor al lui;

Bucură-te, că pe Mireasa Mielului, tu, o, ai văzut împodobită;

Bucură-te, că pe cetatea ta cu douăsprezece temelii şi douăsprezece porţi, o, ai arătat că este preastrălucită;

Bucură-te, că douăsprezece mărgăritare în loc de uşi, cetatea aceea avea;

Bucură-te, că uşile ei cele de mărgăritare preafrumos străluceau;

Bucură-te, că una din aceste uşi pe tine cu taină te închipuiau;

Bucură-te, că şi temeliile cetăţii celei de piatră scumpă tu le-ai văzut;

Bucură-te, că una din cele douăsprezece temelii ale cetăţii aceleia pe tine Domnul te-a făcut;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 12-lea:

Văzut-ai, Apostole, de Dumnezeu iubite, răul cel curat şi limpede ca şi cristalul al Apei Vieţii de la Tronul lui Dumnezeu şi al Mielului izvorând, pentru care şi noi, nevrednicii, cinstim cele de taină arătate ţie şi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cu adevărat, Hristos, Pomul vieţii şi al veşnicei nemuririi este, căci prin El a luat fiinţă neamul omenesc cel mort de demult prin călcarea poruncilor, pe Care toate popoarele pământului îl slăvesc, iar pe tine, ucenicul Lui cel iubit, te fericesc, cântand aşa:

Bucură-te, că şi tu, unul din roadele cele tainice ale Pomului Vieţii ai fost;

Bucură-te, că tu, pom al vieţii cu douăsprezece roade ai văzut pe Hristos;

Bucură-te, că şi tu, pom al vieţii, după împărtăşirea darului, te-ai făcut;

Bucură-te, că prin a ta propovăduire, mulţi în Hristos au crezut;

Bucură-te, că prin a ta propovăduire, mulţi Cuvântul Vieţii L-au auzit;

Bucură-te, că prin propovăduirea Evangheliei, pe mulţi cu pâinea vieţii i-ai hrănit;

Bucură-te, că prin propovăduirea Cuvântului, cu Apa Vieţii pe mulţi i-ai adăpat;

Bucură-te, că prin cunoştinţa lui Hristos, Pomul Vieţii, neamurile de rana morţii s-au tămăduit;

Bucură-te, că tu din tulpina Pomului Vieţii ai răsărit;

Bucură-te, că tulpina Pomului Vieţii pe tine te-a hrănit;

Bucură-te, căci cu Darul lui Hristos, Pomului Vieţii, ai adus rod însutit;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 13-lea:

O, dumnezeiescule Apostole şi Evangheliste al lui Hristos, Ioane, care de Domnul foarte ai fost iubit şi de vederea tainelor celor preaînalte de la El te-ai învrednicit, cu sfintele tale rugăciuni, ajută-ne ca în ziua cea mare a Judecăţii de apoi să luăm milă şi iertare de păcate de la Domnul nostru Iisus Hristos, Cel ce este Alfa şi Omega, Caruia să-I cântăm laudă aşa: Aliluia!(acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul 1:

Pe văzătorul tainelor cereşti, pe vasul cel preacurat al fecioriei care la Cina cea de Taină pe pieptul lui Iisus s-a rezemat şi din izvorul înţelepciunii Celui fară de margini s-a adăpat, să-l lăudăm cu toţii, cei iubitori de Hristos, şi cu dorire, aşa să-i strigăm:

Bucură-te, cel ce grija lumii ai lepădat;

Bucură-te, cel ce lui Hristos cu multă dragoste ai urmat;

Bucură-te, cel ce de la pescuire către Hristos ai fost chemat;

Bucură-te, cel ce cu mreaja cuvântului pe popoare le-ai mânat;

Bucură-te, că tunetul teologiei tale la toată lumea s-a auzit;

Bucură-te, că feciorelnica ta viaţăă oă ai cinstit;

Bucură-te, că pentru neprihănita ta viaţă, de Cuvântul Vieţii ai fost iubit;

Bucură-te, stâlp al Bisericii prealuminos;

Bucură-te, ucenicul cel iubit al lui Hristos;

Bucură-te, că toate minunile cele preamari Hristos ţi le-a arătat;

Bucură-te, că tainele cele preaînalte ţie ţi le-a încredinţat;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

şi Condacul 1:

