octombrie

Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului (1 octombrie)

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacul 1:

Împărătesei celei alese mai înainte de veci, Împărătesei celei mai înalte dâcat toată făptura cerului şi a pământului, care a venit oarecând la rugăciune în Biserica din Vlaherne şi se ruga pentru cei din întuneric. Acesteia şi noi, cu credinţă şi cu umilinţă îi serbăm Acoperământul ei cel luminos. Iar tu, ca ceea ce ai putere nebiruiţă, izbăveşte-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm ţie: Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ.

Icosul 1:

Mulţimea Arhangelilor şi a Îngerilor, cu Înaintemergătorul, cu Teologul şi cu soborul tuturor Sfinţilor, împreună cu tine, Împărăteasa lor, stând în Biserica din Vlaherne şi ascultând rugăciunile tale pentru toată lumea, cu bucurie cîntă ţie:

Bucură-te, bunavoinţa Tatălui celui mai înainte de veci;

Bucură-te, încăpere prea curată a lui Dumnezeu, Fiul celui fără de ani;

Bucură-te, locuinţă umbrită de puterea Duhului Sfânt;

Bucură-te, mirare neîncetată a cetelor îngereşti;

Bucură-te, spaima cea prea grozavă a puterilor celor întunecate ale iadului;

Bucură-te, ceea ce eşti întâmpinată în văzduh de Heruvimii cei cu ochi mulţi;

Bucură-te, ale cărei laude le cântă Serafimii cei cu câte şase aripi;

Bucură-te, prea bunule acoperământ căruia cu credinţă ne închinăm şi noi neamul creştinesc;

Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ.

Condacul al 2-lea:

Sfântul Andrei cu Epifanie, văzându-te în Biserica, în vazduh, rugându-te lui Dumnezeu pentru creştini, au cunoscut că tu eşti Maica lui Hristos Dumnezeul nostru şi căzând la pământ, cu credinţă s-au închinat sfântului tău Acoperământ, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Înţelegere neînţeleasă eşti Născătoare de Dumnezeu Fecioară, întru apărarea poporului celui ortodox, pentru aceasta vrăjmaşii noştri nu se pricep cât de puternică este rugăciunea Maicii lui Dumnezeu, însă noi bine ştiind atotputernica ta apărare, cântam către tine cu umilinţă, unele ca acestea:

Bucură-te, cea prea milostivă, mângâietoarea tuturor celor scârbiţi şi împovăraţi;

Bucură-te, povăţuitoarea neadormită a tuturor celor robiţi şi rătăciţi;

Bucură-te, ceea ce cu rugăciunile tale degrabă potoleşti mânia lui Dumnezeu cea cu dreptate pornită asupra noastră;

Bucură-te, ceea ce cu atotputernică ameninţarea ta, potoleşti patimile noastre cele rele;

Bucură-te, puternică deşteptare a conştiinţelor celor adormite;

Bucură-te, cea prin care iadul suspină şi duhurile răutăţii tremură;

Bucură-te, prin care se deschid nouă credincioşilor porţile raiului;

Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ.

Condacul al 3-lea:

Puterea Celui Prea Înalt umbreşte pe cei ce cu credinţă şi cu evlavie scapă la prea puternicul tău Acoperământ, căci numai ţie uneia, Preasfântă şi Preacurată Maică a lui Dumnezeu, s-a dat de a se împlini toate cererile tale. Pentru aceasta credincioşi de toate vârstele te slăvesc pe tine şi pe Fiul tău cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având bogăţie de milostivire neîmpuţinată tuturor până la marginile pământului le întinzi mână de ajutor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară. Bolnavilor le dai vindecare, celor ce pătimesc, alinare, orbilor vedere şi tuturor le dai toate, fiecăruia după a lor trebuinţă. Pentru aceasta cu mulţumire strigăm ţie:

Bucură-te, tăria nesurpată şi ocrotirea tuturor creştinilor;

Bucură-te, cea mai întâi înfrumuseţare a sfintelor lăcaşuri şi altare;

Bucură-te, îngrădirea cea sigură a tronurilor împărăteşti;

Bucură-te, ajutătoarea neadormită a căpeteniilor de oraşe;

Bucură-te, arhistrategă nebiruită a oştilor creştineşti;

Bucură-te, oglindă sfântă a dreptăţii pentru judecătorii cei nemitarnici;

Bucură-te, minte desăvârşită a învăţătorilor;

Bucură-te, binecuvântarea caselor şi a familiilor celor evlavioase;

Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ.

Condacul al 4-lea:

Fiind cuprinşi de viforul multor nevoi, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, tu ne ajută nouă. Stând înaintea feţei altarului Domnului şi ridicând mâinile tale, roagă-te ca Domnul, Împăratul slavei să caute la nevrednica noastră rugăciune şi să asculte cererile celor ce cheamă numele tău cel sfânt şi cântă Fiului tau: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzit-a Domnul Dumnezeu pe Isus al lui Navi rugându-se şi a poruncit soarelui de a stat până ce s-a răzbunat asupra vrăjmaşilor lui. Aude şi acum Domnul Iisus rugăciunile tale, Împărăteasă aleasă a Duhului Sfânt, pentru aceasta şi noi păcătoşii, nadajduind la acoperământul tău, îndrăznim a cânta ţie ca Maicii lui Dumnezeu unele ca acestea:

Bucură-te, cea luminată de Soarele cel veşnic care ne luminează pe noi cu lumina cea neînserată;

Bucură-te, ceea ce ai luminat tot pământul cu strălucirea preacuratului tău suflet;

Bucură-te, ceea ce ai veselit toate cerurile prin curăţia trupului tău;

Bucură-te, Acoperământul şi păstrarea sfintelor lăcaşuri ale lui Hristos;

Bucură-te, luminarea şi înţelepţirea păstorilor celor credincioşi ai bisericii;

Bucură-te, povăţuitoarea monahilor şi a monahiilor care neîncetat slujesc lui Dumnezeu;

Bucură-te, liniştea cea netulburată a bătrânilor celor evlavioşi;

Bucură-te, veselia cea tainică a fecioarelor şi a văduvelor ce trăiesc în curăţie;

Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ.

Condacul al 5-lea:

Văzătorul de Dumnezeu Moisi luptând oarecând asupra lui Amalic, când ridica mâinile, Israil biruia, iar când le lăsa în jos atunci Amalic învingea, însă, ajutat de cei ce-l susţineau, a biruit pe vrăjmaşi. Tu însă, Maică a lui Dumnezeu, ridicând mâinile tale la rugăciune către Fiul tău, deşi nesusţinută de nimeni, dar totdeauna biruieşti pe vrăjmaşii creştinilor şi eşti scut nebiruit nouă celor ce-ţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzându-te pe tine cetele Sfinţilor stând în văzduh în Biserica din Vlaherne, ridicând mâinile la rugăciune către Fiul tău şi Dumnezeul nostru, Arhangelii cu Îngerii cântau ţie cântare de mulţumire; deci prin mâinile tale cele mai sfinte decât ale lui Moisi întăreşte-ne şi pe noi cei ce cu umilinţă cântăm ţie:

Bucură-te, cea ale cărei mâini sunt ţinute la rugăciune de însăşi dragostea şi milostivirea ta cea către noi;

Bucură-te, că înaintea ta nu pot să stea vrăjmaşii noştri văzuţi şi nevăzuţi;

Bucură-te, ceea ce izgoneşti din sufletul nostru pătimile şi poftele cele rele şi spurcate;

Bucură-te, ceea ce fără de ardere ţii pe mâinile tale focul cel Dumnezeiesc al lui Hristos şi pe noi cei reci ne aprinzi cu el;

Bucură-te, aleasa încununare a celor ce, cu întreagă înţelepciune, se luptă împotriva patimilor;

Bucură-te, convorbirea cea de-a pururea cu cei ce se nevoiesc în post şi în tăcere;

Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor obosiţi de mâhnire şi de întristare;

Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ.

Condacul al 6-lea:

Propovăduitor al harului tău celui neîmpuţinat şi al milelor tale s-a arătat Sfântul Romano, dulce cântătorul, când în vis a primit de la tine o foaie de hârtie spre mâncare, prin care, înţelepţindu-se, a început a cânta cu înţelepciune întru slava ta şi a scris laude Sfinţilor, cântând cu credinţă: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Strălucit-ai Fecioară a lui Dumnezeu, din aurora dreptăţii, Soarele cel adevărat, luminând pe toţi cu înţelepciune de la Dumnezeu Fiul tău şi aducând la cunoştinţa adevărului pe cei ce cu credinţă cântă ţie:

Bucură-te, ceea ce ai născut cu trup pe Hristos, puterea şi înţelepciunea dumnezeiască;

Bucură-te, ceea ce ai ruşinat înţelepciunea cea deşartă a lumiii acesteia şi pe cei orbiţi de dânsa îi povăţuieşti la calea mântuirii;

Bucură-te, păstrarea dreptei credinţe şi învăţătoarea dogmelor celor ortodoxe;

Bucură-te, ceea ce tai eresurile şi rătăcirile cele pierzătoare;

Bucură-te, ceea ce ştii cele cu anevoie de prevăzut, şi la vreme le spui celor ce se cuvine;

Bucură-te, ceea ce ruşinezi pe cei mincinoşi şi ghiciturile cele deşarte;

Bucură-te, ceea ce în ceasul nedumeririlor, ne pui în minte gândul cel bun;

Bucură-te, ceea ce ne opreşti de la deprinderile vătămătoare şi de la faptele cele rele;

Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ.

Condacul al 7-lea:

Domnul atotvăzătorul îndelung-răbdătorul, voind să arate adâncul cel nemărginit al iubirii Sale de oameni, te-a ales pe tine pentru a fi Lui Maică şi te-a făcut pe tine creştinilor apărătoare nebiruită. Ca dupa judecata lui Dumnezeu, chiar de ar fi cineva vrednic de osanda, totuşi prin Acoperământul tău cel puternic, capătă vreme de pocainţă şi cântă ţie: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Minunate a arătat Domnul faptele Sale întru tine, Preacurată Maica Sa, când s-a arătat prea minunatul Acoperământ în mâinile tale, luminând mai mult decât razele soarelui, acoperind pe poporul ce era în Biserica din Vlaherne. Deci, văzând ei acest semn al milostivei tale apărări, cuprinşi de spaimă şi de bucurie, toţi au cântat ţie:

Bucură-te, Acoperământul nefăcut de mână, care, ca norul te-ai întins peste toată lumea;

Bucură-te, ceea ce ai ţinut pe mâinile tale pe Fiul şi veşnicul Arhiereu;

Bucură-te, că prin aceasta ne arăţi milă şi har nouă în Biserica cea Ortodoxa;

Bucură-te, stâlp de nor care ne acoperi pe noi credincioşii, ferindu-ne de toate ispitele şi de smintelile lumeşti;

Bucură-te, stâlp de foc, care ne arăţi nouă tuturor calea mântuirii, chiar şi în mijlocul negurii păcatelor;

Bucură-te, vădită întărire a creştinilor nevoitori;

Bucură-te, înţelepţire tainică a robilor lui Dumnezeu, celor tăinuiţi în mijlocul lumii;

Bucură-te, ceea ce pe mine cel gol de fapte bune nu mă părăşeşti, ci cu acoperământul şi cu harul tău mă miluieşti;

Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ.

Condacul al 8-lea:

Pre tine ceea ce te-ai arătat din cer în Biserica din Vlaherne, Îngerii te-au cântat, Apostolii te-au preaslavit, soborul ierarhilor şi al cuvioşilor şi ceata sfintelor femei te-au lăudat, Înaintemergătorul şi cu Teologul s-au închinat, iar poporul ce era în biserică, cu veselie ţi-au cântat: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Domnul, Cel ce stăpâneşte toate cele de sus şi cele de jos, văzându-te pe tine Maica Sa, stând în biserică şi cu umilinţă rugându-te Lui, a zis: cere, o, Maica mea, că nu ma voi întoarce despre tine, ci voi îndeplini cererile tale şi voi milui pe toţi care cântă ţie:

Bucură-te, chivot al Legii în care se păstrează sfinţirea a tot neamul omenesc;

Bucură-te, năstrapa prea sfântă în care, celor flămânzi de dreptate, li se păstrează pâinea vieţii celei veşnice;

Bucură-te, vasule cu totul de aur, în care s-a gătit pentru noi trupul şi sângele Mielului celui Dumnezeiesc;

Bucură-te, ceea ce iei în atotputernicele tale mâini pe cei părăsiţi de doctori;

Bucură-te, ceea ce ridici din patul durerii pe cei slăbiţi cu trupul, dar nu cu duhul şi cu credinţa;

Bucură-te, ceea ce dai înţelegere şi lumina celor ce sunt intunecaţi la minte;

Bucură-te, ceea ce cu înţelepciunea ta ne împiedici din calea cea rea a păcatelor şi a patimilor;

Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ.

Condacul al 9-lea:

Toată firea îngerească aduce laudă ţie, pentru că eşti cu adevărat Maica lui Dumnezeu şi apărătoarea tuturor celor ce se roagă ţie. Tu, cu Acoperământul tău cel dumnezeiesc,pe cei drepţi îi veseleşti, pe păcătoşi îi aperi, pe cei din primejdii îi izbăveşti şi te rogi pentru toţi credincioşii care cântă ţie: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei mult vorbitori, ca nişte peşti fără de glas nu se pricep cum să laude după vrednicie serbarea ta cea mare a preacinstitului tău Acoperământ căci toate cele grăite de dânşii nu sunt în stare a număra îndurările tale. dar noi văzând nenumaratele tale binefaceri, cu bucurie cântăm ţie:

Bucură-te, ceea ce ne păzeşti de molimă şi de bolile cele aducătoare de moarte;

Bucură-te, ceea ce păzeşti oraşele şi satele de cutremurul cel năpraznic al pământului;

Bucură-te, ceea ce cu mână tare din revărsarea apelor şi din cufundare ne izbăveşti pe noi;

Bucură-te, ceea ce cu roua rugăciunilor tale, ne izbăveşti pe noi de arderea focului;

Bucură-te, ceea ce ne scapi de foametea cea duhovnicească şi trupească, hrănindu-ne cu pâinea vieţii;

Bucură-te, ceea ce abaţi de la capul nostru loviturile fulgerului şi ale trăznetului;

Bucură-te, ceea ce ne mântuieşti pe noi de năvălirea celor de alt neam şi de ucigaşii cei tăinuiţi;

Bucură-te, ceea ce prin pace şi prin dragoste, ne izbăveşti de vrăjmaşii cei de o credinţă cu noi, şi de vrăjmăşia casnică;

Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ.

Condacul al 10-lea:

Vrând să mântuiască neamul omenesc din înşelăciunea vrăjmaşului, Domnul cel iubitor de oameni, te-a dăruit pe tine sa fii Maică nouă pământenilor. Tu să fii nouă ajutor, acoperământ şi scutire, celor întristaţi mângâiere, celor scârbiţi bucurie, celor asupriţi apărătoare şi să scoţi din adâncul păcatelor pe toţi cei ce-ţi cântă: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Preasfântă Impărăteasă, cu îngerii stai împreună şi te rogi, zicând: Împărate ceresc, primeşte pe tot omul ce se roagă Ţie şi cheamă numele meu în ajutor ca să nu plece nimeni de la faţa mea, neajutat şi neascultat. Această rugăciune auzind-o adunarea sfinţilor, cu mulţumire strigăm ţie:

Bucură-te, ceea ce dăruieşti cu roduri binecuvântate pe cei ce lucrează cu dreptate şi cu inima curată;

Bucură-te, ajutătoarea şi răsplătitoarea tuturor celor ce fac negustorie cu dreptate;

Bucură-te, mustrarea tuturor călcătorilor de jurământ şi a celor ce agonisesc cu nedreptate;

Bucură-te, grabnică ajutătoare celor ce sunt în primejdii pe uscat şi pe ape;

Bucură-te, ceea ce veseleşti cu roadele credinţei pe părinţii cei fără de copii;

Bucură-te, hrănitoarea cea nevăzută a sărmanilor;

Bucură-te, apărătoarea cea tare a celor ce sunt robiţi şi izgoniţi;

Bucură-te, îngrijitoarea cea neadormită a celor ce sunt în legături şi în temniţe;

Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ.

Condacul al 11-lea:

Cântarea noastră cea cu umilinţă auzind-o ia aminte la smerita noastră rugăciune, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca pe tine te rugăm, nu trece cu vederea glasul robilor tăi. La tine năzuim în năpaste, în scârbe şi în necazurile noastre şi înaintea ta stând, cu lacrimi ne rugăm şi cântăm ţie: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Făclie primitoare de lumină, văzându-te pe tine la rugăciune în vazduh, în biserica din Vlaherne, poporul ce era de faţă a strigat: „De unde este noua aceasta ca să vina Maica Domnului nostru aici?”. Iar Sfântul Andrei, cu Epifanie, cu smerenie către tine se rugau, zicând:

Bucură-te, dătătoarea cea fără de zavistie, a tuturor darurilor celor pământeşti şi sufleteşti;

Bucură-te, credincioasă solitoare a păcătoşilor celor ce pun început de pocăinţă;

Bucură-te, pururea împreună ajutătoare, a celor ce se luptă împotriva patimilor şi a curselor diavoleşti;

Bucură-te, nevăzută îmblânzire a stăpânilor celor tirani şi cu nărav de fiară;

Bucură-te, repaus şi bucurie tainică a robilor celor blânzi şi primitori;

Bucură-te, liniştea prea dorită a căsătoriţilor celor credincioşi;

Bucură-te, grabnică şi fără suferinţă dezlegare a maicilor celor Născătoare de prunci;

Bucură-te, Maică, ajutătoarea noastră bună în ceasul sfârşitului nostru;

Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ.

Condacul al 12-lea:

Harul cel Dumnezeiesc, cere-l nouă de la Fiul tău şi Dumnezeul nostru. Întinde nouă mână de ajutor. Depărtează de la noi pe tot vrăjmaşul şi potrivnicul. Împacă viaţa noastră ca să nu pierim cumplit şi fără de pocainţă şi primeşte-ne în sălaşele cele veşnice, ocrotitoarea noastră, ca bucurându-ne, să strigăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând puternicul tău Acoperământ, te lăudăm ca pe o mare solitoare a noastră şi ne închinăm ţie, ceea ce te rogi pentru creştini. Noi credem şi nădăjduim că vei cere de la Fiul tău şi Dumnezeul nostru bucuria cea vremelnică şi cea veşnică, nouă tuturor, celor ce cu dragoste cântăm ţie:

Bucură-te, tare apărătoare a toată lumea;

Bucură-te, sfinţirea tuturor stihiilor cereşti şi pământeşti;

Bucură-te, binecuvântarea tuturor timpurilor anului;

Bucură-te, călcarea curselor şi ispitelor ce vin de la trup, de la lume şi de la diavol;

Bucură-te, prea puternică, împăcarea celor învrăjbiţi;

Bucură-te, ceea ce te înduri de cei dispretuiţi şi lepădaţi;

Bucură-te, ceea ce ridici din groapa pierzării pe cei deznădăjduiţi;

Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ.

Condacul al 13-lea:

O, preacântată Stăpână, preacurată Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, la tine ridic ochii sufletului şi ai trupului meu, către tine întind mâinile mele cele slabe şi din adâncul inimii strig ţie: Caută la credinţa sufletului meu. Acoperă-mă cu atotputernicul tău Acoperământ şi mă izbăveşte de toate nevoile; iar în ceasul sfârşitului meu să stai lângă mine, o, întru tot bună Stăpână şi ma izbăveşte de chinurile cele gătite pentru păcatele mele, ca, mântuindu-mă, pururea să cânt ţie: Aliluia! (se zice de trei ori).

Apoi zicem Icosul 1 şi Condacul 1 si

Cuvine-se cu adevărat sa te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Rugăciune către Preasfânta Născătoare De Dumnezeu:

O!, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor celor de sus, Împărăteasa cerului şi a pământului, atotputernica, apărătoarea şi tăria noastră, primeşte această cântare de laudă şi de mulţumire de la noi nevrednicii robii tăi. Înalţă rugăciunile noastre la Tronul lui Dumnezeu şi Fiul tău ca să fie milostiv nedreptăţilor noastre. Să adauge harul său tuturor celor ce cinstesc preacinstitul tău nume şi cu credinţă şi cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem vrednici să fim miluiţi de Dânsul, dacă tu Stăpână nu-L vei milostivi asupra noastră. Ţie toate sunt cu putinţă de la Dânsul şi pentru aceasta năzuim la tine, că eşti acoperitoarea noastră şi grabnică ajutătoare. Auzi-ne pe noi cei ce ne rugăm ţie, ocroteşte-ne cu puternicul tău Acoperământ şi cere de la Dumnezeu Fiul Tău, să dea păstorilor noştri sfinţenie ca să privegheze şi să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de oraşe înţelepciune şi putere, judecătorilor dreptate şi necăutare la faţă, învăţătorilor minte şi smerită înţelepciune, soţilor dragoste şi conglăsuire, fiilor ascultare, asupriţilor răbdare, asupritorilor frică de Dumnezeu, celor scârbiţi răbdare şi bucurie duhovnicească, benchetuitorilor înfrânare, şi nouă tuturor, duhul înţelepciunii şi al cucerniciei, duhul milostivirii şi al blândeţii, duhul curăţiei şi al dreptăţii.

Aşa, Doamnă preasfântă, milostiveşte-te asupra noastră şi asupra neputinciosului tău popor. Pe cei rătăciţi povăţuieşte-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijineşte, pe prunci îi păzeşte şi pe noi pe toţi ne apără şi ne ocroteşte cu milostivirea ta. Pe toţi scoate-ne din adâncul păcatului şi ne luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici în această viaţă, iar la înfricoşata judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău şi Dumnezeul nostru. Că tu, Doamnă, eşti slava celor cereşti şi nădejdea pământenilor. Tu eşti după Dumnezeu nădejdea şi apărătoarea noastră a tuturor celor ce ne rugăm ţie cu credinţă. Deci ne rugăm ţie, atotputernică ajutătoarea noastră şi tie ne încredinţăm pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin.

Împărăteasa mea cea preabună şi nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor şi ajutătoarea străinilor, bucuria scârbiţilor şi acoperitoarea necăjiţilor, vezi-mi nevoia, vezi-mi scârba, ajută-mi ca unui neputincios, hrăneşte-mă ca pe un străin, necazul meu îl ştii, deci îl dezleagă precum voieşti, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă folositoare grabnică nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzeşti şi să mă acoperi în vecii vecilor. Amin.

Preacurată Doamnă, Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poţi face tot binele, primeşte aceste cinstite daruri care se cuvin numai ţie, de la noi nevrednicii robii tăi, ceea ce eşti aleasă din toate neamurile şi te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cereşti şi pământeşti, căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor şi prin tine am cunoscut pe Dumnezeu şi ne-am învrednicit Sfântului Trup şi Preacuratului său Sânge. Pentru aceasta, fericită eşti între neamurile neamurilor, ceea ce eşti de Dumnezeu fericită, mai luminată decât Heruvimii şi mai cinstită decât Serafimii. Şi acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară întru tot lăudată, nu înceta a te ruga pentru nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de sfatul celui înşelător şi de toată primejdia şi să fim păziţi nevătămaţi de toată lovirea cea veninată a diavolului. Păzeşte-ne până în sfârşit cu rugăciunile tale neosândiţi, că prin paza şi cu ajutorul tău fiind mântuiţi, slavă, laudă, mulţumită şi închinăciune pentru toate să înălţăm Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 Acatistul Sfântului Ciprian – Cel ce mai înainte a fost vrăjitor, apoi s-a arătat Arhiereu slăvit prin cinstita fecioară Iustina (2 octombrie)

După obişnuitul început, se zic Condacele şi Icoasele:

Condacul 1:

Cela ce mai înainte ai fost învăţător răutăţii, şi te-ai arătat Arhiereu prin cinstita fecioară Iustina, şi ca un păstor înţelept, din spinii înşelăciunii ai înflorit ca o floare prea frumoasă, şi pe noi credincioşii, ne-ai umplut cu miresmele tămăduirilor şi de razele minunilor tale, întăreşte-ne ca să-ţi cântăm ţie: Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Icosul 1:

Minunată s-a arătat viaţa ta, Sfinte, că din pruncie slujirii idoleşti ai fost închinat, dar cunoscând Domnul râvna ta după cunoaşterea cea adevărată, ţi-a descoperit ţie printr-o fecioară curată pe Hristos-singur-Adevărul, de care taină şi pronie dumnezeiască minunându-ne, cu credinţă cântăm ţie:

Bucură-te, cel ce ai înfrânt slujirea idolească;

Bucură-te, că ai vădit înşelăciunea diavolească;

Bucură-te, că de cunoştinţa adevărului ai râvnit;

Bucură-te, cel ce şi în păgâneasca cunoştiinţă te-ai arătat iscusit;

Bucură-te, cel ce diavoleşti meşteşuguri şi vrăjitorii ai cunoscut;

Bucură-te, că toate acestea mai apoi de ocară le-ai făcut;

Bucură-te, că poţi să ne scapi de ispita diavolească;

Bucură-te, că ne izbăveşti de rătăcirile eretice;

Bucură-te, că ne arăţi calea spre adevăr;

Bucură-te, că rugăciunile tale de tot răul ne scapă;

Bucură-te, ajutorul celor înviforaţi;

Bucură-te, că lumina ta tuturor o împarţi;

Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condacul al 2-lea:

Cu meşteşugurile vrăjilor tale, multe pagube şi răutăţi ai săvârşit la început; dar apoi la cunoştinţa adevărului venind, ai răscumpărat vremea, aducând din rătăcire pe mulţi la Hristos, şi învăţându-i să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cartagina, Antiohia şi Egiptul te-au hrănit din pruncie cu cunoştinţa diavolească şi cu spurcata învăţătură a slujirii idoleşti, dar Domnul cu negrăita milostivirea Sa cea nebiruită de păcatele omeneşti, printr-o fecioară curată ţi-a rânduit întoarcerea; pe care milostivire slăvindu-o, ţie, celui ce te-ai învrednicit a o dobândi, îţi cântăm:

Bucură-te, că Dumnezeu te-a întors de la păgâneasca slujire;

Bucură-te, că aşa ai cunoscut a Sa milostivire;

Bucură-te, îţi aducem noi, închinătorii lui Hristos;

Bucură-te, căci întorcându-te, pe mulţi la Dumnezeu i-ai întors;

Bucură-te, că şi azi eşti pildă vie celor rătăciţi;

Bucură-te, că luminezi calea celor de eresuri orbiţi;

Bucură-te, că păzeşti Biserica oilor cuvântătoare de rătăcire;

Bucură-te, că o aperi pe Ea de dosădire;

Bucură-te, îţi cântăm ţie cu umilinţă;

Bucură-te, izbăvitorute de vrăjmaşul cel rău;

Bucură-te, tămăduitorule al celor ce caută sprijinul tău;

Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condacul al 3-lea:

În chip minunat ţi-a rânduit Dumnezeu întoarcerea de la slujirea păgânească, Sfinte, că mai întâi a ales o fecioară curată cu numele Iustina care, prin propovăduirea diaconului Prailie, aflând taina întrupării lui Hristos şi Sfânta Sa învăţătură, de la păgânătate a venit la creştineasca credinţă, învăţându-se a slăvi pe Dumnezeu şi a-I cânta Lui: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Ca într-un pământ bun căzând sămânţa propovăduirii lui Hristos în inima Iustinei a adus mult rod, căci aceasta împreună cu părinţii săi a venit la Hristos, slujindu-I Lui în rugăciune, în post şi în înfrânare, pe care lucru minunat văzându-l ne uimim, şi înţelegând în ce chip tainic orânduieşte Dumnezeu întoarcerea celor aleşi ai Săi la lumină, şi cântăm ţie, celui ce îndelungă vreme ţi s-a pregătit cărare:

Bucură-te, că Domnui te-a cunoscut pe tine a fi vas ales;

Bucură-te, că mai întâi Iustina, fecioara cea curată, pe calea Domnului a purces;

Bucură-te, că printr-însa ţi s-a pregătit cărarea întoarcerii la Hristos;

Bucură-te, că Iustina întâi pe părinţii săi de la păgâneasca slujire i-a întors;

Bucură-te, că Iustina Mireasa aleasă a lui Hristos s-a dovedit;

Bucură-te, că Lui în post şi multă rugăciune I-a slujit;

Bucură-te, că sufletul ei s-a arătat pământ cu multă rodire;

Bucură-te, că ne-a învăţat a ne închina Ziditorului, nu la a Sa zidire;

Bucură-te, că şi azi daţi lumină celor îndoielnici;

Bucură-te, că la voi aleargă cei ce în credinţă se arată şovăielnici;

Bucură-te, şi împreună cu Iustina roagă-te pentru noi;

Bucură-te, că prin rugăciunile voastre ne izbăvim din nevoi;

Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condacul al 4-lea:

Văzând râvna cea mare a fecioarei către Hristos, căci pe mulţi începuse a-i întoarce de la păgâneasca slujire, urâtorul de bine şi al oamenilor, a pornit asupră-i cumplit război al răutăţii, dar ea întărindu-se cu Semnul Crucii, prin rugăciune zdrobea puterea diavolului, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Cu multă iscusinţă a socotit vrăjmaşul neamului omenesc a o abate pe Iustina de la calea mântuirii, dar nu a priceput vicleanul că astfel lucra întoarcerea spre mântuire şi spre dumnezeiasca slujire încă şi a altor vase ale lui Dumnezeu, şi cursă înşelătoare cu meşteşug întinse ei, prin tânărul Aglaid Scolasticul voind a o vâna pe dânsa spre petrecerea cea în necurăţie. Dar, întărită fiind de puterea lui Hristos, păzită a fost de toată spurcăciunea, pentru care şi noi, uimiţi de înţeleptele orânduiri ale lui Dumnezeu, grăim ţie:

Bucură-te, că nimic nu au izbutit cursele diavoleşti asupra fecioarei celei curate;

Bucură-te, că prin Aglaid Scolasticul, buna ta râvnă trebuia să se arate;

Bucură-te, că aşa orânduieşte Dumnezeu cărările mântuirii;

Bucură-te, că ne înveti pe noi a fi tari şi statornici la vremea ispitirii;

Bucură-te, că fecioara de uneltiri viclene nu s-a arătat ispitită;

Bucură-te, că prin darul cerescului ei Mire, de tot răul a fost păzită;

Bucură-te, că meşteşugitele curse nu au înşelat-o;

Bucură-te, că mieluşeaua lui Hristos, statornică buna sa râvnă a arătat-o;

Bucură-te, că pilda ei trebuie să ne stea înainte;

Bucură-te, Sfinte ca ai preţuit curăţenia ei cuminte;

Bucură-te, că prin ale voastre rugăciuni, suntem apăraţi de multe ispite;

Bucură-te, şi ale noastre rugăciuni fă-le înaintea Domnului bine primite;

Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condacul al 5-lea:

Neputând Aglaid nici cu ademeniri viclene şi nici cu sila a o atrage pe fecioară de la păzirea curăţeniei sale, a alergat la tine, Cipriane prea slăvite, care pe atunci erai cunoscut ca jertfitor idolesc şi mare vrăjitor şi fermecător, căci aşa orânduise Dumnezeu taina întoarcerii tale la Hristos, de care negrăită înţelepciune, noi minunându-ne, cântare aducem Lui: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Cu necurata putere a vrăjilor tale ai încercat atunci, Cipriane, a ispiti curăţia fecioarei Iustina, ca să o pleci pe ea spre dorirea cea aprinsă, spre necurăţia lui Aglaid, şi s-a tulburat sufletul curat al fecioarei de războiul pe care diavolul îl ridicase asupra ei; dar întărindu-se cu semnul Crucii Sfinte şi cu puterea rugăciunii, a biruit săgeţile aprinse, cele pornite împotrivă-i. De care lucru aflând, amar te-ai întristat, dar noi cântăm ţie:

Bucură-te, Cipriane, că întristarea aceasta spre bucurie s-a arătat roditoare;

Bucură-te, că s-a păzit curăţia neprihănitei fecioare;

Bucură-te, că s-a frânt boldul satanei prin Cinstita Cruce;

Bucură-te, că şi azi rugăciunea ta biruinţă împotriva diavolului aduce;

Bucură-te, că şi nouă credinţa Iustinei spre pildă ne stă înainte;

Bucură-te, că şi ţie însuţi, spre ajutor s-a făcut, Sfinte;

Bucură-te, că aşa ai cunoscut amăgirea vrăjitor idoleşti;

Bucură-te, că acum, cu rugăciunile tale, toată puterea celui rău biruieşti;

Bucură-te, că pe voi sfinţilor Ciprian şi Iustina, vă chemăm în ajutor;

Bucură-te, că v-aţi făcut biruitori asupra tuturor rătăciţilor;

Bucură-te, că prin tine s-a vădit zădărnicia credinţelor păgâneşti;

Bucură-te, că şi azi farmece şi descântece ca spurcate vrăjitorii le vădeşti;

Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condacul al-6-lea:

Văzând biruindu-se meşteşugirea vrăjilor tale cu puterea Crucii ţi-ai înnoit atacurile împotriva fecioarei Iustina, căci aşa a voit Domnul ca să se vădească marea neputinţă şi înşelăciunea uneltirilor diavoleşti, şi să se arate puterea Numelui lui Hristos, ca văzând minunea, toţi să-L lăudăm pe El, cântând: Aliluia!

Icosul al-6-lea:

Smerindu-şi trupul sau cu postul şi rugăciunea, cu haină aspră îmbrăcându-se, Iustina a biruit atacurile pe care mai vârtos diavolul le pornise împotriva ei. Iară el, uneltind cu vicleşug ca şi oarecând pe Eva să o amăgească, sub chipul unei femei venind, cu amăgitoare vorbe încerca să o ispitească ca şi cum ar fi voit să urmeze vieţii şi curăţiei ei. Dar acest chip de ademenire înţelegându-l Iustina, a biruit uneltirile lui, pentru care noi grăim:

Bucură-te, Cipriane, că stăruind în prigonirea fecioarei ai vădit puterea rugii;

Bucură-te, că fecioara nu s-a amăgit de duhul înşelăciunii;

Bucură-te, că prin stăruinţa ta în prigonire, ca şi oarecând Pavel, statornic te-ai arătat;

Bucură-te, că statornicia ta în rău, îndelung iubitorul de oameni Dumnezeu a răbdat;

Bucură-te, că mai înainte a cunoscut Domnul că vei fi statornic şi în credinţă;

Bucură-te, căci ca şi Pavel ai vădit că cele rele le lucrai doar din neştiinţă;

Bucură-te, că prin fecioara cea curată Hristos te-a luminat;

Bucură-te, că prin ea Calea, Adevărul şi Viaţa ai aflat;

Bucură-te, că şi pe cei ce sunt întru întunericul rătăcirii, îi luminezi;

Bucură-te, că acum în lumina cerească te desfătezi;

Bucură-te, şi ne întoarce pe noi din orice rătăcire;

Bucură-te, îţi cântăm ţie, căutând prin tine mântuire;

Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condacul al-7-lea:

Aflând că prin acea vicleană uneltire nimic nu a sporit diavolul împotriva curăţiei Iustinei, ai voit să afli cu ce putere îl biruieşte ea, zdrobind toate meşteşugurile lor şi ţi s-a adeverit că nu poate diavolul nici a privi spre semnul Crucii, căci foc ce-l arde şi departe îl goneşte ea este împotrivă-i; astfel ai început, o, Cipriane a înţelege puterea cu care se înarmează toţi închinătorii Crucii când aduc ei cântarea de laudă: Aliluia!

Icosul al-7-lea:

Scârbit ai fost mai întâi, o Sfinte, când ai văzut că puterea vrăjilor diavoleşti, pe care le credeai neînvinse încă din pruncia ta, este biruită de o fecioară neputincioasă cu firea; dar apoi mintea ta cea doritoare de desăvârşita cunoaştere a început să se lumineze prin cunoştinţa Adevărului; de care bucurându-ne îţi cântăm:

Bucură-te, vas primitor de adevărată lumină;

Bucură-te, că ai venit la cunoştinţa adevărului printr-o fecioară creştină;

Bucură-te, cel ce din pruncie ai dorit cunoaşterea cea adevărată;

Bucură-te, că astăzi dracii de frica ta tresaltă;

Bucură-te, că ai înfrânt puterea cu care ei odinioară te-au supus;

Bucură-te, că lumea de uneltirile diavoleşti e păzită;

Bucură-te, că prin aceasta credinţa nostră e întărită;

Bucură-te, corabie, ce ai înfruntat marea cea înfiorată;

Bucură-te, că lumina lui Hristos, ca un far în furtună ţi-a fost arătată;

Bucură-te, că şi pe noi, păcătoşii, ne aduci la liman liniştit;

Bucură-te, că pe mulţi să smulgi, din al patimilor noian ai izbutit;

Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condacul al-8-lea:

Voind să te amăgească diavolul cu uneltirile lui a iscodit altă înşelăciune şi mai vicleană ca să vă ameţească pe toţi. Astfel s-a prefăcut luând chipul Iustinei şi a intrat la Aglaid; acesta crezând că nălucirea e adevărată a strigat-o pe nume, dar minune: numai la auzul numelui fecioarei nălucirea s-a risipit. Şi noi înspăimântaţi fiind, cântăm lui Dumnezeu Celui ce a dat o aşa putere oamenilor bineplăcuţi Lui: Aliluia!

Icosul al-8-lea:

Cu spaimă cumplită a alergat Aglaid la tine, Cipriane, spunându-ţi cele petrecute, iar tu, ruşinat, fiindcă se vedea zădărnicia şi amăgirea vrăjilor tale, ai încercat nenumărate alte chipuri de asemănare ca să-l poţi face pe Aglaid sau pe tine însuţi să vă puteţi apropia de casa Iustinei. Dar fiind voi cu cuget necurat nimic nu aţi izbutit, căci Însuşi Mirele Cel Ceresc păzea curăţia prea înţeleptei fecioare; pentru care noi cu umilinţă cântăm:

Bucură-te, că nu ai amăgit-o nicidecum pe fecioara cea curată;

Bucură-te, că prin statornica Iustina multe taine s-au vădit;

Bucură-te, că mai întâi puterea diavolului a fi neputincioasă s-a dovedit;

Bucură-te, că puterea nebiruită a lui Hristos şi al Crucii Sale s-a arătat;

Bucură-te, că ai cunoscut cum întăreşte Dumnezeu pe Sfinţii Săi în chip minunat;

Bucură-te, că şi azi credinţele rătăcite din lume izgoneşti;

Bucură-te, şi ne înarmează pe noi prin credinţă împotriva celui rău;

Bucură-te, şi ne dă biruinţă împotriva diavolului, nouă, celor ce chemăm numele tău;

Bucură-te, şi împreună cu fecioara cea curată scapă-ne de ispitele cele neaşteptate;

Bucură-te, şi cursele lui Veliar sfărâmă-le şi fă-ni-le nouă arătate;

Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condacul al-9-lea:

Neizbutind nimic împotriva credinţei celei neclintite a Iustinei şi a curăţiei ei prin încercarea de a o arunca în prăpastia iubirii de plăceri trupeşti, ai căutat a o supune pe dânsa prin ispitirile durerii pornind asupră-i, ca şi oarecând asupra lui Iov, mulţime de nenorociri; dar ea neîncetat rugându-se ca şi David grăia: „Nu voi muri, ci vie voi fi şi voi povesti lucrurile Domnului”. Şi pentru toate proslăvea pe Dumnezeu cântându-I: Aliluia!

Icosul al-9-lea:

Dar nu numai asupra ei, ci şi asupra rudeniilor ei şi a toată cetatea slobozind blestemul, ai adus, o, Cipriane, vătămare, din mânia cea neîmblânzită şi din ruşinea cea multă ce ţi se făcuse, încât mulţi cetăţeni au mers la Iustina voind a o sili pe ea să nu se mai împotrivească lui Aglaid, pentru a izbăvi cetatea de mulţimea vrăjilor tale; dar ea nu prin însoţire necurată, ci prin curate şi fierbinţi rugăciuni, a izbăvit pe toţi de tot răul, batjocorind meşteşugurile vrăjitoreşti; pentru aceea cu toţi văzând minunea lăudăm pe Dumnezeu şi cântăm ţie:

Bucură-te, că nici iscoadele cele rele la rău nu au înduplecat-o;

Bucură-te, că Iustina s-a dovedit slujirii lui Hristos vas plecat;

Bucură-te, că mulţi din aceia au cunoscut pe Hristos, prin minunata ei tămăduire;

Bucură-te, că întreaga cetate a luat printr-însa izbăvire;

Bucură-te, că mulţi au venit atunci la credinţă;

Bucură-te, că tu însuţi ai fost zdruncinat în întrega ta fiinţă;

Bucură-te, că pentru a doua oară ai fost puternic cutremurat;

Bucură-te, că încrederea în puterea vrăjilor tale ţi s-a destrămat;

Bucură-te, că aşa a binevoit Dumnezeu prin minunata fecioară a-ţi lucra mântuirea;

Bucură-te, că ne înveţi pe noi a răbda îndelung când suntem ispitiţi;

Bucură-te, că ne întăreşti pe noi a rămâne în credinţă statornici şi neclintiţi;

Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condacul al 10-lea:

Ruşinat fiind, Cipriane, de înfrângerea ce ai suferit-o printr-o tânară fecioară, tu, cel mult învăţat şi iscusit foarte în lucruri vrăjitoreşti şi înştiinţându-te că toate meşteşugurile viclene cu puterea Crucii şi cu numele lui Hristos au fost biruite, ţi-ai venit întru simţire şi întru cunoştinţa Adevărului şi ai început a dosădi pe draci, slăvind pe Dumnezeu şi cântându-I, Lui:Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Văzând ca te-ai trezit din somnul şi întunericul neştiintei şi cu mânie sfântă îl ocărăşti, acum şi pe tine, slujitorul idoleştii închinări şi al diavoleştilor meşteşuguri vrăjitoreşti, ca să te piardă s-a pornit diavolul cu putere multă, încercând să te ucidă şi, neavând tu nici un ajutor de la nimeni să te izbăvească, ţi-ai adus aminte de semnul Crucii, prin care se împotrivea Iustina şi, chemând numele lui Hristos ai biruit puterea diavolului, de care lucru prea minunat, cutremuraţi fiind, cântăm ţie:

Bucură-te, Cipriane, că prin fecioara Iustina ai venit la chemarea Numelui lui Hristos;

Bucură-te, că întru Numele Lui ai zdrobit pe diavolul ce se pornise împotiva ta mai vârtos;

Bucură-te, că ai aflat Lumina cea adevărată;

Bucură-te, împreună cu fecioara cea curată;

Bucură-te, că spre spurcata însoţire n-ai putut să o pleci;

Bucură-te, că în Lumina lui Hristos, acum împreună cu ea petreci;

Bucură-te, şi ne întăreşte şi pe noi în chemarea Numelui lui Hristos;

Bucură-te, că ni L-ai arătat nouă a fi dar prea luminos;

Bucură-te, că şi prin tine a sporit Biserica cea biruitoare;

Bucură-te, că te-a câştigat la credinţă Iustina, cea curată ca o floare;

Bucură-te, şi ne învaţă şi pre noi a păzi curăţia;

Bucură-te, şi izbăveşte din nevoi pe cei ce iubesc fecioria;

Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condacul al 11-lea:

Arzându-ţi toate cărţile tale cele vrăjitoreşti înaintea credincioşilor, ai alergat la Episcopul creştinesc, cerându-i lui să te unească prin Botez cu Dumnezeul Iustinei şi având tu inimă înfrântă şi cu multă plângere pentru toate relele ce le-ai făptuit în viaţa ta de până atunci, primit ai fost în turma lui Hristos; căci a cunoscut Episcopul buna ta râvnire. Şi precum te-ai arătat odinioară grabnic la rău, te-ai dovedit apoi aprig râvnitor şi slujitor vrednic al Dumnezeului Celui adevărat, neprididând a-I aduce Lui neîncetat cântarea: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Cu mare osârdie ai alergat, Cipriane, pe calea cea strâmtă şi anevoioasă, după ce ai aflat că Hristos este calea cea adevărată, dorind să răscumperi vremea petrecută în spurcata slujire idolească şi totdeauna plângând pentru faptele cele rele de mai înainte. Drept aceea ai mers din putere în putere şi din bunătate în bunătate, încât degrab te-ai învrednicit a primi nu numai Botezul, ci ai păşit din treaptă în treaptă până la cinstea de Episcop, păstorind cu râvnă turma lui Hristos. Iar pe fecioara Iustina, diaconiţă şi egumenă într-o mănăstire de fecioare ai făcut-o. Pe care cinstită înălţare văzând-o cu bucurie cântăm ţie:

Bucură-te, Cipriane, că aşa răsplăteşte Dumnezeu inima curată;

Bucură-te, că a cunoscut Dumnezeu râvna ta după cunoştinţa cea adevărată;

Bucură-te, că aşa miluieşte Dumnezeu pe cei ce îndelungi ispitiri suferă;

Bucură-te, că aşa te-ai arătat Arhiereu prea sfinţit;

Bucură-te, că şi pe Iustina vrednica diaconiţă slujirii lui Hristos ai înălţat-o;

Bucură-te, că egumenă şi povăţuitoare şi altor fecioare ai dat-o;

Bucură-te, că ai păstorit turma lui Hristos cu multă râvnă şi silire;

Bucură-te, că şi noi alergăm la tine, ca la un adevărat păstor, cu multă dorire;

Bucură-te, şi ne povăţuieşte pe noi pe calea mântuirii;

Bucură-te, şi fii lângă noi mereu în ceasul ispitirii;

Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condacul al 12-lea:

Prin râvna ta şi a fecioarelor cele curate povăţuite de înteleapta Iustina se deşerta slujirea idolească, iar slava lui Hristos se înmulţea. O viaţă ca aceasta a ta şi sârguinţa cea pentru slujirea lui Hristos şi pentru mângâierea sufletelor omeneşti văzând-o diavolul, scrâşnea împotrivă-ţi voind cu orice chip să te piardă. Însă nu ştia pierzătorul că o şi mai mare şi nepieritoare slavă îţi pregătea şi sălăşluire cu cetele Sfinţilor; ca împreună cu ei pururea să cânţi lui Dumnezeu cântarea:Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Neştiind pierzătorul în ce chip să te piardă, căci se temea de puterea Crucii, a îndemnat pe păgâni să te clevetească înaintea ighemonului, că ai părăsit păgâneasca închinare şi slujire idolească, venind la creştineasca închinare a lui Hristos, şi că pe mulţi depărtezi de la spurcata slujire la idoli, sporind turma lui Hristos. Acestea auzind ighemonul şi neputând a te zăticni prin cuvinte meşteşugite, te-a dat la muncire cumplită împreună cu fecioara Iustina. Iară voi, toate răbdându-le şi neplecându-vă la închinarea idolească, igheonul a poruncit să vă ucidă pe voi prin tăiere de sabie. Iar împreună cu voi s-a învrednicit de cununa mucenicească şi evlaviosul creştin Teoctist, care văzând moartea voastră cea nevinovată, a mărturisit şi el pe Hristos. Pentru aceea laude ca acestea aducem ţie:

Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi al turmei lui Hristos păstor nebiruit;

Bucură-te, că şi Iustina fecioara, nevoindu-se alături de tine s-a sfinţit;

Bucură-te, că de vicleanul ighemon n-aţi fost amăgiţi;

Bucură-te, că v-aţi arătat mărturisitori ai lui Hristos neclintiţi;

Bucură-te, că astfel de cununa muceniceasca aţi fost învredniciţi;

Bucură-te, că acum prin sfintele tale moaşte multe tămăduiri se dăruiesc;

Bucură-te, că râuri de daruri se revarsă celor ce te cinstesc;

Bucură-te, că şi noi cu mare credinţă la tine năzuim;

Bucură-te, că prin ale tale sfinte moaşte ajutor şi mântuire nădăjduim;

Bucură-te, şi te roagă pentru noi împreună cu Sfânta Iustina şi Sfântul Teoctist;

Bucură-te, şi primeşte de la noi jertfă de laudă acest smerit acatist;

Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condacul al 13-lea:

O, Prea Sfinţite Cipriane, Ierarhul cel cinstit al lui Dumnezeu, nevoitorule prea tare, împreună cu Sfânta muceniţă Iustina şi Sfântul mucenic Teoctist, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru cei ce pururea te cinstesc şi cu cântări măresc sfântă pomenirea ta şi cu rugăciunile tale, îmblânzeşte pe Stăpânul Hristos, pentru toţi mijlocind iertare de greşeale şi izbăvire de toate cursele şi ispitirile diavoleşti, ca mântuindu-ne să-I cântăm împreună cu tine, în vecii nesfârşiţi, cântarea îngerească:Aliluia! (de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul 1:

Minunată s-a arătat viaţa ta, Sfinte, că din pruncie slujirii idoleşti ai fost închinat, dar cunoscând Domnul râvna ta după cunoaşterea cea adevărată, ţi-a descoperit ţie printr-o fecioară curată pe Hristos-singur-Adevărul, de care taină şi pronie dumnezeiască minunându-ne, cu credinţă cântăm ţie:

Bucură-te, cel ce ai înfrânt slujirea idolească;

Bucură-te, că ai vădit înşelăciunea diavolească;

Bucură-te, că de cunoştinţa adevărului ai râvnit;

Bucură-te, cel ce şi în păgâneasca cunoştiinţă te-ai arătat iscusit;

Bucură-te, cel ce diavoleşti meşteşuguri şi vrăjitorii ai cunoscut;

Bucură-te, că toate acestea mai apoi de ocară le-ai făcut;

Bucură-te, că poţi să ne scapi de ispita diavolească;

Bucură-te, că ne izbăveşti de rătăcirile eretice;

Bucură-te, că ne arăţi calea spre adevăr;

Bucură-te, că rugăciunile tale de tot răul ne scapă;

Bucură-te, ajutorul celor înviforaţi;

Bucură-te, că lumina ta tuturor o împarţi;

Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Şi Condacul întâi

Cela ce mai înainte ai fost învăţător răutăţii, şi te-ai arătat Arhiereu prin cinstita fecioară Iustina, şi ca un păstor înţelept, din spinii înşelăciunii ai înflorit ca o floare prea frumoasă, şi pe noi credincioşii, ne-ai umplut cu miresmele tămăduirilor şi de razele minunilor tale, întăreşte-ne ca să-ţi cântăm ţie: Bucură-te, sfinţite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

După aceasta se zice această:

Rugăciune care se zice doar de preoţi:

Stăpâne Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Creatorule şi Chivernisitorule a toate, Sfânt şi slăvit eşti; Împăratul Împăraţilor şi Domnul domnilor, slavă Ţie. Tu Cel ce locuieşti în lumina cea nepătrunsă şi neapropiată, pentru rugăciunea mea, a smeritului şi nevrednicului robului Tău, depărtează demonii şi stinge viclenia lor de la robii Tăi; revarsă ploaie la bună vreme peste tot pământul şi fă-l să-şi dea roadele lui; copacii şi viile să-şi dea deplin rodul lor; femeile să fie dezlegate şi eliberate de nerodirea pântecelui; acestea şi toată lumea mai întâi fiind dezlegate, dezleagă şi toată zidirea de toate legăturile diavoleşti. Şi dezleagă pe robul Tău (numele) împreună cu toate ale casei lui de toate legăturile satanei, ale magiei, ale farmecelor şi ale puterilor potrivnice. Împiedică Tu, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri toată lucrarea satanei, Tu Cel ce dai dezlegare de magie, de farmece, de vrăji şi de toate lucrările sataniceşti şi de toate legăturile lui, şi distruge toată lucrarea vicleană prin pomenirea Prea Sfântului Tău nume.

Aşa, Doamne, Stăpâne a toate, auzi-mă pe mine nevrednicul slujitorul Tău şi dezleagă pe robul Tău (numele) de toate legăturile satanei şi dacă este legat în cer, sau pe pământ, sau cu piele de animale necuvântătoare, sau cu fier, sau cu piatra, sau cu lemn, sau cu scriere, sau cu sânge de om, sau cu al păsărilor, sau cu al peştilor, sau prin necurăţie, sau în alt chip s-au abătut asupra lui, sau dacă din altă parte au venit, din mare, din fântâni, din morminte, sau din orice alt loc, sau dacă a venit prin unghii de om, de animal, sau gheare de pasăre, sau prin şerpi (vii sau morţi), sau prin pământul morţilor, sau dacă a venit prin străpungere de ace, dezleagă-le pentru totdeauna, în ceasul acesta, Doamne, cu puterea Ta cea mare.

Tu Doamne, Dumnezeul nostru, Care cunoşti şi ştii toate, dezleagă, sfărâmă şi distruge, acum, lucrările magiei, iar pe robul Tău (numele) păzeşte-l cu toţi ai casei lui de toate uneltirile diavoleşti.

Zdrobeşte cu însemnarea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci toate puterile potrivnicilor. Pustieşte, distruge şi depărtează pentru totdeauna toate lucrările magiei, vrăjitoriei şi fermecătoriei de la robul Tău (numele).

Aşa, Doamne, auzi-mă pe mine păcătosul slujitorul Tău şi pe robul Tău cu toţi ai casei lui, şi dezleagă-i de demonul de amiază, de toată boala şi de tot blestemul, de toată mânia, nenorocirea, clevetirea, Învidia, farmecele, nemilostivirea, lenea, lacomia, neputinţa, prostia, neînţelepciunea, mândria, cruzimea, nedreptatea, trufia, şi de toate rătăcirile şi greşalele, ştiute şi neştiute, pentru sfânt numele Tău, că binecuvântat eşti în veci. Amin.