Veniţi toate popoarele creştineşti pe „Fiul Tunetului” să-l lăudăm, pe Apostolul şi Evanghelistul loan, cel ce a scris şi a tunat dogmele dumnezeieşti în toată lumea, căruia cu credinţă şi cu evlavie din inimă să-i strigăm: Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Rugăciune:

Cu credinţă, cu dragoste şi cu evlavie, din inimă venim către tine, Sfinte Apostole şi Evangheliste Ioane, de Dumnezeu cuvântătorule şi prietenul cel preaiubit al lui Hristos, şi cu toată umilinţa te rugăm să ne ajuţi nouă, nevrednicilor, cu sfintele şi preaputernicele tale rugăciuni, spre a trece cu linişte şi cu alinare peste toate valurile cele tulburi ale veacului celui de acum şi spre a nu cădea noi în laturile şi cursele cele prea meşteşugite ale răilor oameni şi ale viclenilor diavoli. Pe tine, vulturule cel preaînalt zburator al teologiei, te rugăm să mijloceşti pentru noi către Preamilostivul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, ca să lumineze cu al Său Har minţile noastre cele întunecate de patimi, spre a primi şi noi înţelepciunea cea de la Duhul lui Dumnezeu şi a cunoaşte dogmele dreptei credinţe şi minunile cele din Legea Sa, şi spre a lucra şi noi, după putere, pe cele ce le vom înţelege. Pe tine, ucenicul cel preaiubit al lui Hristos, care ai propovăduit lumii dragostea lui Dumnezeu şi dragostea de aproapele, te rugăm să ne ajuţi cu a ta mijlocire către Domnul, pentru ca şi noi prin Darul lui Dumnezeu să ajungem a iubi pe Dumnezeu din toată inima, din tot cugetul şi din toată vârtutea noastră, iar pe aproapele nostru ca pe noi înşine. Pe tine, vasul cel preacurat al fecioriei, te punem mijlocitor către Preabunul Dumnezeu, ca, prin ajutorul şi mila Sa să ne izbăvească de războaiele cele iuţi ale mâniei şi ale poftelor trupeşti, precum şi de potopul gândurilor celor necurate, care pururea din inimă izvorăsc şi care, ca nişte nori ai întunericului, din adânc risipindu-se, mintea noastră o întunecă spre pierzarea sufletelor noastre. Către tine, preafericite ucenic şi apostol, care de către Domnul, fiu al Preasfintei şi Preacuratei Sale Maici ai fost numit, şi căreia până la ducerea ei din lumea aceasta i-ai slujit, cădem cu toată umilinţa şi zdrobirea inimii noastre, ca, împreună cu Preacurata Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioara Maria, care este şi Maica Domnului, Maica ta şi Maica noastră a tuturor celor ce au crezut în Hristos, să mijloceşti pentru noi către Preadulcele nostru Mântuitor ca, prin a Sa milă şi îndurare, să nu ne lase pe noi în toate zilele vieţii noastre, nici în ceasul sfârşitului nostru, atunci când vom sta înaintea Lui şi ne va judeca. Amin!

 Acatistul Sfântului Antim Ivireanul (27 septembrie)

După începutul obişnuit, se zic:

Condacul 1:

Ţie Ierarhule Antim, înfloritul bărbat al Iviriei, răsădit peste hotare în pământul cel bun, rod şi mai mult să aduci, şi noi cinstirea noastră îţi aducem: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!

Icosul I

Din părinţi preacinstiţi născut, luat în robie de agareni de copil, dus la Constantinopol, harul lui Hristos te-a ocrotit, ca să fii lucrătorul celor sfinte, chiar în mijlocul celor potrivnici.

Bucură-te, cel ocrotit de har;

Bucură-te, cel ales de însuşi Hristos;

Bucură-te, cel dăruit cu multe daruri;

Bucură-te, că limbile străine repede ai învăţat;

Bucură-te, că multe meşteşuguri ai deprins;

Bucură-te, că tipărirea de cărţi cel mai mult te-a atras;

Bucură-te, că prin aceasta iubitor de învăţătura Sfântă te-ai arătat;

Bucură-te, că din tinereţe sufletul ţi-ai sfinţit;

Bucură-te, cel pecetluit de cuvântul lui Hristos;

Bucură-te, chip de credincioşie evanghelică;

Bucură-te, cel chemat la apostolească lucrare;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!