 Acatistul Sfântului Apostol Toma – Sfânt Apostol (6 octombrie)

Condacul 1:

Cela ce dintre Apostoli ai fost ales a purta crucea cea grea a îndoielilor spre adeverirea fără putinţă de tăgadă sau de îndoială a Învierii lui Hristos, scapă-ne pe noi cu rugăciunile tale din furtunile lumii şi din valurile îndoielilor vieţii acesteia, ca să-ţi strigăm: Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Icosul 1:

Galileea neamurilor a oblăduit a ta pruncie, Sfinte, învrednicindu-te pe tine Dumnezeu a auzi propovăduirea lui Hristos şi a vedea preaslăvitele Sale minuni şi cunoscându-L pe El, Dumnezeu adevărat, să-L urmezi îndeaproape şi încă şi în ceata celor doisprezece Apostoli să te numeri, pentru care zicem ţie:

Bucură-te, Toma, cel ce ai fost numit Geamănul;

Bucură-te, că ai cunoscut pe Iisus Galileanul;

Bucură-te, că prin minuni, puterea Lui ţi s-a vădit:

Bucură-te, că L-ai cunoscut pe El a fi Dumnezeu;

Bucură-te, îţi strigă sufletul meu;

Bucură-te, că pe urmele lui Hristos ai purces;

Bucură-te, că te-ai învrednicit Apostol a fi ales;

Bucură-te, că între cei dintâi ai fost chemat;

Bucură-te, că între cei doisprezece te-ai numărat;

Bucură-te, că ai urmat lui Hristos până în sfârşit;

Bucură-te, că prin tine temeiul credinţei s-a vădit;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 2-lea:

Prin dumnezeiasca Pronie, nu ai fost de faţă cu ceilalţi Apostoli, când li s-a arătat lor Mântuitorul după Sfânta Sa Înviere, de aceea nu ai crezut spuselor lor, când mărturiseau zicând: „L-am văzut pe Domnul”, si-L slăveau cu cântari zicând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Necrezând mărturiei celor unsprezece Apostoli „că a Înviat Domnul omorând moartea”, ai dorit să vezi locul rănilor Lui şi să pui degetul în coasta Lui, spre desăvârşita încredinţare a ta şi a tuturor neamurilor până la sfârşitul veacurilor; de care prea-înţeleaptă îndoială minunându-ne, strigăm ţie:

Bucură-te, că a rânduit Domnul să nu fii de faţă la arătarea Sa;

Bucură-te, cel ce n-ai crezut ca Hristos a înviat, dând viaţă;

Bucură-te, că Apostolii buna vestire ţi-au adus;

Bucură-te, ca, dorind a-L vedea, n-ai crezut ce ţi-au spus;

Bucură-te, că dorirea ta fierbinte te-a făcut îndoielnic;

Bucură-te, că în hotărâre nu te-ai arătat şovăielnic;

Bucură-te, că îndată ţi-ai arătat dorirea să-L vezi pe Hristos;

Bucură-te, că ai zis: „De nu voi pipăi rănile Lui nu voi crede”;

Bucură-te, că degetul pe rănile Lui ai voit să ţi-L pui;

Bucură-te, că prin aceasta taină adâncă descoperi oricui;

Bucură-te, că ne înveţi a ne lipi de rănile lui Hristos;

Bucură-te, că ne arăţi a primi suferinţa ca pe un dar luminos;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 3-lea:

Cunoscând Domnul curăţia cugetului tău, că spre adeverirea Învierii şi nu spre ispitire ţi-a fost îndoiala, te-a învrednicit slăvitei arătării Sale, ca noi, cunoscând minunea, cu tine de-a pururi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Arătându-Se Domnul pentru a doua oară Apostolilor pe când erai şi tu cu dânşii, ţi-a adeverit dumnezeiască puterea Sa, căci cunoscându-ţi îndoiala, te-a chemat să-ti pui degetul în coasta Sa, după dorire, dojenindu-te şi înlesnindu-ţi a fi credincios arătării Sale şi nu necredincios; pentru care noi cu cutremur strigăm ţie:

Bucură-te, că Domnul a doua oară Apostolilor s-a arătat;

Bucură-te, că prin această arătare şi pe tine te-a bucurat;

Bucură-te, că Iisus ţi s-a adresat tie anume;

Bucură-te, că te-ai cutremurat când te-ai auzit chemat pe nume;

Bucură-te, că ai recunoscut îndată pe Domnul Hristos;

Bucură-te, că te-a certat cu blândeţe să nu fii necredincios;

Bucură-te, şi ne întăreşte şi pe noi în credinţă;

Bucură-te, că ai adeverit Învierea cu prisosinţă;

Bucură-te, şi nu ne lăsa în îndoială;

Bucură-te, şi din căderile noastre ne scoală;

Bucură-te, al lumii îndreptător;

Bucură-te, osârdnic povăţuitor;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 4-lea:

Punând degetul tău pe rănile Domnului şi cunoscându-L pe El a fi cu adevărat Dumnezeu cel Înviat din morţi, ai strigat cu tărie: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!”, încredinţându-ne şi pe noi de Sfânta Sa Înviere şi învăţându-ne a cânta Lui: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Prin îndoiala ta cea din cuget curat izvorâtă şi din fierbinte dorinţa de a adeveri taina cea nepricepută de minte a Învierii lui Hristos, dat-ai mai cu tărie tuturor să ştie ca a Înviat Domnul nu cu nălucire, ci cu acelaşi trup cu care pătimise pentru a noastră mântuire. Pentru aceasta, noi laude îţi aducem ţie:

Bucură-te, cel ce ai fost ales să porţi a îndoielii cruce;

Bucură-te, că îndoiala ta adeverirea Învierii aduce;

Bucură-te, că dumnezeiasca Taină prin tine s-a lucrat;

Bucură-te, că smerit crucea ai purtat;

Bucură-te, că lumii spre întărire şi nu spre sminteală ai fost pus;

Bucură-te, că s-a vădit cât de mult te-a iubit Iisus;

Bucură-te, că a ta îndoială nu L-a mâhnit;

Bucură-te, că dorirea ta arzătoare ţi-a plinit;

Bucură-te, că ne-ai fost dat nouă tare întărire;

Bucură-te, că te avem spre povăţuire;

Bucura-te şi în îndoieli luminează a noastră minte;

Bucură-te, strigăm ţie, Apostole sfinte;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 5-lea:

După Sfânta Înălţare a Domnului şi după primirea harului cel dumnezeiesc prin pogorârea Sfântului Duh, aruncând Apostolii sorţi ca să ştie unde avea fiecare să propovăduiască cuvântul lui Dumnezeu, tu, Sfinte, ai primit India, spre propovăduire, slăvind pe Dumnezeu cu cântări: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Propovăduitor neamurilor păgâne din depărtatul Răsărit ai fost trimis, pornind pe drumul celor trei magi să duci vestirea Învierii lui Hristos şi Evanghelia Sa mântuitoare; pentru care laude ca acestea aducem ţie:

Bucură-te, că neamurile Răsăritului le-ai adunat la turma lui Hristos;

Bucură-te, că ai propovăduit credinţa la neamuri păgâne;

Bucură-te, că piatra pusă de tine pururi rămâne;

Bucură-te, că L-au cunoscut ca pe un Soare mult luminos;

Bucură-te, că ai înălţat puternică Biserică în Răsărit;

Bucură-te, că ai purces pe drumul pe care magii au venit;

Bucură-te, că ai lăţit al Evangheliei cuvânt;

Bucură-te, Apostole şi propovăduitor preasfânt;

Bucura-te şi ne învredniceşte şi pe noi mărturisirii Lui;

Bucura-te şi ne întăreşte pe piatra mărturisirii Domnului;

Bucura-te şi dă-ne mărturisirii neînfricoşate;

Bucura-te şi din ispita îndoielilor ne scoate;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 6-lea:

Spre adeverirea propovăduirii Cuvântului lui Dumnezeu şi spre încredinţarea neamurilor datu-ţi-s-a ţie, Sfinte, şi darul de a săvârşi minuni, ca toţi văzându-le, să slăvească pe Dumnezeu Cel ce ti-a dăruit ţie putere multă şi să strige Lui: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Aflându-te tu, Sfinte, în Cezareea, prin pronia lui, Dumnezeu ai fost chemat drept meşter zidar, să mergi în India pentru înălţarea unui palat împărătesc şi, în drum, oprindu-vă într-o cetate în care se prăznuia nuntă împărătească şi fiind poruncă ca să meargă şi toti străinii ce s-ar afla în cetate, aflându-te acolo, ai fost lovit peste obraz fără de vină de o slugă, pe care ai blestemat-o să-i fie ruptă mâna de caini, lucru ce s-a şi întâmplat. Care minune văzând-o mulţi au venit la credinţă şi chiar pe fiul împăratului l-ai învăţat a păzi curăţia cămării de nuntă; pentru aceasta îţi strigăm:

Bucură-te, că ale tale cărări de Dumnezeu au fost rânduite;

Bucură-te, că ai aflat prilej să faci minuni preaslăvite;

Bucură-te, că pe cel ce te-a hulit fără vină l-ai osândit;

Bucură-te, că după cuvântul tău pedeapsă a primit;

Bucură-te, că prin aceasta puterea lui Dumnezeu au cunoscut;

Bucură-te, că multora osândă lui spre pildă s-a făcut;

Bucură-te, că multi au venit la credinta adevarata;

Bucura-te şi ne învaţă şi pe noi a nu huli niciodată;

Bucură-te, că însuşi fiul împărătesc s-a întors la credinţă;

Bucură-te, că l-ai îndemnat la păzirea curăţiei în cuviinţă;

Bucură-te, că şi noi, prin tine, bune îndemnuri primim;

Bucura-te şi ne învredniceşte următori sfaturilor tale să fim;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 7-lea:

Aflând împăratul cetăţii de sfătuirea dată fiului său şi văzându-l pe el că a părăsit slujirea idolească a voit să te piardă, dar fiind în drum spre India, Sfinte, Dumnezeu te ocrotea pentru slujba ce-ţi încredinţase; de aceea, necontenit laude şi cântări îi aducem Lui: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Voind Gundafor, împăratul Indiei, să-şi facă un palat preaslăvit, prin pronia lui Dumnezeu ai fost adus înaintea lui drept meşter iscusit, venit din laturile Palestinei. Primindu-te cu mare bucurie împăratul şi încredinţându-ţi aur din destul, spre săvârşirea palatului, tu, Sfinte, l-ai împărţit la săraci, ca să-i îi agoniseşti lui palat fără de asemănare în locaşurile cereşti. Pentru care înţeleaptă îndrăzneală, lăudându-te, îţi strigăm:

Bucură-te, că prea-îndrăzneţ te-ai arătat;

Bucură-te, că ai făurit un plan minunat;

Bucură-te, că tot aurul la săraci l-ai dat;

Bucură-te, că pe Domnul însuşi L-ai împrumutat;

Bucură-te, că palat preaslavit Împăratul a dorit;

Bucură-te, că locas neasemanat în ceruri i-ai gatit;

Bucură-te, că prin tine şi noi nazuim la camarile cereşti;

Bucură-te, că acolo, impreuna cu Hristos te salasluieşti;

Bucura-te şi ne du şi pe noi în casa Tatalui de Sus;

Bucura-te şi ne uneste cu Domnul Iisus;

Bucură-te, ajutatorul celor saraci şi în nevoi;

Bucură-te, Sfinte, şi roaga-te şi pentru noi;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol a! Mântuitorului Hristos!

Condacul al 8-lea:

Aflând Împăratul cele faptuite de tine, a poruncit sa te arunce în temnita, dar tu, Sfinte, în necazuri te bucurai, proslăvind pe Dumnezeu şi strigându-i Lui: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Minunata orânduire a arătat Dumnezeu spre încredinţarea împăratului ca neînşelător era cuvântul tău despre zidirea palatului celui ceresc, căci în chip neaşteptat s-a săvârşit din viaţă fratele împăratului şi a fost purtat de înger şi a văzut slava celor agonisite în ceruri de tine, Sfinte. Apoi a slobozit Dumnezeu să se întoarcă el întru simţire spre adeverirea celor văzute, de care încredinţându-se împăratul, te-a liberat din temniţă şi a venit la dreapta credinţă, iar noi, văzând minunea, grăim:

Bucură-te, că te-ai învrednicit de minuni preaslăvite;

Bucură-te, că prin minuni cuvântul şi faptele ţi-au fost adeverite;

Bucură-te, că răbdarea în suferinţă ţi s-a răsplătit;

Bucură-te, că însuşi împăratul la credinţă a venit;

Bucură-te, şi ne întăreşte şi pe noi în necaz;

Bucură-te, şi al nostru cuget ţine-l mereu treaz;

Bucură-te, că din temniţă te-ai izbăvit;

Bucură-te, că celor din prigoane le eşti zid nebiruit;

Bucură-te, că ne arăţi nouă puterea credinţei;

Bucură-te, că ne vădeşti preţul suferinţei;

Bucura-te, că izbăveşti din închisoare pe cei nedreptăţiţi;

Bucură-te, strigă ţie ai tăi slujitori;

Bucura-te Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 9-lea:

Luminând tu cu propovăduirea Evanghelieii părţile Indiei, a venit clipa cinstitei mutări a Maicii lui Dumnezeu şi toti Apostolii din toate părţile lumii au fost răpiţi şi aduşi în Ghetsimani înaintea patului Preacuratei, ca să aducă ei slăvite cântări de îngropăciune şi lui Dumnezeu să-i cânte: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Şi de această dată a voit Dumnezeu ca tu, Sfinte, să ajungi a doua zi după îngropăciune şi, sfătuindu-se cu Apostolii spre mângâierea ta, au deschis mormântul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ca să te închini Preacurat trupului ei, dar deschizându-l n-au aflat decât giulgiurile, adeverindu-se astfel că Maica lui Dumnezeu, în chipul Fiului Său, cu trupul la Cer a fost luată. Această mare taină cunoscând-o, strigăm către tine:

Bucură-te, că ai fost ales spre adeverirea unor taine preaslăvite;

Bucură-te, că de Dumnezeu îndoiala şi zăbava ti-au fost rânduite;

Bucură-te, că şi proslăvirea Maicii Domnului ai adeverit;

Bucură-te, că pe nori din India în Ghetsimani ai venit;

Bucură-te, că ai ajuns a doua zi dupa îngropăciune;

Bucură-te, că vi s-a descoperit ce să faceţi prin rugăciune;

Bucură-te, că aţi hotărât că mormântul să fie deschis;

Bucură-te, că doar giulgiul l-aţi aflat pe pământ întins;

Bucură-te, că aţi înţeles că la cer cu trupul a fost luată;

Bucură-te, că aşa dragostea Fiului pentru Maica Sa se arată;

Bucură-te, cel ce îndoielnic şi zăbavnic te-ai dovedit;

Bucură-te, că îndoiala şi zăbava ta de rătăciri ne-a izbăvit;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos

Condacul al 10-lea:

După aceasta iarăşi în părţile Indiei întorcându-te, Sfinte Toma, propovăduiai pe Hristos, întorcând pe mulţi la credinţă şi învătându-i pe ei să-I cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Prin multe alte minuni, Sfinte Toma, ai întărit propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu, când un slujitor netrebnic, ucigându-şi copilul, te-a Învinuit pe tine de fapta lui ticaloasă, iar tu, neavând nici o mărturie în faţa judecătorilor pentru nevinovăţia ta, ai cerut să te ducă înaintea pruncului celui ucis şi i-ai poruncit lui ca însuşi să mărturisească pentru sineşi cine l-a ucis, iar cel mort a cuvântat, arătând pe cel vinovat. De care lucru cutremurându-ne, ţie strigam unele ca acestea:

Bucură-te, că prin tine multe alte minuni s-au făcut;

Bucură-te, că în primejdii darul Domnului ţi-a fost scut;

Bucură-te, că minciuna slujitorului idolesc s-a vădit;

Bucură-te, că cel mort singur a grăit;

Bucură-te, că mărturie de nevinovăţia ta a dat;

Bucură-te, că pe nelegiuitul său tată ucigaş l-a arătat;

Bucură-te, că Hristos, Soarele dreptăţii, te-a luminat;

Bucură-te, că Domnul tău din primejdii şi din temniţă iarăşi te-a scăpat;

Bucură-te, şi ne fii nouă apărător în ispite;

Bucură-te, şi ne scapă de cursele diavolului cele meşteşugite;

Bucură-te, aducem ţie cei ce cinstim a ta pomenire;

Bucură-te, mijlocitor la cer pentru a noastră mântuire;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 11-lea:

Prin trei femei preacucernice, Sindiclia, Migdonia şi împărăteasa Terţiana, pe care le-ai adus de la păgâneasca închinare de idoli la creştineasca credinţă şi închinare a Unuia singur adevărat Dumnezeu, ţi-a pregătit Domnul şi cărarea muceniciei, ca cetei sfinţilor alăturându-te, de-a pururi să cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Învăţându-le pe ele să-şi păzească curăţia ferindu-se de amestecul cu păgânii, ai întărâtat mânia urâtorului de curăţie, care prin soţii acelor cucernice femei s-au pornit cu înverşunare împotrivă-ţi, îndemnând pe împărat să te piardă pentru că le despărţiseşi pe ele de la spurcata închinare idolească şi de la păgâneştile năravuri necurate şi pe mulţi i-ai adus la slujirea lui Hristos. Dar tu, Sfinte, te-ai arătat gata a le răbda toate pentru dragostea lui Hristos, pe care-L propovăduia; de aceea şi noi cu credinţă îţi strigăm ţie:

Bucură-te, că întâi pe Sindiclia la credinţă, o, ai câştigat;

Bucură-te, că ea plină de dar s-a arătat;

Bucură-te, că prin ea şi pe Migdonia, rudenia ei, o, ai atras;

Bucură-te, că şi aceasta s-a arătat bun şi cinstit vas;

Bucură-te, că pe însăşi preaînteleapta împărăteasă Terţiana Domnul, o, a chemat;

Bucură-te, că mânia împăratului împotriva ta s-a întărâtat;

Bucură-te, că cele trei femei cucernice cununi ţi-au impletit;

Bucură-te, că şi cununa muceniciei ţi-au pregătit;

Bucură-te, şi ne povăţuieşte şi pe noi pe calea mântuirii;

Bucură-te, că ne încredinţăm ajutorului tău şi povăţuirii;

Bucură-te, păzitorul întregii curăţii;

Bucură-te, agonisitorul cereştii avuţii;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol a! Mântuitorului Hristos!

Condacul al 12-lea:

Înştiinţându-se împăratul că un străin a întors-o pe femeia sa de la împreună-petrecerea cu el, plin de mânie, te-a prins şi te-a aruncat în temniţă, Sfinte. La judecată aducându-te, tu cu îndrăznire ai mărturisit ca Unuia singur Dumnezeu, Făcătorul cerului şi al pământului te închini şi slujeşti şi, neputând să te plece nici închinării idoleşti şi nedobândind de la tine nici a întoarce pe împărăteasă la petrecerea ei de mai înainte, te-a dat la munci grele, dar pe toate le-ai biruit cu puterea lui Hristos, căruia necontenit îi slujeai, cantând-I: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Neputând cu munci să te piarda nelegiuitul împărat şi temându-se de norod, te-a scos cu vicleşug din cetate, împreună cu tine mergând, apoi te-a dat pe mâna ostaşilor care cu cinci suliţe te-au străpuns şi aşa ai dobândit cununa muceniciei, încât după moarte nu numai cinstitele tale moaşte, dar şi ţărâna mormantului în care au fost îngropate s-a arătat făcătoare de minuni şi chiar un frate al împăratului, îndrăcindu-se, a fost tămăduit cu ţărână de la mormântul tău, de care minune s-a cutremurat până şi împăratul care cu urgie te-a pierdut şi aşa l-ai întors şi pe el la credinţă, iar noi cu cutremur strigăm ţie:

Bucură-te, că te-ai învrednicit de slăvite minuni şi cununi;

Bucură-te, că în viaţă şi după moarte te-ai arătat făcător de minuni;

Bucură-te, că cea mai luminoasă cunună, cununa muceniciei, îţi străluceşte;

Bucură-te, că prin mucenicia ta, ceata sfinţilor sporeşte;

Bucură-te, că mulţi îndrăciţi ai tămăduit;

Bucură-te, că ţărâna mormântului tău a vindecat pe fratele împăratului ce s-a îndrăcit;

Bucură-te, că împăratul care te-a ucis la ajutorul tău a alergat;.

Bucură-te, că în vedenie i te-ai arătat şi l-ai mustrat;

Bucură-te, că de ajutor nu l-ai lipsit;

Bucură-te, că prin minunata tămăduire pentru Hristos l-ai dobândit;

Bucură-te, că şi azi tămăduieşti multe boli şi neputinţe;

Bucura-te şi scapă-ne pe noi de ale sufletului şi ale trupului suferinţe;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, Preasfinte Apostole al lui Hristos, cel ce îndoielnic şi zăbavnic te-ai arătat spre adeverirea desăvârşită a dumnezeieştii Taine a Învierii Domnului şi a proslăvirii Preacuratei Sale Maici, cela ce în viaţa ta şi după moarte făcător de minuni te-ai arătat şi cu mucenicească cunună te-ai încununat, apără turma lui Hristos de toată rătăcirea şi îndoiala; pe noi, cei zăbavnici cu inima, ne întăreşte pe piatra mărturisirii Sale; cu rugăciunile tale dă tămăduire rănilor sufletelor şi trupurilor noastre şi ne mijloceşte mântuirea la sfârşitul vieţii noastre. Amin. (de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1: Galileea neamurilor a oblăduit a ta pruncie… şi Condacul 1: Cela ce dintre Apostoli ai fost ales a purta crucea…

 Acatistul Cuviosului Ambrozie de la Optina (10 octombrie)

Tropar:

Ca la un izvor purtător de vindecare venim la tine, Ambrozie, Părintele nostru. Căci pe calea mântuirii ne călăuzeşti, prin rugăciunile tale de necazuri şi suferinţe ne aperi, în suferinţe trupeşti şi sufleteşti ne mângâi, şi îndeosebi smerenia, răbdarea şi dragostea ne înveţi. Roagă-te Iubitorului de oameni Hristos şi Mijlocitoarei noastre neadormite să mântuiască sufletele noastre.

Condac:

Poruncile începătorului preoţiei împlinindu-le, ai moştenit harul stăreţiei, durându-te inima pentru toţi care cu credinţă veneau la tine. Pentru aceasta şi noi, fiii tăi duhovniceşti, cu dragoste îţi strigăm ţie: Părinte Sfinte Ambrozie, roagă-L pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1:

Drept ales al lui Dumnezeu şi făcător de minuni, Mare stareţ Ambrozie, lauda Optinei şi îndrumătorul minunat al întregii Rusii, lăudând viaţa ta plină de nevoinţă, îţi aducem cinstită cântare de laudă. Tu însă, ca unul care îndrăzneala către Domnul ai căpătat, roagă-te pentru noi toţi, fiii tăi duhovniceşti, care cu umilinţă te chemăm: Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Icosul 1:

Viaţa îngerească urmând, ai lepădat toate frumuseţile trecătoare ale lumii acesteia şi paşii ţi i-ai îndreptat spre învăţătorul duhovnicesc şi înainte-văzătorul stareţ Ilarion, ca să te călăuzească pe calea adevăratei vieţuiri şi să te binecuvânteze pentru nevoinţele mântuirii. El însă, văzând înainte cu duhul viitoarea ta viaţă placută lui Dumnezeu, te-a trimis la Sihastria Optina, şi acolo a găsit ţie liman bun. Văzând această purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, îţi cântăm:

Bucură-te, vlăstar de Dumnezeu ales al evlaviei părinţilor tăi;

Bucură-te, că din copilăria ta pe Domnul l-ai iubit;

Bucură-te, că spre înţelepciunea cărţii din tinereţe râvnă ai avut;

Bucură-te, că învăţătura Sfinţilor Părinţi ai cunoscut;

Bucură-te, renunţare la bunurile grabnic pieritoare ale lumii acesteia;

Bucură-te, iubire cu dor necontenit a comorilor nestricăcioase;

Bucură-te, căutare a voii lui Dumnezeu spre mântuire;

Bucură-te, că binecuvântare pentru calea monahală ai primit;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei

Condacul al 2-lea:

Văzând inima ta plină de bună dorire, Hristos ţi-a orânduit spre mântuire o cale strâmtă şi plină de spini. Şi pe patul de moarte al bolii fiind, i-ai făgăduit Domnului, de te va vindeca, să te închini cu totul Lui, prin monahiceştile nevoinţe. Atunci te-ai ridicat din mila lui Dumnezeu de pe patul pătimirii, şi L-ai slăvit pe dată pe Preabunul Dumnezeu, Doctorul sufletelor şi al trupurilor, cântând Lui: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Înţelepciunea Dumnezeieştilor Scripturi dobândind, cugetai cu frică de Dumnezeu cum îţi va orândui El calea mântuirii tale şi cum vei merge pe calea grea şi plină de suferinţă a nevoinţei monahale. Noi însă, de gândul tău bun minunându-ne, îţi cântăm:

Bucură-te, nădejde pusă întreagă în Pronia lui Dumnezeu;

Bucură-te, căutare doar a voii Lui celei bune;

Bucură-te, pregătire de a îndura orice încercare pentru mântuirea sufletului;

Bucură-te, urmare a îndemnului conştiinţei;

Bucură-te, urare a desfătării lumeşti;

Bucură-te, nealipire de bogăţiile pământeşti;

Bucură-te, că rob a lui Dumnezeu te-ai făcut;

Bucură-te, dorire de a-I bineplăcea Lui mai presus de toate;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 3-lea:

Întărit în credinţă de puterea dragostei, ai năzuit să dobândeşti viaţa Evanghelică după pilda Preacuvioşilor părinţi ai Biserici vechi. Şi când ţi-a dat Dumnezeu priceperea vieţuirii bineplăcute Lui, cu umilinţă ai cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având credinţă puternica în purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru mântuirea omului, ai căzut la Cinstita icoană a Prea Curatei Născătoare de Dumnezeu „Tambovskaia”, care îţi era binecuvântare părintească, şi ai rugat-o cu smerenie pe Stăpână să-ţi îndrepte calea. Noi însă, văzând nădejdea ta neclătinată în mila Împărătesei Cerului, cu veselie îţi cântăm:

Bucură-te, fiu credincios şi preaiubit al Maicii Domnului;

Bucură-te, cunoscător al sfântului ei acoperământ;

Bucură-te, bun păstrător al binecuvântarii părinteşti prin icoana ei;

Bucură-te, cinstitor evlavios al Mijlocitoarei;

Bucură-te, înălţare de rugăciuni cu lacrimi către dânsa în vremea nopţii;

Bucură-te, primire de la ea a ajutorului ceresc neruşinat;

Bucură-te, dobândire în inimă a mângâierii sale preadulci;

Bucură-te, aflare a umilinţei aducătoare de linişte;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 4-lea:

Mânat de furtuna patimilor ai venit la Mănăstirea Cuviosului Serghie de Radonej, pentru ca Marele Facator de minuni al întregii Rusii şi învăţătorul ostenelilor monahale să-ţi întărească inima pentru nevoinţele monahiceşti care vor urma. Şi ai primit ajutor minunat de la racla cu cinstitele sale moaşte, pentru care umilindu-se inima ta, cu bucurie ai strigat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind despre viaţa minunată şi evlavia înţelepţilor întru Dumnezeu Părinţi şi Stareţi de la Sihastria Optina, lumea şi toate cele din ea în taină le-ai părăsit, şi ai venit degrab în mănăstire cu inima smerită, ca să te mântuieşti şi bineplăcut lui Dumnezeu să fii. Iar noi, văzând râvna sufletului tău, cântare de laudă îţi aducem:

Bucură-te, lepădare a bunurilor pieritoare ale acestei lumi;

Bucură-te, cunoştinţă a dulceţii bisericeşti;

Bucură-te, sălăşluire în lăcaşul cel Sfânt;

Bucură-te, deplină încredinţare de sine lui Dumnezeu;

Bucură-te, împlinire osârdnică a poruncilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, gustare din roadele dulci ale învăţăturii lui Hristos;

Bucură-te, următor al nevoinţelor Sfinţilor Părinţi;

Bucură-te, apărător neadormit al curăţiei sufleteşti;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 5-lea:

Sihastria dată de Dumnezeu primindu-te ca în braţele-i Părinteşti, te-ai aşezat într-însa cu traiul. Acolo ţi-ai purtat primele osteneli ale ascultîrii în chilia marelui Stareţ iluminat de Dumnezeu, Leon, şi spre duhovniceasca nevoinţă de el ai fost îndrumat. Iar noi văzând dulceaţa renunţării la voia ta, strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzând sporirea ta în nevoinţele monahiceşti, Părinţii pustiei în hainele schimei mari te-au îmbrăcat. Şi te-a învrednicit începătorul nevoinţelor Hristos să te împărtăşeşti de harul cinului îngeresc, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, iubire de Dumnezeu din toată inima;

Bucură-te, slujire a Lui din tot sufletul;

Bucură-te, cel prin multe osteneli întărit în credinţă;

Bucură-te, înarmare cu nădejde în ajutorul de Sus;

Bucură-te, iubire a comorii Evangheliei;

Bucură-te, potir al Duhului Sfânt;

Bucură-te, ostaş neînfricat al nevoinţelor monahiceşti;

Bucură-te, viaţă în asemănare cu a îngerilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 6-lea:

Propovăduitor al credinţei ortodoxe şi al adevăratei vieţi întru Hristos Iisus te-ai arătat, risipind învăţăturile potrivnice Evangheliei şi Bisericii. Şi pe mulţi de pe calea rătăcirii la Hristos dătătorul de Viaţă întorcându-i, cântai cu mulţumire: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Strălucind în pământul Rusiei ca un mare luminător, cu razele adevărului pe toţi care la tine veneau îi luminai. Oamenii împovăraţi de multe păcate şi suferinţe ca pe un înţelept îndrumător al dumnezeieştii evlavii te-au cunoscut şi părinte bun ai fost celor neputincioşi, suferinzi şi necăjiţi. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, luminător al Rusiei ortodoxe;

Bucură-te, oglindă a iubirii dumnezeieşti;

Bucură-te, stâlp al credinţei apostolice;

Bucură-te, piatră a nădejdii vieţii veşnice;

Bucură-te, îndrumător insuflat de Dumnezeu în toate încercarile;

Bucură-te, propovăduitor al pocăinţei;

Bucură-te, doctor al neputinţelor trupeşti;

Bucură-te, tămăduitor al bolilor sufleteşti;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 7-lea:

Vrând lui Hristos să-I urmezi, i-ai fost Lui credincios întru toate, drept care jugul Său asupra ta ai luat. Şi de la El învătând blândeţea şi smerenia, ai dobândit linişte sufletului tău, neîncetat strigând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Nouă şi minunată stea a sfinţeniei te-ai arătat pe cerul Bisericii, şi pe scară duhovnicească la desăvârşirea cea după îngerească asemănare urcându-te, ţi-ai împrăştiat razele dragostei tale pe fata întregului pământ rusesc. Aşa ai atras la tine pe nobili şi pe ţărani, pe înţelepţii veacului acestuia şi pe cei mai puţin înţelepţi, care-ţi strigă:

Bucură-te, cetate aflată în varful muntelui;

Bucură-te, luminător care risipeşti întunericul necunoştinţei;

Bucură-te, tămăduitor a toată neputinţa;

Bucură-te, izbăvitor din toate nenorocirile şi ispitirile vrăjmaşilor;

Bucură-te, mângâietor al celor întristăţi;

Bucură-te, izvor duhovnicesc al celor însetaţi;

Bucură-te, văditorul vicleniei acestui veac;

Bucură-te, întoarcere a multor rătăciţi la calea adevărului;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 8-lea:

Ca un străin şi călător în această lume te-ai arătat, căutând cetatea cerească. Greutăţile şi neputinţele celor care veneau la tine le-ai purtat, şi aşa ai împlinit poruncile lui Hristos, cu mulţumire cantând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Plin de dragoste dumnezeiască, crucea mult-pătimitoare a bolilor trupeşti întreaga ta viaţă ai purtat-o în răbdare dobândindu-ţi sufletul tău după cuvintele Evangheliei lui Hristos. Şi pe noi toţi ne-ai învăţat a purta fără murmur crucea vieţii, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, călăuzitor al celor ce caută mântuirea;

Bucură-te, chip al adevăratei ascultări;

Bucură-te, răbdare a neputinţelor grele până la sfârşit;

Bucură-te, învăţător al răbdării pentru cei mult întristaţi şi bolnavi ce veneau la tine;

Bucură-te, bun iconom al turmei tale;

Bucură-te, hrănitor al celor ce flămânzesc după viaţa veşnică;

Bucură-te, apărător al celor necăjiţi;

Bucură-te, înţelepţitor al celor potrivnici voii lui Dumnezeu;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 9-lea:

Toate bolile şi neputinţele trupeşti le-ai încercat, răstignindu-ţi patimile şi plăcerile trupului, iar prin rugăciune neîncetată asupririle şi ispitirile duhurilor viclene le-ai alungat. Prin aceasta pe toti îi învăţai să se ridice împotriva uneltirilor diavoleşti, cu credinţă strigând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Mrejele falşilor înţelepţi, care n-au cunoscut puterea credinţei ortodoxe, prin cuvântul lui Dumnezeu şi viaţa ta curată le-ai rupt. Şi cu adevărat ca un luminos stâlp al evlaviei şi păstrător al tradiţiei Părinţilor ai strălucit, ostenindu-te a tipări scrierile Părinţilor într-un limbaj uşor de înţeles. Pentru aceasta, minunându-ne de roadele nevoinţelor tale, îţi cântăm:

Bucură-te, piatră neclintită a credinţei adevărate;

Bucură-te, viaţă întemeiată pe piatra credinţei;

Bucură-te, insuflător al duhului evlaviei;

Bucură-te, semănător al virtuţilor creştine;

Bucură-te, lucrător harnic al nevoinţelor stăreţiei;

Bucură-te, luminător duhovnicesc al multor călugări;

Bucură-te, călăuzire a lor la limanul mântuirii;

Bucură-te, minunată aducere a multor păcătoşi la pocăinţă;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 10-lea:

Ajutându-i să se mântuiască pe cei ce caută împărăţia Cerului, bun îndrumător te-ai arătat, orânduindu-le pe cele lumeşti şi pe cele duhovniceşti; spre sfârşitul anilor tăi multe osteneli ai depus, Mănăstirea Samordino frumos orânduind-o. Iar maicile linişte sufletească şi mântuire au dobândit, înălţând cântare de laudă: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Apărător şi adăpost fiilor tăi duhovniceşti te arăţi, şi prin rugăciuni neîncetate ocrotitor în faţa năvălirilor vrăjmaşe; în lupta împotriva duhului răutăţii îi însufleţeşti, mândria şi iubirea de sine prin smerenie biruind. Pentru aceasta, cu bucurie îţi strigăm:

Bucură-te, stingere a săgetilor arzătoare ale vrăjmaşului;

Bucură-te, biruire a legiunilor de demoni;

Bucură-te, slobozire a celor robiţi de duhul răutăţii;

Bucură-te, izbăvire a multor suflete din temniţa deprinderilor pătimaşe;

Bucură-te, întoarcere la Dumnezeu prin dragoste şi rugăciune a multor suflete rătăcite;

Bucura-te purtătorule de grijă al orfanilor şi văduvelor;

Bucură-te, purtătorule de Dumnezeu, îndrumător al cetelor monahiceşti;

Bucură-te, cinstit propovăduitor al fecioriei şi blândeţii;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 11-lea:

Cântare de umilinţă îţi aducem ţie, ca unui grabnic ajutător în nevoi şi mâhniri al tuturor celor care cu credinţă şi dragoste vin la tine. Căci până la sfârşitul vieţii ai fost un părinte iubitor al fiilor tăi duhovniceşti şi al celor împovăraţi, care aşteaptă mângâierea sufletului. Şi cu dreptate se proslăveşte prin tine Dumnezeu, Cel minunat întru sfinţii Săi, care îl slăvesc şi cântă neîncetat: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Sfeşnic al virtuţilor te-ai arătat, părintele nostru Ambrozie, în răbdare şi smerenie călătoria pământească petrecându-o. Şi împlinind toate cele pe care Hristos în Sfânta Sa învăţătură ni le-a poruncit, te-ai strămutat de pe pământ la cer, intrând ca un rob credincios al lui Hristos în bucuria Domnului tău. Pentru aceasta cu bucurie îţi cântăm:

Bucură-te, slugă credincioasă, care ai împlinit voia Domnului tău;

Bucură-te, ostaş a lui Hristos, care ai renunţat la deşertăciunea vieţii;

Bucură-te, slujire adusă unicului Dumnezeu;

Bucură-te, împlinire a tuturor poruncilor Sale;

Bucură-te, învrednicire de cămările cereşti;

Bucură-te, împărtăşire de slavă de sus;

Bucură-te, moştenitor al vieţii veşnice;

Bucură-te, drept prealăudat al lui Dumnezeu;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 12-lea:

Moştenit-ai comoară nepieritoare a harului lui Dumnezeu şi liman liniştit fără furtună în cer ai dobândit. Prin lucrarea Proniei lui Dumnezeu în zilele prăznuirii a o mie de ani de la încreştinarea Rusiei ai fost proslăvit şi în ceata sfinţilor înfrumuseţat te-ai arătat; iar noi, sfânta ta pomenire cu bucurie cinstindu-o, cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând proslăvirea ta, te mărim, ca pe o cădelniţă înmiresmată. Nu uita rugăciunile smerite ale fiilor tăi duhovniceşti, care cinstesc sfântul tău nume şi către tine cu mulţumire strigă:

Bucură-te, Ambrozie, moştenitor al nemuririi cereşti;

Bucură-te, laudă cinstită a Bisericii ortodoxe;

Bucură-te, învrednicire de a vedea chipurile Sfinţilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, părtaş al păcii lui Hristos cu ceata Preacuvioşilor Părinţi;

Bucură-te, tare mijlocitor înaintea Altarului lui Dumnezeu Celui Atotţiitor;

Bucură-te, fierbinte mijlocitor înaintea judecăţii lui Dumnezeu;

Bucură-te, îndrumător al nostru, celor ce în valea plângerii umblăm;

Bucură-te, neîncetat rugător pentru întreg pământul;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 13-lea:

Minunat drept al lui Hristos şi făcător de minuni, Cuvioase Stareţe al nostru Ambrozie, primeşte acum smerita noastră rugăciune, a nevrednicilor fiilor tăi duhovniceşti. Nu ne lăsa pe noi în suferinţe şi boli, vino şi tinde-ne mână de ajutor, îndreptându-ne pe calea pocăinţei şi mântuirii. Ca izbăvindu-ne de moartea cea veşnică, pe tine pururea să te mărim, lui Dumnezeu cântând: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se citeşte Icosul 1 şi Condacul 1.

Rugăciuni către Cuviosul Ambrozie de la Optina

Rugăciunea întâia:

O, Mare Stareţ şi Drept al lui Dumnezeu, Cuvioase părinte al nostru Ambrozie, lauda Optinei şi al întregii Rusii învăţător al evlaviei! Cinstim viaţa ta smerită întru Hristos, pentru care Dumnezeu a preamărit numele tău încă de aici de pe pământ, şi cu cinste cerească te-a încununat după plecarea ta în cămara slavei vesnice. Primeşte acum rugăciunea noastră, a nevrednicilor tăi robi, care te cinstesc şi cheamă sfântul tău nume, şi ne izbăveşte prin mijlocirea ta înaintea Altarului lui Dumnezeu de toate împrejurările pline de suferinţă, de neputinţe sufleteşti şi trupeşti, de rele, de ispite viclene şi înşelătoare. Revarsă patriei noastre şi lumii întregi de la Dumnezeu cel Atotbun pace, linişte şi bunăstare, fii mijlocitor neclintit a Sihăstriei unde te-ai nevoit şi ai bine-plăcut atotslăvitului Dumnezeu în Treime, Căruia i se cuvine toată laudă, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea a doua:

O, Preacuvioase şi Purtătorule de Dumnezeu Părinte al nostru Ambrozie! Dorind să devii rob al lui Dumnezeu, te-ai sălăşluit în sihăstria Optina, şi fără lene, în osteneli, în privegheri, în rugăciuni şi postiri te-ai nevoit, fiind îndrumător monahilor şi tuturor oamenilor zelos învăţător. Astăzi, însă, după trecerea ta de la cele pământeşti înaintea Împăratului Ceresc stând, roagă-L să miluiască cu harul Său locul nevoinţelor tale, Sfânta Mănăstire aceasta unde cu duhul neîncetat petreci, şi tuturor oamenilor care cu credinţă cad la racla cu sfintele tale moaşte, împlineşte-le cererile. Roaga-L pe milostivul Dumnezeu să ne trimită prisosinţă de bunătăţi, îndeosebi însă darurile cele spre folosul nostru sufletesc. Şi învrednicindu-ne a sfârşi viaţa aceasta trecătoare în pocăinţă, în ziua Judecăţii de moştenirea desfătărilor din împărăţia Lui să ne facă părtaşi în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea a treia:

O, Preacinstit Stareţ al Sfintei şi Minunatei Sihăstrii Optina, Cuvioase şi Purtătorule de Dumnezeu Părinte al nostru, Ambrozie! Podoabă cinstită a Bisericii noastre şi sfeşnic luminos al harului, cu dumnezeiască strălucire pe toţi îi luminezi, şi ca un preafrumos rod duhovnicesc al Rusiei, tuturor sufletelor credincioase cerească desfătare şi bucurie mare le reverşi! Pentru aceasta, cu credinţă şi cutremur cădem acum înaintea raclei cu sfintele şi făcătoarele de minuni moaştele tale, pe care spre mângâiere şi ajutor celor în suferinţă le-ai daruit şi cu smerenie ne rugăm ţie cu gura şi cu inima. Părinte sfinte, îndrumător al întregii Rusii şi evlaviei învăţător, păstor şi doctor al sufletelor şi trupurilor noastre cuprinse de neputinţe, priveşte spre fiii tăi duhovniceşti, care păcătuiesc mult cu cuvântul şi cu fapta, şi acoperă-ne cu multa şi sfânta ta dragoste, cu care te-ai proslăvit încă în timpul vieţii pe pământ. Şi mai vârtos după sfârşitul tău încununat, călăuzeşte-ne în rânduielile Sfinţilor şi de Dumnezeu însuflaţilor Părinţi, învaţă-ne poruncile lui Hristos, pentru a căror împlinire mult te-ai nevoit pe pământ până în ultima clipă a vieţii tale monahale. Roagă-te pentru noi, cei neputincioşi cu sufletul şi cuprinşi de suferinţe, să dobândim vreme binecuvântată şi mântuitoare pentru pocainţă, îndreptare adevarată şi reînnoirea vieţii noastre, pentru izbăvire de patimile aprige şi de fărădelegile fără număr. Primeşte-ne, apără-ne şi ne păzeşte cu acoperământul milei tale, mijloceşte pentru noi ca să primim de la Domnul binecuvântare şi să purtăm cu răbdare jugul blând al lui Hristos până la sfârşitul zilelor noastre. Şi aşa să aflăm viaţa şi împărăţia viitoare, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă şi bucurie veşnică, prin darul Singurului, Atotsfântului şi Fericitului Izvor al nemuririi, Dumnezeu Cel în Treime închinat, Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

 Acatistul Cuvioasei Maicii Noastre Parascheva (14 octombrie)

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Sfinţilor părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacele şi Icoasele

Condacul 1:
Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinţă îi aducem noi nevrednicii păcătoşi pentru mijlocirile sale. Că mari daruri ne-am învrednicit a dobândi, de la izvorul cel pururea curgător de bunătăţi al Mântuitorului nostru, şi să-i cântăm: Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Icosul 1:
Îngerii din cer cu laude primind duhul tău cel fecioresc din pământeştile lăcaşuri, de bucurie te-au încununat pentru vredniciile tale; că femeiesc trup purtând şi fire slăbănoagă, ai ştiut a birui toate puterile vrăjmaşilor prin buna înţelepciune; pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, înţeleaptă fecioară;
Bucură-te, porumbiţă cuvântătoare;
Bucură-te, suflet îngeresc în trup fecioresc în trup fecioresc;
Bucură-te, vrednică mijlocitoare către Domnul;
Bucură-te, mângâierea oamenilor;
Bucură-te, alinarea de suferinţă;
Bucură-te, nădejdea noastră cea tare;
Bucură-te, întărirea credincioşilor;
Bucură-te, liman lin şi neînviforat;
Bucură-te, pilda bunei cucernicii;
Bucură-te, luminarea celor nepricepuţi;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 2-lea:
Aşa împăratul tuturor răsplăteşte biruinţele. Aşa mâna proniei cea nevăzută întăreşte neamul omenesc, îmbrăţişând cu credinţă cele de dânsa rânduite spre mântuire. Pentru aceasta să ne depărtăm de nelegiuiri; până când vom petrece în păcate? Doamne, întăreşte inimile noastre ca să îi cântăm în fapte bune cântarea îngerească: Aliluia!

Icosul al 2-lea:
Preacinstită fecioară, către tine am năzuit, către tine care de multe ori ai luat pe sfinţi şi pe îngeri în ajutor la pământeştile ispite; fii acum şi pentru noi grabnic folositoare, căci te-ai învrednicit a intra înăuntrul casei Mirelui cu candela luminoasă, precum ne-a povăţuit Mântuitorul Hristos, şi primeşte cântarea aceasta:
Bucură-te, mărgăritar nepreţuit al visteriei noastre;
Bucură-te, floare nevestejită a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, temelie neclintită a creştinătăţii;
Bucură-te, a fecioarelor înzestrătoare
şi rugătoare către Maica lui Dumnezeu;
Bucură-te, ascultătoare a preoţilor cucernici;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a străinilor;
Bucură-te, fierbinte mângâietoare a prigoniţilor;
Bucură-te, milostivă povăţuitoare a văduvelor;
Bucură-te, învingătoarea duşmanilor;
Bucură-te, izbăvirea tuturor celor ce te cheamă spre ajutor;
Bucură-te, mare folositoare a sufletelor;
Bucură-te, vindecătoarea de răni a trupurilor;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 3-lea:
Spre tine pururea nădăjduim, de multe boli şi primejdii s-a izbăvit ţara aceasta, alinând şi prefăcând mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră de la Dumnezeu, în bună şi milostivă îndurare, prin ale tale rugăciuni; dar şi acum îngrozindu-ne marile nenorociri, la tine năzuim cu lacrimi, să ne ajuţi, ca să scăpăm din primejdii şi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:
Epivata, văzând lauda pământului ei, răsărind dintru ale sale, cu bucurie te-a întâmpinat, preacuvioasă, mărturisindu-te cu mare cucernicie; iar noi, care în urmă ne-am învrednicit a dobândi moaştele tale, cum vom pute îndestul a propovădui minunile pe care le-ai făcut, de nu cântăm acestea:
Bucură-te, luminătoarea Moldovei;
Bucură-te, sprijinitoarea Epivatei;
Bucură-te, învăţătoarea părinţilor tăi;
Bucură-te, ceea ce n-ai adunat averi pământeşti;
Bucură-te, adunătoarea cereştilor daruri;
Bucură-te, ceea ce n-ai primit hainele cele scumpe;
Bucură-te, cinstitoarea hainei smereniei;
Bucură-te, îndreptătoarea mândriei;
Bucură-te, cinstitoarea fecioriei;
Bucură-te, sprijinitoarea bătrânilor;
Bucură-te, osânditoarea duşmanilor;
Bucură-te, miluitoarea săracilor;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 4-lea:
Preacurată Fecioară Marie, Maica lui Dumnezeu, primeşte şi ale noastre datornice rugăciuni de la noi nevrednicii, pe care prin mijlocitoarea noastră sfântă ţi le aducem spre iertarea păcatelor şi ne dă nouă pace şi mare milă de la Fiul tău, Căruia îi cântăm neîncetat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:
Celei după vrednicie şi cu credinţă următoare a cuvântului lui Dumnezeu, care pentru buna cucernicie a primit darul vindecărilor şi plată cerească, prin glasul Mântuitorului zicând: slugă bună şi credincioasă, intră întru bucuria Domnului tău, îi aducem cântarea aceasta:
Bucură-te, sămânţă nerătăcită;
Bucură-te, trup neobosit;
Bucură-te, hrană duhovnicească;
Bucură-te, aur lămurit;
Bucură-te, foc arzător plevilor;
Bucură-te, pământ de îndestulare;
Bucură-te, rodul pocăinţei;
Bucură-te, alinarea relelor cugetări;
Bucură-te, aducătoare de mană;
Bucură-te, dătătoare de mângâieri;
Bucură-te, mijlocitoarea tuturor creştinilor către Domnul;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 5-lea:
Obosiţi de truda gândurilor lumeşti ne-am deşteptat acum noi, ticăloşii, lăcrimând, că nu avem încotro întinde nădejdile după faptele noastre spre a ne linişti, nefăcând nici un lucru vrednic de mântuire şi temându-se de tăiere ca smochinul neroditor, cădem înaintea ta plângând, Sfântă Parascheva, şi strigăm: miluieşte-ne, ca dimpreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu cântarea de mântuire: Aliluia!

Icosul al 5-lea:
Cine nu te va ferici pe tine, cuvioasă, că te-ai învrednicit a potoli prin nevoinţele tale zburdălnicia trupului şi a dobândi mântuirea sufletească cu cinstea cea neluată de mâini omeneşti a cereştii măriri? Sau cine nu te va ferici că ai străbătut prin viteazul tău cuget împletiturile vicleanului cele amăgitoare, şi l-ai ruşinat? Pentru aceasta primeşte următoarea cântare:
Bucură-te, turnul biruinţei;
Bucură-te, uşa mântuirii;
Bucură-te, pavăza credinţei;
Bucură-te, lăcaşul statorniciei;
Bucură-te, chipul bunătăţilor;
Bucură-te, apărarea cinstitei cruci;
Bucură-te, închinătoarea ei vrednică;
Bucură-te, că prin al ei ajutor ai fost izbânditoare;
Bucură-te, că printr-însa te-ai făcut lui Hristos următoare;
Bucură-te, a biruinţei frumoasă stâlpare;
Bucură-te, învingătoare a stăpânirii iadului;
Bucură-te, moştenitoarea cereştii măriri;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 6-lea:
Dar cum vom cânta mai cu vrednicie sau cu ce cuvinte vom lăuda mărirea faptelor tale, noi nevrednicii? Căci nici faptele, nici credinţa nu ne apropie de preacinstitele tale lucrări; dar mărturisind slăbiciunea noastră, ne rugăm ţie a ne ajuta şi a mijloci către Dumnezeu să primească cântarea: Aliluia!

Icosul al 6-lea:
Ne-au cuprins acum durerile ce nu sunt spuse, nici un ajutor omenesc de la nimeni nu aşteptăm, toţi ne-au părăsit deodată, până şi plăcerile ce odinioară ne desfătau acum se luptă cu noi; vai de ticăloşia noastră, nu avem altă nădejde decât mila lui Dumnezeu şi al tău ajutor sfânt. Pentru aceasta, ne rugăm ţie a ne ajuta, vindecându-ne, ca să cântăm ţie:
Bucură-te, leacul durerii;
Bucură-te, mâna vindecării;
Bucură-te, casa ocrotirii;
Bucură-te, raza mângâierii;
Bucură-te, cortul îndestulării;
Bucură-te, roua fierbinţelii;
Bucură-te, mântuirea de boli;
Bucură-te, scăparea celor înspăimântaţi;
Bucură-te, izgonitoare de pagube;
Bucură-te, privighetoare neadormită;
Bucură-te, stea luminoasă;
Bucură-te, scară izbăvitoare;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 7-lea:
Doamne, cercetează şi vindecă pe robii tăi cei cuprinşi de durere, zice preacuvioasa, rugându-se neîncetat, că nu au reazem, nici mângâiere. Iar zilele grele sunt, şi pentru că ne-am mântuit, să ne bucurăm şi să cădem la Dumnezeu, pocăindu-ne şi cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:
Nelegiuirile noastre, mulţimea strâmbătăţilor pe care le-am pricinuit aproapelui nostru, astăzi ne osândesc şi nu ştim ce vom răspunde mergând la judecată, unde toţi ne prigonesc, toţi se ridică asupra noastră să ne împileze; tu însă, o, prebună maică, care asculţi mărturisirea noastră, mijloceşte către Domnul să prefacă starea osândirii noastre în bunătăţi, scoţând din inimile vrăjmaşilor noştri toată urâciunea şi te vom preamări cu laude ca acestea:
Bucură-te, mijlocitoarea celor greşiţi;
Bucură-te, folositoarea celor asupriţi;
Bucură-te, îndreptătoarea judecătorilor răi;
Bucură-te, scăparea celor judecaţi şi osândiţi;
Bucură-te, contenire a patimilor;
Bucură-te, nesprijinitoarea celor ce caută numai folosul lor;
Bucură-te, neizbândire a mijlocitorilor celor vicleni;
Bucură-te, domolire a celor puternici;
Bucură-te, înlesnire a slăbănogilor;
Bucură-te, stârpitoare a răutăţilor;
Bucură-te, izvorâtoare a milostivirii;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 8-lea:
Acestea grăind, ne liniştim, ne veselim şi ne bucurăm; saltă sufletele noastre că nu-şi vor râde de noi vrăjmaşii noştri. Nu ne va părăsi Dumnezeul nostru până la sfârşit, pentru rugăciunile tale, preacuvioasă, ci trimiţând mila Lui asupra poporului, precum este obişnuit, şi noi, nevrednicii, ne vom împărtăşi cu el de ale Sale bunătăţi, cu care dimpreună vom cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:
La toţi vom spune minunile tale, în glas vom cânta prăznuirea ta, după datoria obştii care ţi-aduce spre mulţumire: mărire laudei tale, îndelung-răbdării cu care te-ai încununat, nevoindu-te prin credinţă, mărire faptei celei cu statornicie urmată după pilda Iubitorului de oameni; pentru acestea grăim către tine:
Bucură-te, mireasă duhovnicească;
Bucură-te, cununa adevărului;
Bucură-te, toiagul biruinţei;
Bucură-te, mărirea monahilor;
Bucură-te, povăţuitoare a obştii;
Bucură-te, cinstitoare a cuvioaselor;
Bucură-te, păzitoare a sihaştrilor;
Bucură-te, pomenitoare a veacurilor;
Bucură-te, propovăduitoare a dreptei credinţe;
Bucură-te, surpătoare a eresurilor;
Bucură-te, dobândire a slavei dumnezeieşti;
Bucură-te, următoare a Cuvântului ceresc;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 9-lea:
Pe sfânta folositoare celor ce sunt întru nevoi, toţi cu bucurie să o lăudăm, pe cinstita Parascheva, că aceasta viaţă nestricăcioasă a luat în veci; pentru această mărire a aflat şi darul de minuni, cu porunca lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:
Rău-cugetătorii prin tine mustraţi fiind, se înspăimântă văzând slava lui Dumnezeu, cea gătită omului depărtat de păcate, în tine luminând, văzând taina cea necuprinsă a chipului măririi, asupra ta cuvioasă, că astăzi străluceşte aducând credincioşilor daruri de vindecări; pentru aceasta ei s-au ruşinat pocăindu-se şi noi ne-am veselit, cântându-ţi ţie:
Bucură-te, izbăvitoarea noastră;
Bucură-te, povăţuitoare;
Bucură-te, îndreptătoare;
Bucură-te, izgonitoare de rele;
Bucură-te, otrăvitoarea jivinelor;
Bucură-te, stârpitoarea insectelor;
Bucură-te, ferirea de năluciri;
Bucură-te, risipitoarea de grindină;
Bucură-te, aducătoarea de ploi mănoase;
Bucură-te, îmbelşugătoarea de roade bune;
Bucură-te, veselitoarea plugarilor;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 10-lea:
Niciodată nu vom înceta a vesti minunile tale, precuvioasă, că de n-ai fi stat tu, rugându-te pentru ţara aceasta pe care o păzeşti cu precuratele tale moaşte, cine ne-ar fi izbăvit din atâtea primejdii, sau cine ne-ar fi uşurat de bolile care au venit asupra noastră, pentru păcatele noastre cele multe? Deci dimpreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:
Zidurile casei părinţilor tăi n-au fost puternice, nici îndestulătoare pentru a te opri de la mărimea hotărârii ce ai făcut, făgăduindu-te a îmbrăţişa viaţă monahicească; pentru aceasta şi depărtându-te de toată dezmierdarea şi plăcerile lumeşti, haina cea scumpă cu a cerşetorului, venind de la biserică, ai schimbat-o, părăsindu-ţi părinţii ce te certau cu mustrări de la asemenea plecare. Deci cu smerenie dobândind cele preaînalte, de la toţi auzi:
Bucură-te, trandafir neatins de viermele trufiei;
Bucură-te, crin răsădit în grădina de sus;
Bucură-te, patul nevinovăţiei;
Bucură-te, scaunul domniilor;
Bucură-te, sceptrul celor ce conduc;
Bucură-te, ocrotitoare neobosită;
Bucură-te, apărătoare neînfruntată;
Bucură-te, prigonitoare a celor ce ne ispitesc;
Bucură-te, cinstitoare a celor ce ne miluiesc;
Bucură-te, întăritoare a celor ce ne slujesc;
Bucură-te, luminătoare a celor ce ne mângâie;
Bucură-te, împreună-lucrătoare cu cei ce ne hrănesc;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 11-lea:
Suntem plini de păcate, îndurate Doamne, şi greu se luptă sufletele noastre gândim la judecată, căci ce vom face noi păcătoşii, năpădindu-ne deodată neprevăzutul sfârşit? Milă cerem, Doamne, milă Hristoase al nostru, căci nu avem chip de îndreptare; nu trece cu vederea rugăciunile noastre şi pocăinţa, care în tot ceasul după păcate ne-a cuprins şi primeşte ca pe o chezăşie a bunei noastre voinţe şi a temerii de Tine, rugăciunea aceasta, pe lângă care }i-aducem mijlocitoare şi pe maica noastră Parascheva, cântând cu dânsa dimpreună: Aliluia!