Condacul al 2-lea:

Prin Iconomia lui Dumnezeu, robia ţi s-a făcut o şi mai mare libertate, că răscumpărat de patriarhia din Constantinopol ai crescut din plin darurile cele sfinte, în cântarea de: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Domnitorul Brâncoveanu văzând în tine pe omul lui Dumnezeu, ca pe o comoară în Ţara Românească te-a adus şi cu adevărat mărgăritar de mare preţ te-ai dovedit.

Bucură-te, sămânţă bună a lui Hristos;

Bucură-te, sămânţă ce pământ bun aştepta;

Bucură-te, că ai crescut chiar printre spini;

Bucură-te, că ai răsărit chiar pe drumul călcat în picioare;

Bucură-te, minune creştină;

Bucură-te, lumină în întunericul păgân;

Bucură-te, făclie ce se pune la înălţime;

Bucură-te, vestirea celor de sus;

Bucură-te, bucuria coborâtă din cer;

Bucură-te, şi bucuria pentru cei de pe pământ;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!

Condacul al 3-lea:

Chemat în Ţara Românească, o mare lucrare Dumnezeu cu tine a orânduit, că doar un mare suflet putea să lupte cu ascunzişurile vremurilor greu încercate, în cântarea de: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

În taina pământului românesc, mulţi sfinţi au venit şi multi au crescut şi roduri multe au făcut ca slava lui Hristos să strălucească din plin.

Bucură-te, cel chemat peste hotare;

Bucură-te, cel chemat de domnitorul românesc;

Bucură-te, cel cu darul cărturăresc înzestrat;

Bucură-te, prin acesta, al lui Hristos chip;

Bucură-te, al evangheliei vestitor;

Bucură-te, că şi în cărţi ai întipărit-o;

Bucură-te, iubitor de propovăduirea cea Sfântă;

Bucură-te, cel binecuvântat de sus;

Bucură-te, că şi la slujirea bisericii ai fost ales;

Bucură-te, vrednicule de altarul cel mare;

Bucură-te, omul lui Dumnezeu la vremuri grele;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taina a lui, Hristos!

Condacul al 4-lea:

La „rascruce de vremi” fiind însăţi lumea, de multe vrăjmăşii te-ai lovit, „că roata strâmbă a istoriei” călca fără milă peste tot, dar tu cu darul lui Hristos, cele sfinte ai păzit, în cântarea de: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Răutatea aprigă şi vicleană, multe suferinţe ţi-a pricinuit şi doar prin tăria credinţei ai putut pe toate să le rabzi şi din ele sa scapi neatins.

Bucură-te, corăbierul iscusit de pe „marea istoriei”;

Bucură-te, iscusitul înotător printre stâncile abrupte;

Bucură-te, astfel, salvatorul bisericii;

Bucură-te, credincioşie de neabătută ortodoxie;

Bucură-te, înţelepciunea cea Sfântă;

Bucură-te, stricarea planurilor vrăjmaşe;

Bucură-te, tărie printre aprigii distrugători;

Bucură-te, tăcere lucrătoare;

Bucură-te, cel mereu primejduit;

Bucură-te, cel mereu nedreptăţit;

Bucură-te, al lui Hristos lucrător de taină;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!

Condacul al 5-lea:

La vremuri grele şi oameni mari trebuie, şi tu, sfinte Antime, ai fost ales să fii un asemenea luptător cu bărbatia întreagă, în cântarea de: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Suferinţele, primejdiile şi răutăţile de la tot pasul, ţi-au fost povară întregii vieţi, „mucenicie tacută”, dar în bucuria iubirii lui Hristos.

Bucură-te, iubitorule cu adevărat de Dumnezeu;

Bucură-te, al lui Hristos chip de taină;

Bucură-te, al bisericii slujitor destoinic;

Bucură-te, al altarului Preasfânt închinător;

Bucură-te, cinstea credinţei adânc întemeiată;

Bucură-te, smerenie înălţătoare;

Bucură-te, sărăcie cu bogăţie nepieritoare;

Bucură-te, al Preasfântului duh chip de adâncime;

Bucură-te, priceperea peste mintea omenească;

Bucură-te, viaţă în petrecere de taină;

Bucură-te, cu adevărat chemat la sfinţenia firii;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!