Icosul al 11-lea:
Mulţi păcătoşi mai înainte de noi şi-au dobândit mântuirea umilindu-se. Cum dar şi noi ne vom depărta de această nădejde? Către tine însă năzuim, preacuvioasă maică, şi nu vom fi ruşinaţi, nedepărtându-te de noi ca de păcătosul acela care lângă tine a fost înmormântat fără a i se cunoaşte nevrednicia sa şi pentru care ai cerut prin vedenie să i se mute trupul cel stricat de lângă moaştele tale. Deci ne rugăm, primeşte rugăciunile şi lacrimile noastre mijlocind iertarea păcatelor noastre pentru că îşi cântăm:
Bucură-te, smerenie înaltă;
Bucură-te, fecioară neîntinată;
Bucură-te, comoară nedeşertată;
Bucură-te, maică prealăudată;
Bucură-te, mântuirea cea smerită;
Bucură-te, lauda celor cinstiţi;
Bucură-te, mângâierea celor nenorociţi;
Bucură-te, povăţuitoarea celor rătăciţi;
Bucură-te, buna mea sfătuitoare;
Bucură-te, preablândă îndreptătoare;
Bucură-te, sufletească veselitoare;
Bucură-te, grabnică ajutătoare;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 12-lea:
Nespusă este mângâierea noastră, privindu-te, cu noi petrecând, ca un dar al lui Dumnezeu ce s-a trimis ţării acesteia; că de ce boli am fost cuprinşi şi nu ne-ai vindecat; în care scârbe şi nu ne-ai bucurat; de câte ori lipsiţi, prigoniţi şi în războaie şi tu ne-ai ajutat nouă, în totul plinind cuvântul Mântuitorului din Evanghelia Sa! Pentru aceasta cu smerenie dobândind dreapta cea preaînaltă la scaunul măririi, îşi cântăm ţie: bucură-te! şi lui Dumnezeu lauda cea cerească: Aliluia!

Icosul al 12-lea:
Izbăveşte-ne pe noi, maică, de lăcuste, de gândaci şi de toată răutatea; izbăveşte-ne pe noi, maică, de foc, de grindină şi de fulger; izbăveşte-ne pe noi, maică, de chinul cel de veci şi de ceasul osândirii şi ne învredniceşte a dobândi prin rugăciunile tale starea de-a dreapta în ziua judecăţii, prin mântuirea sufletelor noastre, ocrotindu-ne şi hrănindu-ne în pace până la răsuflarea cea mai de pe urmă, ca să-ţi cântăm:
Bucură-te, alăută duhovnicească;
Bucură-te, trâmbiţă apostolească;
Bucură-te, făclie luminoasă;
Bucură-te, rază cerească;
Bucură-te, nădejdea oamenilor;
Bucură-te, izgonirea demonilor;
Bucură-te, tămăduirea rănilor;
Bucură-te, feritoarea de răutăţi;
Bucură-te, aducătoarea de bunătăţi;
Bucură-te, izbăvitoarea lui Vasile Voievod şi a altor miluitori;
Bucură-te, sprijinitoarea şi a mea, a smeritului păcătos;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 13-lea:

Ne închinăm lui Dumnezeu şi cinstim sfintele tale moaşte, Cuvioasă Maică Parascheva, propovăduind cu mărire şi cântări toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu şi pentru a noastră mântuire am dobândit; bine primită fă rugăciunea noastră, sfântă, şi grăbeşte totdeauna a ne ajuta ca să cântăm cu bucurie isprăvile tale şi slava lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul întâi: Îngerii din cer cu laude… şi Condacul întâi: Precuvioasei noastre maici…

Rugăciune:
Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis şi s-a făcut toată făptura, nu întoarce faţa Ta de la noi păcătoşii ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică şi înfricoşătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre, ce în toată ziua, nenumărate, cu nesocotinţă le săvârşim. Noi suntem păcătoşi, netrebnici şi plini de răutate; iar tu eşti izvorul vieţii şi al milostivirii. Nu ne lăsa, Doamne! Nu trece rugăciunea noastră, a păcătoşilor, nici ne răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci pentru că nu suntem vrednici a câştiga milostivirea prin sârguinţa cea de toate zilele, dăruieşte-ne-o Tu ca un îndurat mult-Milostiv. Doamne, pentru rugăciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, dăruieşte-ne nouă sănătate şi viaţă ferită de toată răutatea şi ne întăreşte cu Duhul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor, cu bucurie să slăvim preasfânt numele Tău în veci. Amin.

 Acatistul Sfinţilor Mărturisitori Visarion şi Sofronie şi al Mucenicului Oprea (21 octombrie)

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacele şi Icoasele

Condacul 1:
Veniţi, toţi iubitorii de Hristos, la prăznuirea fericiţilor mărturisitori Visarion, Sofronie şi Oprea, care au slujit adevărului şi au mărturisit dreapta credinţă şi cinstind cu evlavie ostenelile lor şi lăudându-i, aşa să zicem: bucuraţi-vă, bunilor mărturisitori şi râvnitori ai adevărului!

Icosul 1:
Stâlpare aleasă, din rădăcină sănătoasă, ai odrăslit Visarioane şi din pruncie ai învăţat dreapta credinţă. Chipul cel îngeresc l-ai luat asupra-ţi din tinereţe şi viaţa cea îngerească o ai urmat după cuviinţă. Pentru aceasta şi noi, smeriţii, cu laude te cinstim, zicînd ţie:
Bucură-te, cela ce ai răsărit din părinţi credincioşi vlăstar ales;
Bucură-te, că, din copilărie, pe urmele sfinţilor ai mers;
Bucură-te, cela ce, prin Sfântul Botez, harul dumnezeiesc ai primit;
Bucură-te, că întru totul vrednic de sfinţitul ierarh al cărui nume ai purtat, toată viaţa te-ai dovedit;
Bucură-te, cela ce de tânăr multe locaşuri sfinte ai cercetat;
Bucură-te, că din izvorul credinţei ortodoxe din belşug te-ai adăpat;
Bucură-te, cela ce şi la Sfântul Mormânt cu evlavie ai ajuns;
Bucură-te, că acolo cu lacrimi fierbinţi, de bucurie, ai plâns;
Bucură-te, cela ce în lavra Sfântului Sava ai fost călugărit;
Bucură-te, că de atunci şi numele de Visarion tu ai primit;
Bucură-te, cela ce, toată viaţa, pe cărările curăţiei ai umblat;
Bucură-te, că totdeauna spre cele înalte ai cugetat;
Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat;

Condacul al 2-lea:
Plecat-ai, Cuvioase Visarioane, după primirea călugăriei, de la Sfântul Mormânt şi ai venit în Slovenia, la mănăstirea Pacra, unde te-ai nevoit timp de şapte ani, cu smerenie şi cu aleasă râvnă, în treapta diaconiei, după care, ca un ales nevoitor şi de harul preoţiei te-ai învrednicit, slujind lui Dumnezeu şi cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:
Alt râvnitor, asemenea lui Ilie te-ai arătat, Cuvioase Sofronie, din copilărie învăţând, de la ai tăi părinţi, dreapta credinţă şi ai alergat în calea poruncilor Domnului, neţinând seama de ispitele lumeşti. Pentru aceasta te lăudăm, zicând ţie:
Bucură-te, cela ce, în Cioara Sebeşului, ca o floare ai înflorit;
Bucură-te, că de copil dragoste de cele sfinte ai dovedit;
Bucură-te, cela ce în Ţara Românească multă osârdie ai arătat;
Bucură-te, că prin vieţuirea ta cea aleasă pe toţi ai minunat;
Bucură-te, cela ce de acolo, în Transilvania, iaraşi te-ai înapoiat;
Bucură-te, că tuturor pildă de viaţă curată te-ai arătat;
Bucură-te, cela ce în codrii de lângă Cioara mare sălaş de cuvioşie ai zidit;
Bucură-te, că pe cei ce au venit la tine, totdeauna cu drag i-ai povăţuit;
Bucură-te, cela ce ispitirile diavolului pe toate le-ai nimicit;
Bucură-te, că meşteşugirile celui rău cu hotărâre pururea le-ai zdrobit;
Bucură-te, cela ce către dragostea lui Hristos pe toţi i-ai îndemnat;
Bucură-te, că în Sebeşul Albei dreapta credinţă ai învăţat;
Bucură-te, Cuvioase Sofronie, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 3-lea:
Străbătut-ai, cu multă osteneală, ţinuturile transilvănene, Cuvioase Sofronie, îndemnând pe cei binecredincioşi să nu se depărteze de la staulul Bisericii celei dreptmăritoare, ci stând cu toţii neclintiţi în credinţă, să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:
Săliştea Sibiului acum duhovniceşte se veseleşte, împreună cu toată obştea creştinilor dreptcredincioşi, la prăznuirea Sfântului Mucenic Oprea, cel ce înflăcărat de râvna pentru adevăr şi pentru apărarea Ortodoxiei s-a arătat. Pentru aceasta şi noi, smeriţii, cu dragoste să-l lăudăm, zicând:
Bucură-te, cela ce eşti al Săliştii Sibiului aleasă floare;
Bucură-te, că ai fost fiu credincios al Bisericii dreptmăritoare;
Bucură-te, cela ce cu lucrarea pământului te-ai îndeletnicit;
Bucură-te, că şi de suflet, deopotrivă, cu sârg te-ai îngrijit;
Bucură-te, cela ce în dreapta credinţă a strămoşilor ai trăit;
Bucură-te, că viaţa bine-plăcută Domnului ţi-ai agonisit;
Bucură-te, cela ce prin post şi rugăciune sufletul ţi-ai întărit;
Bucură-te, că prin binecuvântări de la preoţi calea ţi-ai gătit;
Bucură-te, cela ce în ţinutul Săliştii pe fraţi i-ai povăţuit;
Bucură-te, că pe toţi cei ce pătimeau, cu dragoste i-ai sprijnit;
Bucură-te, cela ce împotriva asupritorilor, pavăză ai stat;
Bucură-te, cela ce pentru dreapta credinţă, prigoane mari ai îndurat;
Bucură-te, Mucenice Oprea, care cu mare râvnă, credinţa ai apărat!

Condacul al 4-lea:
Omule al lui Dumnezeu şi mucenice al lui Hristos, Oprea, tu cu inima arzătoare ai apărat dreapta credinţă şi pe toţi i-ai învăţat adevărul, iar pe cei ce nu s-au clătinat de la credinţa ortodoxă, i-ai apărat cu jertfa vieţii tale, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:
Dupaă ce te-ai învrednicit de treapta preoţiei, Visarioane, iarăşi ai călătorit la Sfântul Mormânt, de unde, întorcându-te înŢara Transilvaniei, cu mare îndrăzneală ai înfruntat prigoana ce s-a pornit asupra Bisericii dreptmăritoare şi pe toţi i-ai întărit în dreapta credinţă. Pentru aceasta, te lăudăm, zicând ţie:
Bucură-te, cela ce de la Sfântul Mormânt iarăşi la ai tăi ai venit;
Bucură-te, că tuturor cu putere multă le-ai propovăduit;
Bucură-te, cela ce peste tot, ca un izbăvitor erai primit;
Bucură-te, cela ce de mulţimea credincioşilor erai însoţit;
Bucură-te, cela ce cu sunete de clopote erai întâmpinat;
Bucură-te, că de credincioşi cu făclii aprinse erai aşteptat;
Bucură-te, că la dreapta credinţă pe toţi i-ai înflăcărat;
Bucură-te, cela ce în adunări, cu putere, adevărul ai vestit;
Bucură-te, cela ce rânduiala călugărească niciodată nu o ai părăsit;
Bucură-te, că în aspră înfrânare tot timpul ai vieţuit;
Bucură-te, cela ce cu harul de sus, izvor de apă ai arătat;
Bucură-te, cela ce schitul de la Foltea l-ai ridicat;
Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 5-lea:
Având în minte învăţatura marelui Pavel, în toate zilele îţi întăreai trupul cu aspra înfrânare, Cuvioase Sofronie, şi cu pilda vieţii tale îndemnai pe toţi să laude pe Dumnezeu şi să-i cânte: Aliluia!

Icosul al 5-lea:
Pentru mărturisirea dreptei credinţe ai fost aruncat, Cuvioase Sofronie, în temniţa Bobâlna, de unde, după cumplite pătimiri, iarăşi ai ieşit cu mila lui Dumnezeu şi te-ai nevoit să predici mai departe Crucea lui Hristos, bucurie făcând celor dreptcredincioşi. Pentru care şi noi te lăudăm, grăind ţie:
Bucură-te, Cuvioase Sofronie, că pentru credinţă, în temniţă ai fost aruncat;
Bucură-te, că prin aceasta, sfinţilor mărturisitori ai urmat;
Bucură-te, cela ce, după ieşirea din temniţă, în părţile Zarandului ai venit;
Bucură-te, că şi în Munţii Apuseni râvna credinţei te-a călăuzit;
Bucură-te, cela ce, pentru credinţa ta, iarăşi ai fost prins şi legat;
Bucură-te, că în temniţa din Abrud cei răi din nou te-au aruncat;
Bucură-te, cela ce, după voia lui Dumnezeu, cu ajutorul credincioşilor din legături ai fost slobozit;
Bucură-te, că la multe şi mari mulţimi de credincioşi ai propovăduit;
Bucură-te, cela ce în păstrarea dreptei credinţe pe fraţi i-ai întărit;
Bucură-te, că prin faptă şi cuvânt necurmat pe Domnul ai preamărit;
Bucură-te, cela ce pe fraţii tăi, cu pavăza credinţei i-ai întrarmat;
Bucură-te, că nu de la tine, ci de la Domnul, tuturor ai predicat;
Bucură-te, Cuvioase Sofronie, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 6-lea:
Legatu-s-au cu jurământ cei binecredincioşi în soboarele pe care le ţineau, că nu-şi vor părăsi dreapta credinţă pe care au primit-o de la strămoşi si că vor rămâne pururea fii binecinstitori ai Bisericii Răsăritului spre mărirea lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:
Văzând că Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare este asuprită şi prigonită, te-ai ridicat Oprea, cu inimă vitează, întru apărarea dreptei credinţe, neluând seama la primejdiile şi chinurile care te aşteptau. Pentru aceasta mulţimea dreptcredincioşilor te laudă, împreună cu noi zicând ţie:
Bucură-te, cela ce, plin de curaj, la căpetenia ţării te-ai înfăţişat;
Bucură-te, că despre nedreapta prigoană a fraţilor tăi i-ai cuvântat;
Bucură-te, cela ce ca un răzvrătitor de mulţimi ai fost defăimat;
Bucură-te, căci cu temniţe şi chinuri grele te-au ameninţat;
Bucură-te, cela ce, pentru dreptate, până la Viena te-ai ostenit;
Bucură-te, că pentru legea străbună şi acolo te-ai nevoit;
Bucură-te, că rugul ostenelilor tale adevărul a luminat;
Bucură-te, cela ce nădejdea întreagă întru Domnul ţi-ai întemeiat;
Bucură-te, că în tot timpul viclenia asupritoritor ai vădit;
Bucură-te, că până în sfârşit înşelătoria lor nu te-a biruit;
Bucură-te, cela ce şi a doua oara la Viena te-ai înfăţişat;
Bucură-te, că, pentru dreptate, necontenit Domnului te-ai rugat;
Bucură-te, Mucenice Oprea, care cu mare râvnă credinţa ai apărat!

Condacul al 7-lea:
La înapoierea de la Viena, punându-se la cale întemniţarea ta, Mucenice Oprea, te-ai oprit în Banat, împreună cu preotul Moise, care te însoţea. Şi pe când aici te aflai au venit la tine preotul Ioan din Poiana şi Ianeş din Galeş, împreuna cu mulţime de credincioşi ca să te roage să mergi din nou la ocârmuitorii din Viena întru apărarea dreptei credinţe. Deci ai plecat iarăşi la drum cu nădejdea nestrămutată în Dumnezeul dreptăţii Căruia Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea:
Propovăduit-ai dreapta credinţă cu mare îndrăzneală, Cuvioase Visarioane în părţile Dobrei, Devei, Orăştiei, Bălgradului şi Săliştei iar mulţimea care te aştepta, însufleţită de mari nădejdi şi de bucurie duhovnicească, îţi aducea cuvenita cinstire, ca unui trimis al lui Dumnezeu. Pentru aceasta şi noi, smeriţii, lăudându-te, zicem ţie:
Bucură-te, cela ce şi pe cei din Sibiu să-i încurajezi ai voit;
Bucură-te, că multă milă ţi s-a făcut de ei, pentru cât au pătimit;
Bucură-te, cela ce pe cale ai fost prins şi târât în judecată;
Bucură-te, că nici măcar o clipa cinstea nu ţi-ai lăsat-o plecată;
Bucură-te, cela ce hotărât credinţa cea dreaptă ai mărturisit;
Bucură-te, căci cu limba înţeleaptă, adevărul le-ai descoperit;
Bucură-te, cela ce a prigonitorilor rea voinţă, ai mustrat;
Bucură-te, că la pocăinţă şi pe aceia i-ai îndemnat;
Bucură-te, cela ce ai mângâiat pe fraţii tăi în restrişte şi nevoi;
Bucură-te, că şi astăzi din ceruri, eşti alături de noi;
Bucură-te, cela ce cu pilda vieţii tale, pe toţi ai luminat;
Bucură-te, că în pătimiri şi necazuri i-ai îmbărbătat;
Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 8-lea:
Izvor de lumină şi de dreaptă credinţă te-ai arătat, Cuvioase Visarioane, şi facerile tale de bine peste toţi s-au revărsat; iar noi laudă aducem Atotputernicului Dumnezeu şi cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea:
În multe rânduri, i-ai adunat pe credincioşi în jurul tău, Cuvioase Sofronie, şi i-ai învăţat să ţină cu tărie credinţa ortodoxă cea primită de la părinţi şi să fie gata cu toţii pentru apărarea adevărului. Pentru aceasta, cu evlavie te cinstim pe tine, zicând:
Bucură-te, râvnitor al aşezămintelor apostoleşti;
Bucură-te, păstorule dârz al hotărârilor soborniceşti;
Bucură-te, al Bisericii dreptmăritoare slujitor adevărat;
Bucură-te, al Ortodoxiei noastre strămoşeşti, stâlp neclătinat;
Bucură-te, cela ce pe potrivnici fără sfială i-ai vădit;
Bucură-te, că de dorul dreptăţii şi al credinţei adevărate, pururea ai fost călăuzit;
Bucură-te, cela ce, de la Duhul Sfânt, adevărul tuturor ai grăit;
Bucură-te, că pe stânca dreptei credinţe sufletele tuturor le-ai întărit;
Bucură-te, că graiurile tale erau întocmai ca vârtejul de foc ce se arăta pe cale;
Bucură-te, că sufletele credincioşilor, de pretutindeni se aprindeau de dragostea către Domnul la auzul propovăduirii tale;
Bucură-te, cela ce nădejdile credincioşilor nu le-ai spulberat;
Bucură-te, că în necazuri pe toţi credincioşii cu sârguinţă i-ai îmbărbătat;
Bucură-te, Cuvioase Sofronie, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 9-lea:
Adusu-Şi-a aminte Dumnezeu de rugăciunile tale, Cuvioase Sofronie, pe care le-ai făcut pentru întărirea dreptei credinţe, pentru că cei ce mai înainte fuseseră smulşi din staulul Ortodoxiei iarăşi au venit la sânul Bisericii mame, ca împreună cu tine, care te afli în ceruri să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:
Apărat-ai Mucenice Oprea cu multă tărie dreapta credinţă înaintea ocârmuitorilor asupritori de la care cu stăruinţă ai cerut de atâtea ori dreptate şi libertatea credinţei strămoşeşti pentru fraţii tăi asupriţi. Dar ai fost prins, legat şi aruncat în grea temniţă unde pentru dreapta credinţă ai suferit până la moarte. Pentru aceasta, lăudând cu evlavie pătimirea ta mucenicească, te fericim pe tine, zicând:
Bucură-te, stâlpare prea aleasă a Bisericii noastre strămoşeşti;
Bucură-te, mlădiţa bună şi roditoare, care tuturor viaţă duhovnicească rodeşti;
Bucură-te, cela ce întocmai ca sfinţii lupta cea bună ai luptat;
Bucură-te, că de nimeni niciodată, nu te-ai lăsat înfricoşat;
Bucură-te, cela ce a treia oara drumul Vienei ai luat;
Bucură-te, că acolo o nouă jalbă cu hotărâre ai înfăţişat;
Bucură-te, cela ce ai crezut cu tărie, că, până la urmă, dreptatea va veni;
Bucură-te, cel ce ai fost încredinţat că libertatea va birui;
Bucură-te, că talantul ce ţi s-a încredinţat, fără încetare l-ai înmulţit;
Bucură-te, că în toată viaţa ta, prin faptă, ai arătat rod însutit;
Bucură-te, cela ce cu gura ai mărturisit adevărul fără şovăire;
Bucură-te, căci cu inima ta ai crezut, în dreptatea celor ai tăi, fără de îndoire;
Bucură-te, Mucenice Oprea, care cu mare râvnă credinţa ai apărat!

Condacul al 10-lea:
Trimis ai fost în trei rânduri cu jalba în cetatea împărătească de la Viena, spre apărarea dreptei credinţe şi înaintea stăpânitorilor de acolo, cu hotărâre neclintită, ai mărturisit adevărul, arătând dragoste înflăcărată fraţilor tăi întru dreapta credinţă şi împreună cu ei cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:
Mers-ai, Cuvioase Visarioane, propovăduind dreapta credinţă, de la Sebeş spre Sibiu, dar pe cale ai fost prins de cei ce căutau să te piardă şi ai fost dus legat, la căpeteniile lor, unde, cu faţa luminată de credinţa ortodoxă, ai mărturisit adevărul. Pentru aceasta şi noi smeriţii, te lăudăm, zicând ţie:
Bucură-te, cela ce în faţa prigonitorilor, cu curaj ai stat;
Bucură-te, că prin hotărârea ta cea bună pe toţi ai înfruntat;
Bucură-te, cela ce, nevoind să te lepezi de dreapta credinţă, în lanţuri ai fost aruncat;
Bucură-te, că în temniţa din cetatea Devet pentru credinţa ta, ai fost ferecat;
Bucură-te, cela ce şi-n temniţa din Timişoara ai stat;
Bucură-te, că în înfricoşătoarea temniţă din Kufstein, până la moarte ai răbdat;
Bucură-te, cela ce cu cununa de mucenic ai fost încununat;
Bucură-te, că prin statornicia ta în credinţă, pildă vie tuturor ne-ai dat;
Bucură-te, cela ce pe fraţii tăi cu dragoste în toate i-ai mângâiat;
Bucură-te, că în furtuna tuturor încercărilor prin care ai trecut, întru nimic tu nu te-ai clătinat;
Bucură-te, cela ce vrednic mucenic te-ai arătat;
Bucură-te, că răsplata muceniciei tale ai aflat;
Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 11-lea:

În temnita de la Kufstein, chinuitoare pătimiri ai îndurat; şi acolo, departe de cei iubiţi ai tăi, în mâinile lui Dumnezeu, cu bună nădejde, sufletul ţi-ai încredinţat, iar acum eşti împreună cu mucenicii, cu sfinţii şi cu îngerii, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:
Preabunul Dumnezeu, ascultând rugăciunile tale, Cuvioase Sofronie, a înmuiat inimile căpeteniilor care prigoneau pe dreptcredincioşii români din Transilvania şi i-a facut să îngăduie acelora să aibă episcopul lor. Pentru aceasta, laudă şi mulţumită aducem lui Dumnezeu, iar pe tine cu evlavie te cinstim, zicând:
Bucură-te, cela ce cu graiurile tale ai dat tuturor îmbărbătare;
Bucură-te, că învăţăturile tale tuturor au fost spre luminare;
Bucură-te, cela ce în suferinţe pe fraţii tăi i-ai mângâiat;
Bucură-te, că în dragostea ta cea mare, pe toţi ai îmbrăţişat;
Bucură-te, cela ce în Transilvania, slujba ta până la capat o ai dus;
Bucură-te, că te-ai arătat slujitor credincios Domnului Iisus;
Bucură-te, cela ce te-ai învrednicit a vedea răsplătită vechea suferinţă;
Bucură-te, că s-a dat păstor legiuit fraţilor tăi de credinţă;
Bucură-te, cela ce mai departe, în cuvioşie te-ai nevoit;
Bucură-te, că mai târziu, în Mănăstirea Argeşului te-ai sălăşluit;
Bucură-te, că şi acolo fiind, gândurile tale mereu spre foştii tăi păstoriţi s-au îndreptat;
Bucură-te, că şi la Argeş totdeauna pentru ei, lui Dumnezeu te-ai rugat;
Bucură-te, Cuvioase Sofronie, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 12-lea:
Dupa osteneli îndelungate şi după vieţuirea ta cea curată, Cuvioase Sofronie, ai ajuns la odihna cea veşnică şi acolo, împreună cu toţi mărturisitorii dreptei credinţe şi cu sfinţii, te veseleşti de-a pururea, cântând lui Dumnezeu, împreuna cu ei: Aliluia!

Icosul al 12-lea:
La uşa bisericii din Sălişte, mult întristata ta soţie, cu faţa cernită, a stat multa vreme, plângând şi aşteptând întoarcerea ta. Dar n-ai mai venit, Mucenice Oprea, căci în temniţa de la Kufstein ai pătimit până la moarte, iar fericitul tău suflet şi-a luat zborul către cer. Pentru aceasta, toată ceata dreptcredincioşilor te cinsteşte cu laude, zicând ţie:
Bucură-te, Mucenice Oprea, mare şi zelos iubitor de Hristos;
Bucură-te, că din calea pe care o ai ales, nu te-ai mai întors;
Bucură-te, cela ce dreapta credinţă a poporului tău, mult ai iubit;
Bucură-te, că pentru suferinţele fraţilor tăi ai pătimit;
Bucură-te, cela ce crucea lui Hristos până la capăt o ai purtat;
Bucură-te, că înaintea Domnului Celui bun, mult har ai aflat;
Bucură-te, cela ce urâciunea defăimării nu te-a înmuiat;
Bucură-te, că făgăduinţa măririi deşarte nu te-a clătinat;
Bucură-te, cela ce toate desfătările lumii le-ai dispreţuit;
Bucură-te, că în răsplătirile cele cereşti ai nădăjduit;
Bucură-te, cela ce cununa muceniciei, la sfârşit, ai aflat;
Bucură-te, cela ce în ceata mucenicilor ai fost aşezat;
Bucură-te, Mucenice Oprea, care cu mare râvnă credinţa ai apărat!

Condacul al 13-lea (de trei ori):
O, fericită treime de sfinţi mărturisitori, Visarioane, Sofronie şi mucenice Oprea, care cu multă îndrăzneală aţi apărat credinţa ortodoxă şi crucea pătimirii voastre aţi dus-o până la capăt! Fericiţi sunteţi că Bunul Dumnezeu S-a milostivit de strădaniile voastre cele sfinte pentru credinţa strămoşească şi a adus, până în cele din urmă, în staulul Bisericii române, pe toţi cei abătuţi de la Sfânta Ortodoxie. Rugaţi-vă neîncetat lui Hristos, Dumnezeului nostru, pentru desăvârşirea acestei reîntoarceri, pentru ca toţi, un singur suflet având şi o singură credinţă mărturisind, să cântăm Preasfintei Treimi, împreună cu voi: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Apoi se zice iarăşi

Icosul 1:
Stâlpare aleasă, din rădăcina sănătoasă, ai odrăslit Visarioane şi din pruncie ai învăţat dreapta credintă. Chipul cel îngeresc l-ai luat asupra-ţi din tinereţe şi viaţa cea îngerească o ai urmat după cuviinţă. Pentru aceasta şi noi, smeriţii, cu laude te cinstim, zicînd ţie:
Bucură-te, cela ce ai răsărit din părinţi credincioşi vlăstar ales;
Bucură-te, că, din copilărie, pe urmele sfinţilor ai mers;
Bucură-te, cela ce, prin Sfântul Botez, harul dumnezeiesc ai primit;
Bucură-te, că întru totul vrednic de sfinţitul ierarh al cărui nume ai purtat, toată viaţa te-ai dovedit;
Bucură-te, cela ce de tânăr multe locaşuri sfinte ai cercetat;
Bucură-te, că din izvorul credinţei ortodoxe din belşug te-ai adăpat;
Bucură-te, cela ce şi la Sfântul Mormânt cu evlavie ai ajuns;
Bucură-te, că acolo cu lacrimi fierbinţi, de bucurie, ai plâns;
Bucură-te, cela ce în lavra Sfântului Sava ai fost călugărit;
Bucură-te, că de atunci şi numele de Visarion tu ai primit;
Bucură-te, cela ce, toată viaţa, pe cărările curăţiei ai umblat;
Bucură-te, că totdeauna spre cele înalte ai cugetat;
Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat;

şi Condacul 1:
Veniţi, toţi iubitorii de Hristos, la prăznuirea fericiţilor mărturisitori Visarion, Sofronie şi Oprea, care au slujit adevărului şi au mărturisit dreapta credinţă şi cinstind cu evlavie ostenelile lor şi lăudându-i, aşa să zicem: bucuraţi-vă, bunilor mărturisitori şi râvnitori ai adevărului!

Dupa aceea se citeşte această
Rugăciune:
Prea aleşilor Sfinţi Mărturisitori, Visarioane, Sofronie şi Oprea, cu inimă smerită şi cu grai de laudă, cutezăm a preamări pe Hristos-Dumnezeu, Cel ce v-a arătat pe voi preafericiţi mărturisitori ai dreptei credinţe, mărirea Bisericii noastre. Şi plecând genunchii, cu umilinţă şi negrăită dragoste, rugăciune înălţăm vouă, celor ce aţi pus mai presus de toate cele vremelnice, credinţa cea strămoşească. Căci tu, Cuvioase Visarioane, prealuminate, te-ai coborât ca un arhanghel, cu glas de trâmbiţă dumnezeiască, în mijlocul credincioşilor, întărindu-i în dreapta credinţă şi viaţa ţi-ai dat-o pentru Hristos. Şi tu, Cuvioase Sofronie, neînfricat ai înfruntat temniţa şi prigonirile pentru Hristos, călăuzind turma cea binecredincioasă din Transilvania pe căile mântuirii şi îndrumând Biserica Domnului Hristos pe calea cea dreapta. Iar tu, Mucenice Oprea, cel prea osârduitor, iubind mai mult legea cea neschimbată a lui Hristos decât pe ai tăi şi decât însăşi viaţa ta, sufletul ţi-ai pus pentru dreapta credinţă.
De aceea, voi toţi, care aţi odrăslit din Biserica Ortodoxă transilvăneană şi care acum vă bucuraţi de cinstirea mucenicilor şi a mărturisitorilor lui Hristos, primiţi rugăciunile noastre şi mijlociţi pentru noi, înaintea Bunului şi Milostivului Dumnezeu, Celui în Treime preamărit! Ocrotiţi cu rugăciunile voastre turma cea dreptmăritoare, care vă cinsteşte ca pe nişte stâlpi neclintiţi ai dreptei credinţe. Rugaţi-vă Domnului, ca să întărească dragostea şi unitatea de credinţă dintre fraţi, să reverse harul pacii în inimile tuturor, să ferească turma credincioşilor de toată reaua întâmplare, ca într-un glas şi un suflet să preamărim pe Cel ce este Dătătorul tuturor darurilor şi Mântuitorul nostru. Privegheaţi şi vă rugaţi pentru noi ca izbăviţi fiind prin mijlocirile voastre, de cursele celui rău, să ducem lupta cea bună a minţii în toate clipele vieţii noastre şi să fim neclintiţi în dreapta credinţă a moşilor şi strămoşilor noştri.
Bucurându-ne de dumnezeiasca mărire la care v-aţi înălţat şi rugându-ne vouă, ca să fiţi mijlocitori înaintea tronului Celui de sus, preamărim pentru toate, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, zicând: slavă Ţie, Dumnezeule Cel mare şi minunat întru sfinţii Tăi în vecii vecilor, Amin!

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Acatistul Sfinţilor Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel, apărători şi mărturisitori ai ortodoxiei pe pământ transilvan (21 Octombrie)

După obişnuitul început, se cântă Condacele şi Icoasele:

Condacul 1:

Fericiţi şi fără de prihană v-aţi arătat credincioşilor părinţi mărturisitori, Ioan din Galeş şi Moise Măcinic, căci, vieţuind în credinţa cea adevărată, aţi primit chemarea cea sfântă a preoţiei şi v-aţi îmbrăcat cu podoaba cea prea luminată a muceniciei. Pentru aceasta rugaţi-vă Tatălui Ceresc să ne ocrotească pe noi, cei care vă lăudăm, zicând: Bucuraţi-vă, Sfinţilor Părinţi Ioan şi Moise, mărturisitori ai Ortodoxiei!

Icosul 1:

Apa cea vie a jertfelniciei ne-a izvorât nouă, în pământul românesc al Transilvaniei, prin pătimirea Părintelui Ioan cel din Galeş. Căci acesta Crucea pe umeri luând şi pe Hristos mărturisind a primit de la Dumnezeu cununa cea neveştejită a muceniciei. Pentru aceasta, veniţi toţi iubitorii de Hristos să încununăm cu laude şi cântări duhovniceşti pătimirea mucenicului Ioan, zicând:

Bucură-te, vlăstar răsădit în Ardeal;

Bucură-te, vrednic slujitor la altar;

Bucură-te, preot de tânăr sfinţit;

Bucură-te, mare păstor, neplătit;

Bucură-te, sfeşnic cu lină lumină;

Bucură-te, tânăr cu minte senină;

Bucură-te, luceafăr şi blândul păstor;

Bucură-te, casă pentru-ntregul popor;

Bucură-te, scut al dreptei credinţe;

Bucură-te, preot cu sfântă voinţă;

Bucură-te, Veste bună pentru satul tău;

Bucură-te, că turma ferit-ai de rău;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 2-lea:

Dreptatea şi pacea turmei lui Hristos căutând pe pământ, prigoană ai suferit de la stăpânitorii străini

ai cetăţii Sibiului, căci nerăbdând a suferi să vezi înstrăinarea de la credinţa străbună a fiilor neamului

românesc, Părinte Ioane, ridicat-ai glas de apărare, cântând cu îngerii lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Neputând suferi potrivnicul statornicia ta în dreapta credinţă, te-a supus prigonirii, Părinte Moise, dimpreună cu cei ai casei tale; iar noi văzând pătimirea ta, ne minunăm de puterea lui Dumnezeu care te-a întărit, şi cu laude, îţi cântăm:

Bucură-te, că lui Hristos te-ai dăruit;

Bucură-te, că harul Lui te-a întărit;

Bucură-te, că stăpânitorului nu te-ai supus;

Bucură-te, că Domnului jertfă te-ai dus;

Bucură-te, că Banatul ţi-a dat adăpostire;

Bucură-te, cu Oprea Miclăuş în mărturisire;

Bucură-te, că suferit-ai pentru neamul tău;

Bucură-te, că Domnul te-a păzit de rău;

Bucură-te, că în necazuri ai fost ca o stâncă;

Bucură-te, că credinţa ţi-a fost vie, adâncă;

Bucură-te, că nădejdea ţi-a fost ancoră tare;

Bucură-te, că iubirea ţi-a fost desfătare;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 3-lea:

Epitrahil sfinţit ai socotit lanţurile pe care prigonitorii le-au pus pe grumajii tăi, mucenicule Moise. Văzând ei mărturisirea pentru Hristos şi lumina feţei tale au amuţit, că nu ştiau să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Asemănatu-te-ai cu Hristos, Părinte Ioan; căci pârâşii tăi au venit la tine ca la un tâlhar, iar nu ca la un preot nevinovat, deşi vesteai credinţa cea adevărată la lumina zilei, de la altarul cel sfinţit al Bisericii. De aceea văzând noi prigoana ta şi a familiei tale, te lăudăm zicând:

Bucură-te, că pe Moise preotul l-ai cercetat;

Bucură-te, că-mpreună hrisov aţi semnat;

Bucură-te, că prin Duhul, aţi fost netemători;

Bucură-te, că mustrat-aţi pe asupritori;

Bucură-te, Ioane, preot ne-nfricat;

Bucură-te, că-n suflet credinţa ai păstrat;

Bucură-te, c-avut-ai sfârşit fericit;

Bucură-te, că-n ceruri Domnul te-a primit;

Bucură-te, că-n slavă sfinţii te cinstesc;

Bucură-te, că îngerii ţie îţi vorbesc;

Bucură-te, că ţara îţi face cinstiri;

Bucură-te, că te numeri cu sfinţii martiri;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 4-lea:

Văzând chinul la care erai supus, Părinte Ioane, înlănţuit în temniţa cea întunecată a cetăţii Sibiului, venit-a bătrânul tău tată, Ioan, la mai marii cetăţii pentru a mijloci eliberarea ta, dar aceştia au nesocotit glasul cererii lui. Dar Hristos a fost puru-rea cu tine întărindu-te, căci Îi cântai neîncetat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Despărţitu-te-au oamenii Curţii Imperiale de lumina soarelui, aruncându-te în temniţă întunecoasă mucenice Moise, dar n-au putut lua de la tine lumina lui Hristos, Cel Care, încălzind şi luminând inima ta şi a noastră, ne îndeamnă a-ţi cânta:

Bucură-te, luptător pentru Ortodoxie;

Bucură-te, că gustat-ai din apa cea vie;

Bucură-te, stâncă din Carpaţi tăiată;

Bucură-te, minte de Hristos luminată;

Bucură-te, lacrimă pe faţă prelinsă;

Bucură-te, torţă veşnic aprinsă;

Bucură-te, că-n lupte la cer ai privit;

Bucură-te, că viclenia ai batjocorit;

Bucură-te, că Domnul te-a încurajat;

Bucură-te, mucenice cinstit şi curat;

Bucură-te, reazăm şi stâlp de întărire;

Bucură-te, călăuză sigură spre mântuire;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 5-lea:

Ne bucurăm, sfinte mucenice Ioan, că haina cea strălucitoare a pătimirii tale a biruit înşelăciunea întunericului. De aceea, minunându-ne de răbdarea ta, ne înveşmântăm şi noi cu armele Duhului, ca să luptăm împotriva patimilor şi a vrăjmăşiilor acestei lumi, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Masă sfântă s-a arătat piatra cea rece a temniţei în care ai fost închis, Părinte Ioan. Căci înarmat fiind de Hristos cu nepătimirea, ţi-ai plecat genunchii la rugăciune fără să simţi asprimea frigului şi bezna adâncurilor. Simţirea inimii fiindu-ţi încălzită de Duhul Sfânt şi cu ochii minţii luminaţi de lumina lui Hristos, ai biruit toate uneltirile lui veliar. Pentru aceea, acum şi noi, păcătoşii, ridicăm

ochii la cer şi cu îndrăzneală, te lăudăm:

Bucură-te, ostaş, mult pătimitor;

Bucură-te, al Ortodoxiei sfânt apărător;

Bucură-te, strajă şi ancoră tare;

Bucură-te, podoabă în sfinte altare;

Bucură-te, alinător de suflete-ndoite;

Bucură-te, preot, rugător fierbinte;

Bucură-te, toiag ce sprijini neputinţa

Bucură-te, doctor ce vindeci suferinţa;

Bucură-te, pace în lume revărsată;

Bucură-te, voce de îngeri ascultată;

Bucură-te, liră dulce şi suavă;

Bucură-te, că Domnul te-a primit în slavă;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 6-lea:

Purtat de soldaţii Împărăţiei, ca altădată sfântul Apostol Pavel, ai fost aruncat mai întâi între zidurile cetăţii Deva, Părinte Ioane, iar mai apoi, socotind că eşti prea aproape de turma ta cea cuvântătoare alungatu-te-au în pământ străin. Dar înstrăinarea de pământul străbun nu te-a depărtat de dragostea lui Hristos, cântându-I neîncetat: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Strălucit-au faptele tale şi în pământ străin, Părinte Moise, căci rugându-te pururea lui Dumnezeu pentru fiii neamului tău, ai păstrat legătura duhovnicească cu toţi cei ce sufereau pentru dreapta credinţă în ţara ta. Drept aceea, Hristos a întărit pe piatra credinţei inima ta, iar noi iţi aducem aceste cântări de laudă, zicând:

Bucură-te, comoară de îngeri cinstită;

Bucură-te, jertfă de Domnul primită;

Bucură-te, aur în topitoare lămurit;

Bucură-te, smirnă cu parfum plăcut;

Bucură-te,rază, ca semnul biruinţei;

Bucură-te, rouă pe florile credinţei;

Bucură-te, mână de daruri dătătoare;

Bucură-te, hrană îndestulătoare;

Bucură-te, vajnic şi bun mărturisitor;

Bucură-te, cărbune şi foc arzător;

Bucură-te, candelă veşnic aprinsă;

Bucură-te, că-n ceruri ţi-e uşa deschisă;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 7-lea:

Văzând noi astăzi, Părinte Moise, cum pietrele temniţelor măcinat-au grâu românesc, adică trupul tău plin de har dumnezeiesc, ne întărim duhovniceşte şi îndrăznim a cânta lui Dumnezeu, împreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Desfătatu-te-ai pe calea lui Hristos, Ioane, mucenice, de aceea nimic nu ţi s-a părut prea greu pentru El: nici temniţa, nici umilinţele la care ai fost supus; de aceea, văzând tăria ta, cântăm:

Bucură-te, a braşovenilor sfântă podoabă;

Bucură-te, că venit-au grabnic să te vadă;

Bucură-te, că pătimirea-ţi nu o vor uita;

Bucură-te, că de-a pururi cinste îţi vor da;

Bucură-te, că linişte în suflet ei ţi-au pus;

Bucură-te, că spinii suferinţei ţi-au smuls;

Bucură-te, că moartea primit-ai cu plăcere;

Bucură-te, c-aceasta ţi-a fost spre înviere;

Bucură-te, suflet de îngeri cinstit;

Bucură-te, că Domnul în cer te-a primit;

Bucură-te, c-Ardealul te are putere;

Bucură-te, că ţara prin tine nu piere;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 8-lea:

Îndulcitu-te-ai cu dorul de Hristos şi de Ţară, Părinte Ioane, şi te-ai împărtăşit de dumnezeiasca Lui dragoste, Care, împreună cu tine era întemniţat. Haină de nuntă ţesutu-ţi-ai din răbdarea chinurilor, iară noi, văzând smerenia ta şi neînduplecata ta nădejde, Domnului cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Fiind întărit de Trupul şi Sângele lui Hristos din dumnezeiasca Liturghie, nu te-ai lepădat de El atunci când slujitorii crăieşti ţi-au făgăduit daruri alese. De aceea, văzând noi statornicia inimii tale, nepătată de vânzare, îţi cântăm într-un cuget unele ca acestea:

Bucură-te, părinte închis pentru credinţă;

Bucură-te, că trecut-ai prin multă suferinţă;

Bucură-te, preot de îngeri slujit;

Bucură-te, sfinte de Domnul iubit;

Bucură-te, rază din soare aprinsă;

Bucură-te, stea de-a pururi nestinsă;

Bucură-te, hrană de Domnul gătită;

Bucură-te, pâine de Duhul dospită;

Bucură-te, apă din „apa cea vie”;

Bucură-te, cale către veşnicie;

Bucură-te, armă ce apără glia;

Bucură-te, strajă pentru România;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 9-lea:

Tot neamul creştinesc, Părinte Moise, pomeneşte suferinţele tale pentru dreapta credinţă. Poporul dreptmăritor te cinsteşte pentru că tu ai reînviat în sufletul confraţilor tăi dragostea de ţară şi de credinţa strămoşească, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Lacrimile de rugăciune ale fraţilor tăi din Ardeal, primeşte-le ca pe nişte mărgăritare de mult preţ. Fii, prea bunule Părinte, mijlocitor şi rugător către Milostivul Dumnezeu, pentru cei ce cu evlavie cântă:

Bucură-te, frate cu cei osândiţi;

Bucură-te, prieten ce cei oropsiţi;

Bucură-te, tată pentru sărmani;

Bucură-te, mamă pentru orfani;

Bucură-te, leagăn pentru copii:

Bucură-te, viaţă pentru cei vii;

Bucură-te, casă pentru străini;

Bucură-te, ţară pentru români;

Bucură-te, sfeşnic cu lină lumină;

Bucură-te, masă pururea plină;

Bucură-te, sprijin pentru popor;

Bucură-te, mare mijlocitor;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 10-lea:

Cât de dulci pentru tine au fost cuvinte dumnezeieşti: „intră în bucuria Domnului tău”, pe care le-ai auzit de la Hristos-Dumnezeu, vrednicule de pomenire, Mucenice Ioan. Pentru aceea, împreună cu sfinţii mucenici, cânţi: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid de întărire şi turn de credinţă te arăţi evlavioşilor ortodocşi, căci Hristos primindu-te în cămările cereşti, te-a încununat mucenic şi te-a aşezat în ceata sfinţilor martiri, Părinte Moise. Pentru aceasta, ne bucurăm de harul care l-ai primit în ceruri şi te lăudăm:

Bucură-te, floare sădită în rai;

Bucură-te, sfinte primit cu alai;

Bucură-te, omule al lui Dumnezeu;

Bucură-te, slavă pentru neamul tău;

Bucură-te, cinste pentru braşoveni;

Bucură-te, bucurie pentru ardeleni;

Bucură-te, tărie pentru Biserici;

Bucură-te, icoana sfinţiţilor clerici;

Bucură-te, chivot de har păstrător;

Bucură-te, parfumul plăcut mirositor;

Bucură-te, vieţuitor în cele cereşti;

Bucură-te, că veşnic pe Domnul priveşti;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 11-lea:

Făclie aprinsă eşti în sălaşele cereşti, Părinte Moise, întru tot fericite, luminează calea noastră, a celor rămaşi în iureşul ispitelor şi al necazurilor vieţii, ca să putem cânta, după cuviinţă, împreună cu tine, lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

În ceruri vezi de-a pururi faţa lui Hristos, pe Care L-ai slujit cu credinţă până la sânge, Părinte Ioan. Nu înceta a te ruga pentru noi, ca să putem răbda, asemenea ţie primejdiile şi necazurile vieţii, ca astfel să-ţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, viaţă înnoită prin cruce;

Bucură-te, cântec ce linişte-aduce;

Bucură-te, ură schimbată-n iubire;

Bucură-te, luptă spre nepătimire;

Bucură-te, frunte cu spini încoronată;

Bucură-te, minte de Duhul udată;

Bucură-te, că Domnul în cer te-a adus;

Bucură-te, că îngeri cunună ţi-au pus;

Bucură-te, sfinte primit între sfinţi;

Bucură-te, că eşti avă între părinţi;

Bucură-te, steaua ce arăţi soarele;

Bucură-te, armă ce sfarmă zăvoarele;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 12-lea:

Comoară de mult preţ şi rugător fierbinte te are Biserica, Părinte Ioan, mucenicul lui Hristos. Pe tine, care străluceşti în lumina cea neapropiată şi vezi faţa cea negrăită a Prea Sfintei Treimi, te rugăm ajută-ne să dobândim pacea inimii şi liniştea sufletelor noastre, ca să putem cânta, împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Pe cel ce este podoaba mucenicilor şi mare folositor credincioşilor, adunându-ne, o iubitorilor de prăznuire, să încununăm cu cântări de laude pe mucenicul Moise, zicând:

Bucură-te, părinte de Domnul cinstit;

Bucură-te, înger de îngeri dorit;

Bucură-te, sfinte cu har curgător;

Bucură-te, mană pentru popor;

Bucură-te, suflet de Duhul Sfânt plin;

Bucură-te, floare sub cerul senin;

Bucură-te, piatră din stânca Hristos;

Bucură-te, liră cu viers prea frumos;

Bucură-te, izvor cu apă cristalină;

Bucură-te, făclie cu lină lumină;

Bucură-te, că la Domnul pururi mijloceşti;

Bucură-te, că din ceruri veşnic ne priveşti;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 13-lea:

O, prea lăudaţilor mucenici Ioan şi Moise, preoţi şi apărători ai dreptei credinţe şi propovăduitorii Adevărului, primiţi aceste rugăciuni şi fiţi mijlocitori către Prea Milostivul Dumnezeu. Ajutaţi-ne, cu rugăciunile voastre să biruim uneltirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi şi să ne învrednicim a ajunge la cunoaşterea adevărului, descoperit în noi şi în firea lucrurilor, ca să putem cânta neîncetat împreună cu voi, cântarea îngerească: Aliluia! (de trei ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Apa cea vie a jertfelniciei… şi Condacul 1: Fericiţi şi fără prihană…; şi se face otpustul.