Condacul al 6-lea:

Doar tu ştii cât de greu ţi-a fost „drumul Golgotei” ce a trebuit să-l străbaţi, însă puterea crucii pe „măsura credincioşiei” tale s-a arătat, în cântarea de: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Fiecare are crucea după „masura sa” şi tie, cel de la „răscruce de vremi”, o „grea cruce” ţi s-a dat în lucrarea de taină, pe care cu vrednicie ai împlinit-o.

Bucură-te, ierarhul cel de cinste;

Bucură-te, ierarhul pe „măsura vremurilor”;

Bucură-te, slujire cu multe osteneli;

Bucură-te, slujire printre temeri şi nădejdi;

Bucură-te, credinciosul cel mereu duşmănit;

Bucură-te, credinciosul cel mereu prigonit;

Bucură-te, străbaterea prin „încurcăturile lumii;

Bucură-te, greaua trecere printre stăpânirile rele;

Bucură-te, cernerea continuă dintre bine şi rău;

Bucură-te, vederea prin negurile furtunoase;

Bucură-te, omul ales pentru „vremuri grele”;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!

Condacul al 7-lea:

Între temeri şi nădejdi, între primejdii şi jertfiri, ţi-a fost petrecerea ta, că vrăjmăşia păgână pe ascuns caută distrugerea bisericii sfinte, pe care ai oprit-o, în cântarea de: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Peste toate opreliştile, multe cărţi sfinte ai tipărit că ai iubit cu adevărat cuvântul lui Hristos, făcându-te propovăduitorul său cel râvnitor.

Bucură-te, neoprită strădanie pentru cele sfinte;

Bucură-te, că în multe cărţi tipărite, însuţi te-ai întipărit;

Bucură-te, prevedere peste „timpuri şi vremi”;

Bucură-te, că prin tipărirea de cărţi, credinţa ai făcut-o „izvor”;

Bucură-te, că apă vie ai făcut să curgă;

Bucură-te, cel chemat la lucrarea de mare taină;

Bucură-te, cel prin care Hristos şi mai mult s-a proslăvit;

Bucură-te, amintire ce nu se mai şterge;

Bucură-te, pomenire înscrisă în veri;

Bucură-te, Părintele cărturăriei româneşti;

Bucură-te, chipul cărţii vieţii;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!

Condacul al 8-lea:

În Ţara Românească ai fost chemat, să fii un mare sprijin bisericii lui Hristos, că multi pe ascuns voiau s-o strice cu alte credinţe străine, fără cântarea de: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Câtă înţelepciune a trebuit să ai, să te strecori printre vrăjmaşii ascunşi, printre păgâneşte stăpâniri, să nu fii descoperit şi nici pătat, în iscusinţa de pricepere duhovnicească.

Bucură-te, credincioşie de mare veghe;

Bucură-te, tăcere în lucrare de taină;

Bucură-te, grija de a nu te murdări cu cele ale păcătoşilor;

Bucură-te, grija pentru păstrarea celor sfinte;

Bucură-te, mergere printre prăpăstiile abrupte ale vremurilor;

Bucură-te, petrecerea doar în griji şi temeri;

Bucură-te, că prin iubirea de Dumnezeu prin toate ai trecut;

Bucură-te, că şi tie dar de biruinţă ţi-a dat;

Bucură-te, că prin credinţă doar biserica ai slujit;

Bucură-te, că prin Hristos tărie ai avut;

Bucură-te, că prin Hristos, neabătut ai rămas;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!

Condacul al 9-lea:

În Bucureşti, la Snagov, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, peste tot „tiparniţe” ai semănat, „sămânţă de carte Sfântă” să crească în pământul cel bun, făcându-te astfel următorul apostolesc, în cântarea de: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Înzestrat cu dar de sus, şi limbă românească ai deprins şi în „grăiri sfinte” ai întipărit-o sa fie vestirea lui Hristos peste veacuri la nesfârşit.

Bucură-te, şi înfierea românească;

Bucură-te, şi înrudirea cu acest pământ;

Bucură-te, şi înrudirea duhovnicească;

Bucură-te, întâlnirea de inimă, prin Hristos;

Bucură-te, întâlnirea de adânc, prin Sfântul Duh;

Bucură-te, întâlnirea cea peste hotare;

Bucură-te, iubirea ce urcă spre veşnicie;

Bucură-te, grai de vestire;

Bucură-te, grai de chemare;

Bucură-te, tainicul lucrător al celor sfinte;

Bucură-te, om de cinste şi de preţuire;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!