 Acatistul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie)

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacele şi Icoasele

 Condacul 1

Învăţătorului dreptslăvitoarei credinţe celei întru Hristos, surpătorului şi ruşinătorului păgânătăţii, Izvorâtorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostaşul cel adevărat al lui Hristos, care s-a arătat Bisericii ca un soare şi mare apărător credincioşilor, toţi acum cântări de mulţumire şi laude din suflet cu dorire aducându-i să-i cântăm: bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Icosul 1

Credinţa adevărată învăţând-o, Mucenice Dimitrie, de la părinţii tăi, ai vieţuit pe pământ prin darul lui Dumnezeu ca un înger, luminat mărturisind şi învăţând pe toţi apoi cu milostenii, cu neîncetate rugăciuni şi cu chinuri. Pentru care noi aducem ţie aceste cântări de laudă:

Bucură-te, că tu ca un înger pe pământ ai vieţuit;

Bucură-te, că luminat pe Hristos ai mărturisit;

Bucură-te, că din părinţi binecredincioşi ai răsărit;

Bucură-te, că dreapta credinţă până la sfârşit o ai păzit;

Bucură-te, că prin postire şi rugăciuni necontenite, îngerilor te-ai asemănat;

Bucură-te, că prin faceri de bine şi lacrimi, pe demoni i-ai înfricoşat;

Bucură-te, nemuritoare odraslă a cetăţii Tesalonicului;

Bucură-te, reazem neclintit al Iliricului;

Bucură-te, săditorule al creştinătăţii;

Bucură-te, dezrădăcinătorule al păgânătăţii;

Bucură-te, că întru primejdii lumii eşti mare apărător;

Bucură-te, că celor ce cu credinţă năzuiesc la tine le eşti gata folositor;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 2-lea:

Auzind împăratul Maximian că părintele tău, mucenice al lui Hristos, a murit şi socotind a te trage pe tine la un gând cu el, ţi-a dat dregătoria de proconsul, iar tu de ai şi primit, însă cu înţelepciunea cea dată ţie de sus, pricepând măiestriile lui, ai rămas cu darul lui Dumnezeu neprins de dânsele, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Mucenice de trei ori fericite, n-ai voit a te supune poruncii împăratului de a ucide pe toţi cei ce cheamă numele lui Iisus, cel răstignit, ci mai vârtos luminat L-ai mărturisit pe El. Şi ca alt Pavel pe toţi ai învăţat sfânta credinţă, iar multa închinare la idoli, cea fără de Dumnezeu, o ai dezrădăcinat. Pentru aceea vrednic eşti a auzi de la noi acestea:

Bucură-te, că afară de Dumnezeu, n-ai ales mai mult;

Bucură-te, că voinţei împăratului nu te-ai supus;

Bucură-te, că pe Dumnezeu cel adevărat L-ai mărturisit luminat;

Bucură-te, că trupul tău vitejeşte nu l-ai cruţat;

Bucură-te, că tu credinţa cea în Iisus Hristos o ai mărturisit;

Bucură-te, că pe vrăjmaşii Crucii i-ai biruit;

Bucură-te, că locuitorilor Tesalonicului alt Pavel te-ai arătat;

Bucură-te, că pe ei credinţa cea în Hristos i-ai învăţat;

Bucură-te, că cinstea tiranului împărat o ai batjocorit;

Bucură-te, că de sfaturile lui te-ai lepădat;

Bucură-te, că de darurile lui te-ai îngreţoşat;

Bucură-te, că plată pentru dreapta credinţă de sus ai luat;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 3-lea:

Plin fiind de darul lui Dumnezeu, Mucenice Dimitrie, care te lumina şi te înţelepţea prin fapte bune, ca pe o scară mergând din putere în putere, viteaz ostaş te-ai arătat al cerescului Împărat, Iisus. Netemându-te de neputinciosul împărat pământesc, Împăratului Hristos cu mare glas ai cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Râvnind, ai râvnit pentru dreapta credinţă a lui Hristos, pe care o aveai pururea în inima ta, răbdătorule de chinuri; mai înainte de a veni Maximian în Tesalonic, ai încredinţat averea ta slugii tale Lupu, ca să o împartă la săraci, iar tu, sfinte, prin rugăciuni şi post, te-ai gătit spre nevoinţă, stând în îndrăzneaţă cugetare; pentru aceea îţi zicem:

Bucură-te, că momirea împăratului întru nimic o ai socotit;

Bucură-te, că ai mărturisit luminat tuturor un Dumnezeu în Sfânta Treime;

Bucură-te, că de credinţa părinţilor tăi tare te-ai ţinut;

Bucură-te, că n-ai îngăduit a se huli credinţa cea dreaptă;

Bucură-te, că bună pildă cetăţenilor Tesalonicului te-ai făcut;

Bucură-te, că neguţătoria sufletului bine o ai chibzuit;

Bucură-te, că adevărata credinţă o ai înălţat;

Bucură-te, că nedumnezeirea de tot o ai nimicit;

Bucură-te, că bogăţia ta întru nimic o ai socotit;

Bucură-te, că toată averea la săraci o ai împărţit;

Bucură-te, folositor şi ajutător de obşte;

Bucură-te, apărătorule cu deosebită trebuinţă pentru mine;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 4-lea:

Fiind înştiinţat împăratul de credinţa ta, viteazule mărturisitor, a venit în Tesalonic, înaintea căruia stând, cu îndrăzneală ai mărturisit pe Hristos, Dumnezeu adevărat, iar mulţimea de zei cea păgânească o ai ocărât; de care el foarte mâniindu-se, a poruncit să te închidă în temniţă, unde intrând tu, cuvios suflet, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Foc arzător având în sufletul tău, fericite Mucenice Dimitrie, pentru dragostea Celui dorit al tău, întru nimic socotind chinurile, întărit de darul Lui, vesel ai intrat în temniţă, şezând ca întru o cămară luminoasă, rugându-te şi cântând psalmi; pentru care de la noi auzi acestea:

Bucură-te, că ai fost împuternicit cu darul lui Hristos;

Bucură-te, că pe cei vrăjmaşi, cu răbdare i-ai biruit;

Bucură-te, că pentru Hristos în temniţă ai fost dat;

Bucură-te, că pe diavolul l-ai înfiorat;

Bucură-te, că temniţa ţie cămară luminoasă s-a arătat;

Bucură-te, că în ea, cu cântări şi doxologii pe Dumnezeu ai lăudat;

Bucură-te, că, îngrădindu-te cu semnul crucii, pe scorpie ai călcat;

Bucură-te, că ea, călcată fiind, nevătămat ai rămas;

Bucură-te, că ai urât dregătoria pământească de proconsul;

Bucură-te, că cereasca ostăşie ai îndrăgit;

Bucură-te, că părinţilor tăi prin rugăciuni ai fost dat;

Bucură-te, că toată cetatea s-a bucurat de naşterea ta;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 5-lea:

Păgânul împărat, îndeletnicindu-se cu jocuri în arene, mulţi din creştini erau ucişi de către un om, puternic luptător, anume Lie, din neamul vandalilor; această fărădelege nesuferind-o creştinul Nestor tânărul, aprins de râvnă a alergat la tine în temniţă, spunându-ţi şi cerând binecuvântare şi rugăciuni ca să-l poată birui; iar tu, Sfinte Mucenice, nădejde având în Cel ce te întărea pe tine, însemnându-l cu semnul Crucii, i-ai zis: du-te, că pe Lie vei birui şi pentru Hristos vei mărturisi, cântând dimpreună: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Tânărul Nestor, nădejde în Dumnezeu având prin tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, îndată alergând la acea privelişte, cu mare glas a strigat: o Lie, vino să ne luptăm şi amândoi; iar împăratul văzându-l tinerel şi frumos, chemându-l la sine i-a zis: nu vezi pe câţi a omorât Lie, momindu-l cu făgăduinţa de a-l trage la un gând cu dânsul. Iar el nevrând a strigat: Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi. Şi îndată s-a apucat cu Lie la luptă, şi aruncându-l în suliţele cele ascuţite, l-a dat la amară moarte, şi aşa s-a plinit proorocia ta, sfinte; pentru care te întâmpinăm cu aceste laude:

Bucură-te, că mândria lui Lie ai surpat;

Bucură-te, că pe Nestor cu Lie a se lupta l-ai îndemnat;

Bucură-te, că prin semnul Crucii ai zis că-l va birui;

Bucură-te, că la amară moarte l-ai dat;

Bucură-te, că tânărul Nestor, reazem tare în Hristos şi în ale tale rugăciuni a avut;

Bucură-te, că de nădejdea sa n-a fost lipsit;

Bucură-te, că proorocia ta, sfinte, s-a plinit;

Bucură-te, că şi Nestor pe Hristos a mărturisit;

Bucură-te, că el la momirile împăratului nu s-a supus;

Bucură-te, că şi lui cunună frumoasă la ceruri i-ai arvunit;

Bucură-te, că din porunca împăratului, de Marcian capul i s-a tăiat;

Bucură-te, că sufletul lui la ceruri cu mucenicii s-a numărat;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 6-lea:

Fiind înştiinţat nebunul împărat, cum că tu, Mucenice Dimitrie, ai fost pricinuitor pierzării lui Lie, s-a mâhnit foarte, mai mult decât ar fi căzut din împărăţia sa, şi îndată a poruncit ostaşilor, ca asemenea cu suliţele să fii străpuns; iar tu, vrednicule de laudă, aşteptai cugetând la bunătăţile ce aveai a le dobândi şi cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Şezând tu în temniţă, viteazule mucenice, a căutat spre tine Domnul de sus, cercetându-te prin îngerul Lui, care ţi s-a arătat ca o preafrumoasă cunună din rai, întru lumină mare, pe care punând-o pe capul tău, ţi-a zis: pace ţie, pătimitorule al lui Hristos, Dimitrie; îmbărbătează-te, întăreşte-te şi biruieşte pe vrăjmaşii tăi; iar tu sfinte, ai răspuns; mă bucur întru Domnul şi mă veselesc întru Dumnezeu, Mântuitorul meu; aprins de dragostea Lui, doreai a-ţi vărsa pentru Dânsul sângele tău, pentru care noi te lăudăm aşa:

Bucură-te, că şezând tu în temniţă vesel te-ai arătat;

Bucură-te, că Hristos din ceruri spre tine a căutat;

Bucură-te, că cercetare de la El prin îngeri ai primit;

Bucură-te, căci cu frumoasă cunună din rai întru lumină mare la tine a venit;

Bucură-te, că vederea îngerului mult te-a bucurat;

Bucură-te, că el capul cu cunună ţi-a încununat;

Bucură-te, că primind cununa, din inimă ai mulţumit;

Bucură-te, că pe vrăjmaşul foarte mult l-ai scârbit;

Bucură-te, că pace, îmbărbătare şi întărire, prin înger ai luat;

Bucură-te, că prin răbdare întemeietor dreptei credinţe te-ai arătat;

Bucură-te, că întru dânsul bucurându-te te-ai veselit;

Bucură-te, că pentru Dânsul sângele a-ţi vărsa ai dorit;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 7-lea:

Începând a se lumina de ziuă, au intrat ostaşii în temniţă la tine, mare mucenice, aflându-te stând vesel la rugăciune, şi îndată a început a te străpunge cu suliţele; iar tu, nevoitorule, cu suflet viteaz ai ridicat mâna dreaptă, împungându-te întâia suliţă în coastă, închipuind astfel patima lui Hristos, Domnul tău, Cel cu suliţa împuns; în mâinile Lui ţi-ai dat sfântul tău suflet, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Cumplit şi fără cruţare, ostaşii au străpuns trupul tău, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, mare mucenic, încât pământul s-a roşit cu sângele tău, făcându-te privelişte îngerilor şi oamenilor; iar tu, rugându-te din adâncul inimii, ai rămas până la sfârşit cu mulţumire răbdând şi neclintit din dreapta credinţă; pentru care primeşte de la noi acestea:

Bucură-te, că intrând ostaşii în temniţă, vesel te-au aflat stând la rugăciune;

Bucură-te, că îndată au început cu suliţele a te străpunge;

Bucură-te, căci cu suflet viteaz mâna dreaptă ai ridicat;

Bucură-te, că întâia suliţă coasta ta a străpuns;

Bucură-te, că patima lui Hristos, Domnul tău, ai închipuit;

Bucură-te, că împungere în coastă ca şi El ai primit;

Bucură-te, că pământul cu sângele tău s-a roşit;

Bucură-te, că privelişte îngerilor şi oamenilor te-ai făcut;

Bucură-te, că suliţele vesel le-ai răbdat;

Bucură-te, că prin ele sufletul tău în mâinile lui Dumnezeu l-ai dat;

Bucură-te, că tare ca un diamant te-ai arătat;

Bucură-te, că până la sfârşit, mulţumind din adâncul inimii, te-ai rugat;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 8-lea:

Mucenice de trei ori fericite, dându-ţi sfântul suflet în mâinile Domnului tău, Căruia cu credinţă ai slujit, s-a dus să petreacă în locaşurile cele cereşti, împreună cu cetele mucenicilor; trupul tău aruncat fără de cinste zăcea la pământ, iar oarecare din credincioşi noaptea mergând l-au luat şi l-au îngropat, cântând toţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

După îngroparea ta, credincioasa sluga ta Lupu, spre semnul dragostei, luând haina şi inelul muiate în sângele tău, sfinte, multe feluri de boli prin ele se tămăduiau şi duhurile cele necurate se goneau; de care minune înştiinţându-se tot Tesalonicul, necredinciosul împărat Maximian a poruncit ca şi pe fericitul Lupu să-l prindă şi să-i taie capul; şi aşa sluga cea bună după stăpânul său, adică după tine, Sfinte Dimitrie, s-a dus la Domnul; pentru care noi îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că trupul tău străpuns fiind a rămas jos;

Bucură-te, că Iisus creştetul tău l-a încununat frumos;

Bucură-te, că nevoinţa ta cea mucenicească acum ai săvârşit;

Bucură-te, căci cu mucenicii în locaşurile cereşti eşti preamărit;

Bucură-te, că de la pământ la cele cereşti te-ai ridicat;

Bucură-te, căci cu mucenicii dimpreună te-ai numărat;

Bucură-te, că lui Lupu, credincioasa sluga ta, haina şi inelul tău i-ai dat;

Bucură-te, că prin ele feluri de boli ai vindecat;

Bucură-te, că şi lui din porunca lui Maximian i s-a tăiat capul;

Bucură-te, că el, după tine, stăpânului său, a urmat;

Bucură-te, cel ce credincioşilor eşti izvor de minuni nedeşertat;

Bucură-te, că demonilor eşti rană anevoie de vindecat;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 9-lea:

Deasupra mormântului tău, sfinte, fiind zidită o biserică mică, în care se săvârşeau multe minuni şi feluri de vindecări bolnavilor se da, un boier credincios, anume Leontie, din părţile Iliricului, de boală grea fiind cuprins, adus şi pus fiind unde sfintele tale moaşte erau în pământ ascunse, îndată a dobândit tămăduire, sculându-se sănătos; pentru care, mulţumind lui Dumnezeu şi pe tine, Sfinte Mucenice Dimitrie, preamărindu-te, a cântat: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Vrând vindecatul boier Leontie a zidi o biserică mare şi frumoasă, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, spre semn de mulţumire, dărâmând pe cea mai mică, a început a săpa şanţurile spre temelie. Dar, o minune! A aflat sfintele tale moaşte întregi şi nestricate, curgând din ele mir binemirositor, unde, adunându-se poporul, cu bucurie scoţându-le din pământ, mulţime nenumărată de bolnavi se tămăduia; iar Leontie, plin de veselie, ridicând degrab la acel loc biserică frumoasă şi minunată, într-însa a pus cinstitele tale moaşte, în raclă de mult preţ; deci, bucurându-ne şi noi de aceasta, grăim către tine aşa:

Bucură-te, că pe Leontie de boală grea l-ai vindecat;

Bucură-te, că el spre mulţumire biserică în numele tău a ridicat;

Bucură-te, că tu har de a face minuni de la Dumnezeu ai luat;

Bucură-te, că trupul tău iarăşi nouă l-ai dat;

Bucură-te, că îndată ce din pământ s-a ivit, mir de bună mireasmă la toţi a tins;

Bucură-te, că pe mulţi de felurite boli i-ai izbăvit;

Bucură-te, că înăuntrul bisericii cu cinste de preoţi s-a aşezat;

Bucură-te, căci credincioşii de aceasta s-au bucurat;

Bucură-te, că întregi sfintele tale moaşte se păzesc;

Bucură-te, că cei ce pătimesc şi cu credinţă năzuiesc la ele, se tămăduiesc;

Bucură-te, vas de mir neîmpuţinat şi de feluri de boli vindecător;

Bucură-te, că pentru toţi eşti de daruri împărţitor;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 10-lea:

Binecredinciosul Leontie, voind a se întoarce la Iliric, a vrut să ia o parte din sfintele tale moaşte, ca şi acolo în patria sa să zidească o biserică în numele tău, sfinte; iar tu, arătându-te, l-ai certat, ca să nu îndrăznească a lua ceva, iar el luând numai giulgiul muiat în sângele tău şi o parte din aurării, în raclă de aur le-a pus şi, ducându-se, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Minuni multe făcând tu, sfinte, prin giulgiul tău, lui Leontie arătându-te pe cale, l-ai izbăvit de furtuna ce-l ameninţa şi vrând cu ai săi a trece râul Istrului, i-ai spus să ia racla cu giulgiul în mâinile sale şi să nu se teamă; asemenea şi tuturor celor ce năzuiesc cu credinţă la tine le eşti de obşte folositor şi grabnic ajutător; pentru care-ţi cântăm aşa:

Bucură-te, că pe Leontie, ce din sfintele tale moaşte a vrut să ia, l-ai certat;

Bucură-te, că giulgiul muiat în sângele tău, spre mângâierea lui l-ai dat;

Bucură-te, că de furtuna ce-l ameninţa, arătându-te, l-ai izbăvit;

Bucură-te, căci cu giulgiul râul fără vătămare l-a trecut;

Bucură-te, că el, sosind la Sirmion, în biserica ce zidise ţie, acest odor a dat;

Bucură-te, că şi acolo mulţi se îndulciră de minuni şi tămăduiri;

Bucură-te, că pe Marian, eparhul Iliricului, de bubă grea l-ai tămăduit;

Bucură-te, că pe unul ce era îndrăcit l-ai izbăvit;

Bucură-te, că pe altul ce îi curgea sânge l-ai izbăvit;

Bucură-te, că foametea ce era în cetatea ta o ai potolit;

Bucură-te, că pe locuitorii ei, prin primejdia ce-i ameninţa, i-ai izbăvit;

Bucură-te, că celor ce vindeau grâu, arătându-te aievea, le-ai poruncit să înoate spre Tesalonic;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 11-lea:

Sfeşnic cu totul luminos fiind cinstitele tale moaşte, Izvorâtorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, pus în sfeşnicul bisericii, luminează pe toţi cei ce cu credinţă aleargă la ele; deci de un dar ca acesta să nu ne lipseşti şi pe noi, sfinte, cei ce cu dragoste ne aflăm stând înaintea sfintei tale icoane; cu multă smerenie închinându-ne, cerem a fi scutiţi de orice potrivnice întâmplări, iar mai ales de înfricoşătoarea groază a cutremurului şi a ne învăţa să cântăm lui Dumnezeu, dimpreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Evlaviosul împărat Justinian a trimis în Tesalonic bărbaţi cinstiţi să ia o parte din sfintele moaşte, spre sfinţirea bisericii pe care din nou o zidise; ajungând ei la Tesalonic şi de racla ta apropiindu-se, o, minune! deodată a ieşit foc şi scântei de văpaie spre toţi slobozind şi un glas din foc înfricoşător zicând: staţi şi nu îndrăzniţi; iar ei, spăimântaţi, de frică au căzut şi întorcându-se au spus împăratului cele ce s-au făcut, aducând întru mirare pe toţi; pentru care te lăudăm aşa:

Bucură-te, că foc de scântei şi văpaie s-au văzut din racla sfintelor tale moaşte;

Bucură-te, că minunea aceasta pe mulţi i-a îngrozit;

Bucură-te, că în vis lui Onisifor, aprinzătorului de lumini, te-ai arătat;

Bucură-te, că fapta sa, cu iubire de oameni, o ai mustrat;

Bucură-te, că ai poruncit lui să o părăsească şi să se pocăiască;

Bucură-te, că pe el l-ai făcut a se ruşina, trezindu-se din somn;

Bucură-te, că a doua oară iarăşi aievea l-ai mustrat;

Bucură-te, că de glasul tău ca de un tunet la pământ zăcea ca un mort;

Bucură-te, că venindu-şi el întru sineşi singur a mărturisit fapta sa;

Bucură-te, că spăimântându-l, singur a spus tuturor mustrarea ta;

Bucură-te, căci cu minunile tale pe popor ai veselit;

Bucură-te, că vrei ca toţi să se mântuiască de la Dumnezeu;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 12-lea:

Stând înaintea lui Hristos, Cel ce te-a întărit spre pătimire, prea-lăudate Mare Mucenice Dimitrie, de la Dânsul dar ai luat a vindeca pe toţi de patimile sufleteşti şi trupeşti; rugămu-ne deci ţie, sfinte, ca cel ce ai îndrăzneală multă, nu înceta mijlocindu-ne sufletească mântuire nouă, celor ce cinstim a ta pomenire şi cântăm neîncetat: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cu cântări cinstim pomenirea ta, fericim chinurile tale şi îndelungă răbdarea ta, mărim şi lăudăm minunile tale, vitejia şi bărbăţia ta cea nebiruită; bine te cuvântăm ca pe un mare ajutător şi păzitor lumii, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie, şi din inimă grăim ţie acestea:

Bucură-te, că pe episcopul cel prins de barbari l-ai slobozit;

Bucură-te, că pe el la cetatea ta Tesalonic l-ai povăţuit;

Bucură-te, că pe cele două fecioare, ce au cusut chipul tău, le-ai izbăvit;

Bucură-te, că pe răpitorul lor l-ai batjocorit;

Bucură-te, că degrabă le-ai adus pe ele, dimpreună cu chipul, la biserica din Tesalonic;

Bucură-te, că acel chip înaintea altarului spre lauda ta s-a pus;

Bucură-te, că văzându-se ele deşteptate lângă mormântul tău s-au bucurat;

Bucură-te, că cei adunaţi acolo, pentru minune au săltat;

Bucură-te, că de multe ori cetatea ta de năvălirea barbarilor o ai izbăvit;

Bucură-te, că pe mulţi din robia barbarilor i-ai slobozit;

Bucură-te, că dimpreună cu îngerii eşti vorbitor;

Bucură-te, că tuturor de obşte către Stăpânul ne eşti mijlocitor;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 13-lea:

O, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, Izvorâtorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, această a noastră rugăciune, ce aducem ţie acum cu umilinţă, primeşte-o, şi de bolile sufleteşti şi trupeşti şi de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, cu rugăciunile tale cele bineprimite către Dumnezeu, ne păzeşte, ca împreună cu tine în veacul ce va să fie, să cântăm Lui: Aliluia! (acest Condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul cel dintâi: Credinţa adevărată… şi Condacul întâi: Învăţătorului dreptslăvitoarei credinţe… şi se face otpustul.

 Acatistul Prea Cuviosului Părintelui nostru Dimitrie din Basarabi (27 octombrie)

Rugăciunile începătoare

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacele şi Icoasele

Condacul 1

Apărătorule al nostru din nevoi, pentru lucrarea de multe minuni laude de mulţumiri aducem ţie, noi, nevrednicii; şi ca cel ce eşti minunat şi preamilostiv, izbăveste-ne pe noi din toate nevoile ca să cântăm ţie: Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Icosul 1:

Îngerii cei din ceruri s-au mirat de tine, Părinte Dimitrie, îngerul cel pământesc, văzându-te cum în trup fiind ai biruit pe demonul cel fără de trup şi de minunile tale spăimântându-se au stat cântându-ţi unele

ca acestea:

Bucură-te, cel ce eşti om ceresc;

Bucură-te, cel ce ai fost înger pământesc;

Bucură-te, că nu te-ai amăgit de lăcomia strămoşească;

Bucură-te, că ai vieţuit mai presus de fire şi de om;

Bucură-te, că prin smerenie cele înalte ai dobândit;

Bucură-te, că pe vrăjmaş, lesne l-ai biruit;

Bucură-te, că, la fel cu Abel, jertfe prin rugăciuni ai înălţat;

Bucură-te, cel ce trupul tău rob duhului l-ai făcut;

Bucură-te, cel ce te-ai făcut comoară duhovnicească;

Bucură-te, cel ce te-ai suit la înălţimea cea cerească;

Bucură-te, săditorule de vie duhovnicească;

Bucură-te, cel ce câştigi tuturor pocăinţă ca să se mântuiască;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 2-lea:

Fiind înălţat Sfântul Dimitrie în văzduhurile cereşti, priveşte către cei ce-l roagă pe dânsul şi, cu bunătate părintească, tinde milostivă izbăvire din toate nevoile, tuturor celor ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Înţelegerea cea neînţeleasă, căutând păgânii s-o înţeleagă, nu se pot dumiri de cinstitele tale moaşte, cum adică, o materie nu se supune firii şi trupul nu se dă putreziciunii; iar noi cu credinţă cântăm ţie acestea:

Bucură-te, vas de Duhul Sfânt primitor;

Bucură-te, locaş dumnezeiesc, de minuni izvorător;

Bucură-te, că la fel cu cei fără de trup ai vieţuit;

Bucură-te, că pe duhul tău către cele cereşti l-ai povăţuit;

Bucură-te, că întru tine putreziciunea ai facut-o neputreziciune;

Bucură-te, că întru tine moartea ai facut-o neputincioasă;

Bucură-te, că la fel cu Avraam ţi-ai lăsat patria şi Părinţii;

Bucură-te, că te-ai sălăşluit în pământul făgăduinţii;

Bucură-te, stejar cu umbră dumnezeiască;

Bucură-te, că te-ai făcut tuturor masă duhovnicească;

Bucură-te, că ţi-ai jertfit viaţa ca un alt Isaac;

Bucură-te, că ai înălţat cugetul minţii tale către Dumnezeu;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 3-lea:

Putere cerească umbrind sfintele tale moaşte, sfinte părinte, că dintr-un soare slobozeşte razele darurilor tuturor celor ce se ating de ele, şi pe toţi de boli tămăduind cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având noi racla cinstitelor tale moaşte, cuvioase părinte, ca la un izvor de daruri toţi cu credinţă alergăm, pentru care izbăveşte-ne, sfinte, de cei ce ne tulbură pe noi ca neîncetat să zicem:

Bucură-te, cel ce te-ai arătat stăpânitor patimilor;

Bucură-te, cel ce ai biruit pe demonul întunericului;

Bucură-te, că ne-ai izbăvit pe noi din robie precum Avraam pe Lot;

Bucură-te, că pe fiii Agarei cu totul i-ai izgonit;

Bucură-te, că pe noi ca pe alt Isaac ne faci moştenitori;

Bucură-te, că pe Ismail cel necredincios, l-ai izgonit ca pe un împotrivitor;

Bucură-te, că la fel ca Lot te-ai suit în munţii faptelor bune;

Bucură-te, că te-ai arătat multora temei de împăcare;

Bucură-te, că nu te-ai lăsat prins în Gomora patimilor;

Bucură-te, că prin tine ne izbăvim de văpaia ispitelor;

Bucură-te, că nu te-ai uitat la cele de jos;

Bucură-te, că prin buna veghe ai slujit lui Hristos;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 4-lea:

Vifor de multe ispite şi furtuni de multe nevoi învăluindu-ne pe noi, sfinte, cu credinţă alergăm la tine, ca, prin rugăciunile tale, să le prefaci pe toate în bună linişte şi astfel, prin tine, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzit-am, sfinte părinte, de viaţa ta cea dumnezeiască; văzut-am şi minunile tale şi, îndulcindu-ne de facerile tale de bine ce ne arăţi în toată vremea, credem îndrăznirii tale către Dumnezeu, pentru care grăim ţie, unele ca acestea:

Bucură-te, doctor iscusit al bolnavilor;

Bucură-te, izbăvirea îndrăciţilor;

Bucură-te, întărirea bătrânilor;

Bucură-te, învăţătorul tinerilor;

Bucură-te, îmbrăcămintea celor fără de îndrăzneală;

Bucură-te, mângâierea celor întristaţi;

Bucură-te, grabnic ascultător al celor ce te roagă;

Bucură-te, totdeauna izbăvitor al celor ce sunt în primejdii;

Bucură-te, temei întăritor al credinţei noastre;

Bucură-te, noule învăţător al vieţii celei curate;

Bucură-te, că ai slujit lui Dumnezeu cu bunăvoire;

Bucură-te, că te-ai asemanat Lui prin buna ta vieţuire;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 5-lea:

Cale de Dumnezeu umblată, arătându-ne nouă cu suferinţele vieţii tale, sfinte, pe toti ne înveţi, ca prin înţelepciune şi cu a Duhului curăţie slujind lui Dumnezeu, să cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzând Sfinte Dimitrie, locuitorii din Basarabi lumina în apa Lomului au socotit că este o comoară; dar, după ce au scos sfintele tale moaşte, vazând ca faci minuni şi izvorăşti tămăduiri tuturor, spăimântându-se toti, grăiau către tine unele ca acestea:

Bucură-te, comoara din Basarabi;

Bucură-te, cel ce ai sfinţit apa Lomului;

Bucură-te, că jugul cel uşor al Domnului pe umeri l-ai luat;

Bucură-te, că pe acesta uşor tuturor l-ai arătat;

Bucură-te, odrasla frumoasă a peşterii celei sfinte;

Bucură-te, dreptule îndrumător al celor cu bună minte;

Bucură-te, izbăvitorul fetei celei îndrăcite;

Bucură-te, veselia Părinţilor ei cea nepovestită;

Bucură-te, întărirea surorilor celor cu bună cucernicie;

Bucură-te, că prin tine s-au învăţat a cinsti cele de evlavie;

Bucură-te, îndreptătorul lui Lavrentie cel fără socoteală;

Bucură-te, că pe toţi îi înveţi a fi către tine cu sfială;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 6-lea:

Mărturisitorii de Hristos, fiii tăi duhovniceşti sunt martorii minuniior tale, sfinte părinte; pentru aceasta, daruri de mulţumire cu netăcute glasuri lui Dumnezeu înălţam, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Strălucind tu în pământul nostru, ai gonit întunericul păgânătăţii, ca stăpânirea lui, nerăbdând venirea ta, a căzut; iar cei ce ne-am izbăvit de acesta, graim către tine unele ca acestea:

Bucură-te, surpătorul păgânătăţii;

Bucură-te, sprijinitorul creştinătăţii;

Bucură-te, că la fel cu Moise ţii toiagul crucii;

Bucură-te, că ne arăţi nouă semnele biruinţii;

Bucură-te, că pe Faraon cel nevazut l-ai înecat în marea lacrimilor tale;

Bucură-te, că pe cel văzut îl îngropi în strălucirea isprăvilor tale;

Bucură-te, stâlp de foc al credinţei;

Bucură-te, că ne povăţuieşti în pământul făgăduinţei;

Bucură-te, nor răcoros şi cu bună umbrire;

Bucură-te, că trăim în ţara noastră sub bună ta ocrotire;

Bucură-te, că ne hrăneşti în lipsă cu îndestulare;