Condacul al 10-lea:

O, câte amărăciuni ai gustat, că unii căutau să te momească la fărădelegile lor, iar alţii să te defaime şi sa te prindă în învinuiri mincinoase, dar tu ca printre „furci” ai trecut în cântarea de: Aliluia!.

Icosul al 10-lea:

Ca un cârmaci cu mare iscusinţă te-ai arătat, că printre toate răutăţile biserica lui Hristos ai strecurat-o, şi stăpânirile viclene nu au putut s-o supună după voile lor.

Bucură-te, dar al bisericii lui Hristos;

Bucură-te, slujitor de aleasă demnitate;

Bucură-te, slujire de fiu, nu de slugă;

Bucură-te, slujire de iubire, nu de stăpânire;

Bucură-te, fiu vrednic de Părintească binecuvântare;

Bucură-te, că tu însuţi ai câştigat chipul de Părinte

Bucură-te, cel de acum, printre sfinţii nostri părinţi;

Bucură-te, Părinte de credincioşie ortodoxă;

Bucură-te, al apostoleştii învăţături următor;

Bucură-te, cel neabătut de nici o înşelare;

Bucură-te, icoană în zugravire românească;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!

Condacul al 11-lea:

Venit în Ţara Românească, Fiul ei te-ai făcut, şi în înrudirea cea Sfântă de neam ai intrat şi aşa în sfinţenia românească de acum eşti, Părintele nostru de-aproape, în cântarea de: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Ca şi odinioară, Sfinte Antime, de răutăţile ascunse ale viclenelor stăpâniri ne ocroteşte şi ne scapă, ca şi de cele pătimaşe şi ale duhurilor rele, ce necontenit ne bântuiesc.

Bucură-te, jertfa pentru prinosul de sus;

Bucură-te, dăruire pentru darul veşniciei;

Bucură-te, că suferinţă pentru cele sfinte ai îndurat;

Bucură-te, că chinurile celor răi ai primit;

Bucură-te, că suspinul de acum ţi-a trecut;

Bucură-te, că lacrimile de acum ţi s-au oprit;

Bucură-te, chin şi amar duse până la capăt;

Bucură-te, că prin toate acestea credinţa ţi s-a probat;

Bucură-te, că aur te-ai dovedit;

Bucură-te, că prin focul lumii ai trecut;

Bucură-te, că te-ai arătat şi mai înfrumuseţat;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!

Condacul al 12-lea:

Scos din scaunul mitropoliei româneşti, prin uneltirile păgâne şi mincinoase, la mănăstirea Sinai ai fost exilat considerat ca o primejdie pentru acei „lupi răpitori”, fără cântarea de: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Dar ostaşii agareni, care te duceau în exil, muceniceşte te-au omorât, prin înecarea în râul Tungia şi aşa viaţa cea de „Mucenicie tăcută şi în Mucenicie de Sange” ţi s-a făcut, prin care veşnicia ai câştigat

Bucură-te, Antime, nume al sfinţeniei noastre româneşti;

Bucură-te, Antime, nume de cinste, în biserica noastră;

Bucură-te, cărturar, cuvios şi mucenic;

Bucură-te, arhiereu şi slujitor credincios;

Bucură-te, mărire şi smerenie în unire;

Bucură-te, fiu ajuns şi el la chipul de Părinte;

Bucură-te, de acum pomenire printre sfinţii nostri părinţi;

Bucură-te, Părinte la care şi noi alergăm în nevoi;

Bucură-te, braţe de Părinte preaiubitoare;

Bucură-te, iubire de Părinte pentru toţi primitoare;

Bucură-te, icoană zugravită din pământ şi neam românesc;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, Sfinte Ierarhe Antime, din tinereţe şi până la moartea pământească un „drum mucenicesc” ai avut, dar cu darul lui Hristos, la implinirea cea Sfântă ai ajuns, ca un adevărat slujitor de mare cinste al bisericii, şi aşa fii şi nouă întăritor în dreapta credinţă, să cântăm: Aliluia! (de trei ori)

Se citeşte apoi din nou Icosul 1 şi Condacul 1.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s