Bucură-te, că în toată vremea ne dai ajutor cu îmbelşugare;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 7-lea:

Voind Dumnezeu a ne mângâia pentru multe nevoi şi necazuri te-a dat nouă ocrotitor; dar noi te cunoaştem pe tine şi părinte şi de minuni făcător; pentru aceasta, mulţumind pentru bunătatea cea negrăită, îi cântăm lui: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Arătat-a făptură nouă, trimiţându-te Făcătorul pe tine la noi cei ce suntem făcuţi de Dânsul; că focul războiului şi al robiei s-a stins, pe vrăjmaşi cu ruşine i-a întors şi boala ciumii ca un fum a pierit; iar noi cei izbăviţi de acestea, neîncetat graim ţie:

Bucură-te, râvnitor ca un alt Ilie;

Bucură-te, că la fel cu acela ai locuit în pustie;

Bucură-te, că ai biruit pe proorocul înşelăciunii;

Bucură-te, că s-au ruşinat împletitorii minciunii;

Bucură-te, că ai potolit flacăra războiului cea stricătoare;

Bucură-te, că încetezi toată boala cea vătămătoare;

Bucură-te, că prin tine câştigam ploi la vreme potrivită;

Bucură-te, că prin tine totdeauna dobândim cele trebuincioase;

Bucură-te, cel ce ţi-ai lucrat comoara faptelor celor bune;

Bucură-te, că prin ea te-ai suit la înălţime;

Bucură-te, că nu îmbrăcămintea ci trupul tău ne-ai lăsat nouă;

Bucură-te, că prin el dobândim cele trebuitoare nouă;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 8-lea:

Văzând viaţă străină, să ne înstrăinam din lume, mutându-ne mintea la cer, că pentru aceasta sfântul lui Dumnezeu Dimitrie a vieţuit cu înstrăinare ca să ne înveţe el pe noi a urma vieţii lui şi trăgându-ne mintea la înălţime, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cu totul fiind întru cele de jos, mintea ta nicidecum nu ai dezlipit-o de la cele de sus, că, uitând de trupul tău şi de lume, ai biruit pe demon. Şi acuma, făcându-te părtaş cerestilor bunătăţi roagă pe Dumnezeu pentru cei ce grăim către tine acestea:

Bucură-te, minte cerească şi înainte-văzătoare;

Bucură-te, voinţă de daruri duhovniceşti primitoare;

Bucură-te, Samuile preasfinţite;

Bucură-te, preablândule Davide;

Bucură-te, că te-ai făcut sabie a Donmului cu două ascuţişuri;

Bucură-te, că ai tăiat cu ea pe Goliat cel cu multe împletituri;

Bucură-te, că prin voinţa mintii tale ai slujit lui Dumnezeu;

Bucură-te, că sufletul tău curat l-ai dat Ziditorului tău;

Bucură-te, risipitorule a multe feluri de boli;

Bucură-te, purtătorule de biruinţă asupra patimilor;

Bucură-te, că ne arăţi calea către împărăţia cea nesfârşită;

Bucură-te, că prin tine câştigăm bunătăţile cele nădăjduite;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 9-lea:

Toată adunarea creştinească venind, să cădem la bineplăcutul lui Dumnezeu Sfântul Dimitrie: bogaţii la cel sărac cu duhul, săracii la îmbogăţitorul, sănătoşii la păzitorul, bolnavii la doctorul cel fără de plată, drepţii la îndreptătorul şi păcătoşii la îndrumătorul şi dimpreună toţi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei meşteri la cuvint se arată faţă de tine a fi ca nişte muţi, că nu pricep sa spună în ce chip cinstitele tale moaşte, rămânând nestricate, izvorăsc acum bună mireasmă şi tămăduiri de tot felul; iar noi privind o taină ca aceasta, graim către tine:

Bucură-te, apostolul şi propovăduitorul nostru;

Bucură-te, dascălul şi îndrumătorul nostru;

Bucură-te, că prin fapte ai propovăduit tu pe Hristos;

Bucură-te, că te-ai făcut chip pocăinţei de obşte şi de folos;

Bucură-te, luminătorule strălucit;

Bucură-te, mângâierea cea grabnică a celor în primejdie;

Bucură-te, că trupul tău ne-ai lăsat nouă ca un adăpost sfinţit;

Bucură-te, ca, întâmpinând moaştele tale, săltăm cu duhul;

Bucură-te, ca, sărutându-le, luăm binecuvântare;

Bucură-te, că atingându-le, ne umplem de sfinţenie;

Bucură-te, ca, apropiindu-ne de dânsele, de boli ne tămăduim;

Bucură-te, ca, închinându-ne lor, din primejdii ne izbăvim;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 10-lea:

Vrând Făcătorul tuturor făpturilor să ne mântuiască de înşelăciunea vrăjmaşului, te-a trimis ca pe un apostol la noi, ca prin tine să învăţăm să ne îndepărtăm de toate înşelăciunile lumii şi prin viaţa curată, apropiindu-ne de Dumnezeu, să-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid eşti credincioşilor şi turn neclintit tuturor celor ce se reazemă de tine, căci Făcătorul cerului şi al pământului te-a făcut pe tine încăpător de daruri duhovniceşti; pentru aceasta, ca la un reazem tare, alergăm noi, şi cu bună nădejde grăim tie acestea:

Bucură-te, omul lui Dumnezeu;

Bucură-te, împlinitorul porunciior Lui;

Bucură-te, întărirea credinţei celei drepte;

Bucură-te, icoană însufleţită a vieţii celei curate;

Bucură-te, stâlp de sprijinire în primejdii;

Bucură-te, reazem neclintit al nădejdii;

Bucură-te, că ai dat înşelăciunea la iveală;

Bucură-te, că ne-ai scăpat de primejdii cu multă îndrăzneală;

Bucură-te, că în ceruri locuind vezi pe Dumnezeu;

Bucură-te, că acolo vieţuind te desfătezi întru bucuria Lui;

Bucură-te, că împărăteşti întru cele de sus;

Bucură-te, că de acolo priveşti la noi, spre cei de jos;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 11-lea:

Cântări şi mulţumiri din tot sufletul, aducem prin tine lui Dumnezeu, sfinte părinte, pe care, primindu-le, roagă dimpreună cu toată ceata cuvioşilor pe blândul Iisus să ne dăruiască iertare, dezlegare de păcate şi milă în ziua judecăţii, nouă celor ce cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Făclie purtătoare de lumină eşti între preacuvioşi şi împreună-locuitor cu toţi sfinţii. Drept aceasta se bucură de tine, Sfinte Dimitrie, şi Tatăl ceresc dimpreună cu Fiul şi cu Duhul Sfânt, iar noi cu credinţă, privind acestea, grăim către tine:

Bucură-te, podoaba cea frumoasă a cuviosilor;

Bucură-te, nevoinţa cea cu osârdie a pustnicilor;

Bucură-te, dimpreună următorule cu marele Antonie;

Bucură-te, împreună la obicei cu Onufrie;

Bucură-te, cel împreună cu Pavel Tebeul la săvârşirea nevoinţelor;

Bucură-te, Pavele, cu nevinovăţia şi cu facerea minunilor;

Bucură-te, cu Ammon, cu Ahila şi cu Agatonie;

Bucură-te, cu Antim, cu Amonata şi cu Amonie;

Bucură-te, împreună cu Grigorie Decapolitul;

Bucură-te, cu părintele nostru Nicodim cel sfinţit;

Bucură-te, părinte al nostru cel totdeauna folositor;

Bucură-te, izbăvitorul nostru cel grabnic ajutător;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 12-lea:

Hristoase împărate, primeşte pe mijlocitorul nostru şi împlinitorul poruncilor Tale, care se roagă ţie, ca să dai Bisericii Tale unire, pace adâncă la toată lumea şi stingere dezbinărilor; să nu ne dai vrăjmaşilor noştri, nici cu mâna Ta să ne pierzi pe noi, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi poporul tău suntem, de la care auzi: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând dimpreună cu îngerii, cu cuvioşii şi cu toti sfinţii înaintea Sfintei Treimi, pomeneşte-ne şi pe noi cei ce alergăm la tine, sfinte, ca, izbăvindu-ne de toate ispitele şi de Împărăţia cerească învrednicindu-ne, să grăim ţie unele ca acestea:

Bucură-te, mărgăritar ceresc al lui Dumnezeu;

Bucură-te, diamant luminos al răbdării;

Bucură-te, floarea cea neveştejită a raiului;

Bucură-te, tămâia cea cu bun miros a darului;

Bucură-te, smirnă duhovnicească cu lină îmbălsămare;

Bucură-te, mir ceresc, care ne umpli pe noi de bună mireasmă;

Bucură-te, vas plin de bunătate nemuritoare;

Bucură-te, baie de toată nevoia curăţitoare;

Bucură-te, ocârmuitorul celor ce înoată în marea vieţii acesteia;

Bucură-te, îndrumătorul celor ce stăpânesc cu bună dreptate;

Bucură-te, tămăduirea cea dorită a trupurilor noastre;

Bucură-te, izbăvirea cea scumpă a sufletelor noastre;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 13-lea (de 3 ori):

O, preacuvioase părinte, purtătorule de Dumnezeu Sfinte Dimitrie, primind acest dar de rugăciune de la noi acum, izbăveşte din toată nevoia şi scapă din chinul ce va să fie, pe toti cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 1:

Îngerii cei din ceruri s-au mirat de tine, Părinte Dimitrie, îngerul cel pământesc, văzându-te cum în trup fiind ai biruit pe demonul cel fără de trup şi de minunile tale spăimântându-se au stat cântându-ţi unele

ca acestea:

Bucură-te, cel ce eşti om ceresc;

Bucură-te, cel ce ai fost înger pământesc;

Bucură-te, că nu te-ai amăgit de lăcomia strămoşească;

Bucură-te, că ai vieţuit mai presus de fire şi de om;

Bucură-te, că prin smerenie cele înalte ai dobândit;

Bucură-te, că pe vrăjmaş, lesne l-ai biruit;

Bucură-te, că, la fel cu Abel, jertfe prin rugăciuni ai înălţat;

Bucură-te, cel ce trupul tău rob duhului l-ai făcut;

Bucură-te, cel ce te-ai făcut comoară duhovnicească;

Bucură-te, cel ce te-ai suit la înălţimea cea cerească;

Bucură-te, săditorule de vie duhovnicească;

Bucură-te, cel ce câştigi tuturor pocăinţă ca să se mântuiască;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

şi Condacul 1:

Apărătorule al nostru din nevoi, pentru lucrarea de multe minuni laude de mulţumiri aducem ţie, noi, nevrednicii; şi ca cel ce eşti minunat şi preamilostiv, izbăveste-ne pe noi din toate nevoile ca să cântăm ţie: Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

 Acatistul Sfântului Mucenic Nestor, care a pătimit (27 octombrie)

Condacul 1

Bucură-te, ostasul cel neînfricat al lui Hristos, care, doborând pe Lie, ucigaşul creştinilor, ai surpat trufia împăratului Maximian, dascăl şi părinte fiindu-ţi Marele Dimitrie, de la care primind sabia credinţei, ai pornit la luptă – asemenea lui David, nimicind uriaşa putere cu praştia nevinovăţiei tale, iar pe creştinii Solunului i-ai izbăvit cu sângele muceniciei, pentru care cu nevrednicie îti cântam: Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Icosul 1

Sfinte nevoitorule, care nesocotind plăcerile tinereţii ţi-ai primejduit viata, înfruntând nevrednicia lui Lie şi puterea împăratului păgân, ca un miel nevinovat dăruindu-te lui Hristos, iar creştinii izbăviţi prin jertfa ta, îti aduceau cu dragoste laude ca acestea:

Bucură-te, frăgezimea tinereţii;

Bucură-te, câştigător al vieţii;

Bucură-te, al creştinilor izbăvitor;

Bucură-te, al ucigaşului lor surpător;

Bucură-te, cel cu frumuseţea împodobit;

Bucură-te, de Marele Dimitrie blagoslovit;

Bucură-te, al plăcerilor tinereţii dispreţuitor;

Bucură-te, al lui Hristos îndrăzneţ mărturisitor;

Bucură-te, cel ce sălbăticia uriaşului Lie ai înfruntat;

Bucură-te, că puterea lui de fiară nu te-a spăimântat;

Bucură-te, cel ce spre Hristos ai nădăjduit;

Bucură-te, că de la El neînfrântă putere ai primit;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 2-lea:

Mucenice al lui Hristos, Nestore, întărit fiind cu dumnezeieştile cuvinte ale Marelui Mucenic Dimitrie, ca un nou David, pe Goliat, în uriaşul Lie bărbăteşte ai omorât, şi mândria împăratului surpând, de ucigaşe sulite ai izbăvit mulţimea creştinilor, care neîncetat slăvind pe Dumnezeu, aduceau Lui cântare: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Nestore întelepţiţe, întrarmându-te cu puterea celui ce a sfărâmat zăvoarele şi porţile iadului, ai surpat vicleşugul şi puterea ucigaşe a tiranului Lie, zvârlindu-l ca pe o minge în suliţele pregătite pentru fraţii tăi, care slăvind pe Dumnezeu pentru tăria ta, această cântare ţi-aduceau:

Bucură-te, noule David cu înţelepciune;

Bucură-te, că asemenea lui ai izbăvit înşelăciunea;

Bucură-te, că pe Lie, cu uriaşul Goliat ai închipuit;

Bucură-te, că întrarmat cu credinţă, pe păgâni ai biruit;

Bucură-te, că spre pod, „privelistea păgânilor”, ai alergat;

Bucură-te, că Lie, cu trufie şi dispreţ te-a întâmpinat;

Bucură-te, că nădăjduind în Hristos, ai înfruntat aprigă sălbaticie;

Bucură-te, că frăgezimea ta curată a dovedit atâta tărie;

Bucură-te, cel ce răcnetul şi căutătura înfricoşată a lui Lie, cu seninatate ai privit;

Bucură-te, că pe acel ucigător de creştini, în suliţe l-ai zvârlit;

Bucură-te, că pentru vărsarea sângelui nevinovat, creştinii suspinau;

Bucură-te, că pentru vitejia ucigaşului, păgânii se veseleau;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 3-lea:

Biruitorul vrăjmaşului creştinilor făcându-te, mucenice, de ascuţişul săbiilor i-ai izbăvit, aruncându-te cu dragoste în „lupta cea buna”, pe urmele jertfei lui Hristos păşind, pe cei slabi, din ucigaşe gheare smulgând, iar pe noi, cu rugăciunile tale, din mâna lui veliar scoate-ne, ca sa cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Înşelaciunii păgânului împărat Maximian slujind Lie, pe creştini ucidea, cu diavolească trufie, gâdilând pofta împăratului, iar tu, înţelepte, neputând răbda atâta cruzime, biruind slabiciunea tinereţii, te-ai întrarmat cu credinţa cea tare în Hristos, ruşinând lauda cea

deşartă a ucigaşilor. Pentru aceea, cu dragoste îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, viteazule;

Bucură-te, înţeleptule;

Bucură-te, izbăvitorul amărâtilor;

Bucură-te, nimicitorul săbiilor;

Bucură-te, cel cu credinţă întrarmat;

Bucură-te, cel de dragoste sfântă înflăcărat;

Bucură-te, al jertfei lui Hristos următor;

Bucură-te, al trufiei păgânilor biruitor;

Bucură-te, că scut celor slabi te-ai făcut;

Bucură-te, că mare râvnă pentru Hristos ai avut;

Bucură-te, a înşelăciunii înlănţuire;

Bucură-te, a trufiei ucigaşe nimicire;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 4-lea:

Îndrăzneală sfântă născând credinţa ta cea tare, te-ai înfăţişat împăratului, cerând să lupţi cu Lie, uriaşul. Dar Maximian, vrând să-ţi cruţe tinereţea şi frumuseţea trupească de sălbăticia plăcutului său, nu ţi-a cunoscut tăria cea dinlăuntru, care te-a întrarmat cu vitejească râvnă, ci slăvind pe Hristos, ai alergat spre mucenicie, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Înţeleaptă minte, în trup tânăr arătând, mucenice sfinte, ai ales calea dumnezeieştii slave, cu aripile credinţei zburând peste deşartele ademeniri ale păgânului împărat, te-ai numărat cu cetele mucenicilor, cu care împreună rugându-te pentru noi, primeşti smerita noastră cântare:

Bucură-te, cel tare în credinţă;

Bucură-te, râvnitor spre dulce nevoinţă;

Bucură-te, cel ce ai întâmpinat a lui Lie căutătura-nfricoşată;

Bucură-te, că de-al fiarei răcnet, obştea lui Hristos era înspaimântată;

Bucură-te, că nu te-au biruit ale împăratului ademeniri;

Bucură-te, că ai călcat vitejeşte ale vrăjmaşului uneltiri;

Bucură-te, cel ce nu ţi-ai cruţat tinereţea;

Bucură-te, cel ce urâciunea ai învins cu frumuseţea;

Bucură-te, că şi pe noi, de ademenirile lui veliar ne păzeşti;

Bucură-te, că de răcnetele vrăjmaşului ne izbăveşti;

Bucură-te, cel ce cu rugăciunea mijloceşti a noastră mijlocire;

Bucură-te, cel ce eşti osârdnica noastră ocrotire;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 5-lea:

Întărit cu căldura dragostei lui Hristos, Nestore mucenice, pe începătorul cel vechi al înşelăciunii l-ai nimicit, ca un viteaz bărbat mergând spre tăiere, cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Cu pecetea lui Hristos însemnându-te Marele Mucenic Dimitrie, vitejeşte ai rănit, sfinte, inima de fiară a vrăjmaşului, şi sângele tău curat vărsând, moştenitor al împărăţiei cereşti te-ai făcut, iar noi, bucurându-ne de a ta grabnică sprijinire, îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, cel cu alese doruri împodobit;

Bucură-te, al lui Hristos mucenic iubit;

Bucură-te, cel ce trufia împăratului ai săgetat;

Bucură-te, că a păgânilor privelişte de pe pod ai surpat;

Bucură-te, cel ce bărbăteşte te-ai dus la tăiere;

Bucură-te, a creştinilor dulce mângâiere;

Bucură-te, că inima fiarei ucigaşe ai rănit;

Bucură-te, că tăria uriaşului, cu credinţă în Hristos ai biruit;

Bucură-te, al nemuririi moştenitor;

Bucură-te, al nostru grabnic sprijinitor;

Bucură-te, ajutătorul bolnavilor;

Bucură-te, mângâietorul întristăţilor;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 6-lea:

Crucii tale ne închinăm, Hristoase, că prin puterea ei tinereţea lui Nestor ai făcut biruitoare asupra celui vechi în răutate. Nu ne lăsa nici pe noi, care cinstind tăria ei, aducem neîncetată cântare: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Lui Hristos aducând prinos sângele tau, mucenice, cerurile ţi-au primit sufletul ca pe o mireasă înfrumuseţată, cetele sfinţilor cu veselie te-au întâmpinat, iar noi nevrednicii, nădăjduind în sprijinul rugăciunilor tale, cu dragoste îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, lauda mucenicilor;

Bucură-te, bucuria sfântă a creştinilor;

Bucură-te, a nevoitorilor călăuzire;

Bucură-te, a celor feciorelnici sprijinire;

Bucură-te, a asupriţilor ocrotire;

Bucură-te, a tinerilor frumoşi îngrădire;

Bucură-te, a celor neputincioşi întărire;

Bucură-te, a credinţe creştine putere;

Bucură-te, a crucii mângâiere;

Bucură-te, că lui Hristos, însuşi trupul jertfă ţi-ai adus;

Bucură-te, că mucenicia ta, inima diavolului a împuns;

Bucură-te, că pe altarul iubirii, preţul vieţii tale ai pus;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 7-lea:

Întrarmat cu puterea crucii lui Hristos, care pe diavolul l-a surpat, ai biruit, sfinte, tăria vicleanului, învăţându-ne şi pe noi „lupta cea bună”, neîncetat cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Cu credinţa lui Avraam jertfind, Mucenice, însuşi trupul tău, „pământului făgăduinţei” te-ai făcut moştenitor, iar noi, nevrednicii, cinstind nevoinţele tale, această cântare ţi-aducem:

Bucură-te, următor lui Avraam cu credinţă;

Bucură-te, asemenea lui David cu biruinţă;

Bucură-te, a întâiului Mucenic Stefan următor;

Bucură-te, al poruncii iubirii împlinitor;

Bucură-te, cel ce nedreptatea şi înşelăciunea n-ai suferit;

Bucură-te, că apărând pe cei slabi, pe Hristos ai mărturisit;

Bucură-te, cel ce pentru uciderea fără vină a creştinilor te-ai ridicat;

Bucură-te, că apărându-i pe ei, cu vitejie în luptă te-ai aruncat;

Bucură-te, ocrotirea şi tăria creştinilor;

Bucură-te, mânia şi răzbunarea păgânilor;

Bucură-te, cel ce pe Lie în suliţe l-ai aruncat;

Bucură-te, că pentru moartea lui frumosul tău cap s-a tăiat;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 8-lea:

Marelui Dumnezeu închinându-te, Sfinte, jertfă curată te-ai adus, pe Hristos mărturisind cu putere, urâciunea pustiirii ai nimicit, Treimii Sfinte neîncetată cântare aducând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, dascăl şi părinte fiindu-ţi, te-a întărit cu credinţă în Hristos şi cu semnul crucii pecetluindu-te, ţi-a proorocit biruinţa asupra lui Lie. Iar tu, cu vitejie alergând, ai biruit a ucigaşului putere, pentru care noi, cu dragoste, aceste laude ţi-aducem:

Bucură-te, cel ce cu sunet ai risipit a lui Lie pomenire;

Bucură-te, că a împăratului mânie ai pornit spre a ta pedepsire;

Bucură-te, cel ce ai vădit a lui Dimitrie credinţă şi putere;

Bucură-te, că prin moartea ucigaşului ai tăiat a păgânilor plăcere;

Bucură-te, cel cu Sfântul Dimitrie împreună-rugător;

Bucură-te, cu Izvorâtorul de Mir deopotriva patimitor;

Bucură-te, al Solunului, de nedreptate şi durere izbăvitor;

Bucură-te, că prin vitejia ta, credinţa în Hristos ai întărit;

Bucură-te, că din sămânţa sângelui tău, noi creştini au răsărit;

Bucură-te, că Sfântul Dimitrie, cu semnul crucii te-a pecetlui;

Bucură-te, că întărit de el, cu bucurie, spre mucenicie ai pornit;

Bucură-te, că frângând capul înşelăciunii, pe Hristos ai propovăduit;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 9-lea:

Izbăvitorul neamului omenesc din robia lui veliar, te-a luminat pe tine, Sfinte Mucenice, ca să-ţi agoniseşti putere si, împodobindu-ţi tinereţea cu înţelepciune, iar frumuseţea trupului cu neprihănirea, ţi-a înfierbântat inima cu iubirea care înălţa şi rodeşte tot felul de bunătăţi. Pentru aceea, punându-ţi trupul stavilă împotriva relelor pătimiri ale creştinilor Solunului, ne-ai învăţat şi pe noi a cânta neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Creştinilor Solunului te-ai făcut scut, Sfinte Mucenice, stăvilind uciderea lor de sălbatică plăcere a lui Maximian în priveliştea luptei cu uriaşul Lie, iar noi, întăriţi de răsunetul biruinţei tale, cu recunoştinţă, această cântare ţi-aducem:

Bucură-te, viteazule luptător;

Bucură-te, tinere biruitor;

Bucură-te, al frumuseţii trupeşti dispretuiţor;

Bucură-te, al slavei cereşti câştigător;

Bucură-te, că iubirea lui Hristos te-a înflăcărat;

Bucură-te, că asupra necredinţei, credinţa te-a întrarmat;

Bucură-te, cel ce trupul ţi-ai pus scut înşelăciunii;

Bucură-te, că biruinţa ta a fost stavila întinăciunii;

Bucură-te, cel ce ai nimicit a păgânilor sălbatica plăcere;

Bucură-te, că ai izbăvit creştinii de nedreaptă tăiere;

Bucură-te, a noastră ocrotire în rele pătimiri;

Bucură-te, al nostru mijlocitor de sfinte împliniri;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 10-lea:

Mijlocitor al creştinilor făcându-te, mucenice, cu scump sângele tău ai spălat rănile şi ai alinat suspinurile Solunului, pentru diavolească plăcere a păgânilor, cântând împreună cu îngerii lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Al nostru sprijinitor făcându-te, sfinte, nu înceta a te ruga pentru neputinţele firii noastre căzute, ca întărindu-ne cu căldura iubirii tale, să ne ridicam, slăvind pe Dumnezeu pentru nevoinţele tale şi cântând laude ca acestea:

Bucură-te, miel curat, ce singur te-ai dus la tăiere;

Bucură-te, că ai dat sângele tău pentru a fraţilor mângâiere;

Bucură-te, cel ce pentru Hristos sufletul nu ţi-ai cruţat;

Bucură-te, că prin mucenicie viaţă veşnică ai câştigat;

Bucură-te, că te-ai jertfit ca să ridici pe cei de jos;

Bucură-te, că marea-ţi iubire te-a făcut prieten lui Hristos;

Bucură-te, că ţi-ai câştigat loc bineplăcut;

Bucură-te, că şi al nostru grabnic sprijinitor te-ai făcut;

Bucură-te, că smeriţi în fata jertfei tale ne plecăm;

Bucură-te, că sprijin tare în rugăciunea ta aflam;

Bucură-te, că noi în încercări la tine alergăm;

Bucură-te, că prin dragostea ta ne mângâiem;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 11-lea:

La tronul Treimei Sfinte înălţându-se jertfa ta, mucenice, împreună cu Marele Dimitrie, învăţătorul tau, neîncetată laudă îi aduceţi, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Stăpânului veacurilor, cu vrednicie slujind, sfinte, pe diavol ai ferecat cu lanţurile oţelite ale vitejiei tale, iar noi, cu nevrednicie cătând spre măreţia jertfei tale, neîncetată cântare lui Dumnezeu aducem, lăudând mucenicia ta:

Bucură-te, cel ce te-ai făcut solul nostru la Treimea Sfântă;

Bucură-te, cel ce la tronul slavei, cu heruvimii, neîncetat cânta;

Bucură-te, cu Marele Dimitrie împreună alergator;

Bucură-te, al cununei neveştejite cu el câştigător;

Bucură-te, cel ce asemenea lui ne eşti ales mijlocitor;

Bucură-te, al celor asupriţi cald sprijinitor;

Bucură-te, râvnitor spre desfătări cereşti;

Bucură-te, dispreţuitor al plăcerilor trupeşti;

Bucură-te, fiu al harului;

Bucură-te, câştigător al darului;

Bucură-te, cel ce te apleci spre noi, smeriţii;

Bucură-te, cel ce ne ajuţi pe noi, amarâţii;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 12-lea:

Hristos ţi-a împărtăşit darul credinţei şi puterea, ca purtând crucea muceniciei, pentru numele Lui, să biruieşti toată vrăjmaşia, facându-te părtaş al slavei cereşti, unde, împreună cu cetele îngereşti, neîncetată cântare de laudă îi aduci: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Iisus, Fiul lui Dumnezeu, văzându-ti tinereţea şi frumuseţea sufletului, în alergarea curată a muceniciei ţi-a primit jertfa şi împodobind capul tău feciorelnic cu cununa neveştejitei răsplătiri, te-a adăugat la ceata sfinţilor, pentru care, cu adânca smerenie, îndrăznim a-ţi aduce aceasta cântare:

Bucură-te, jertfitorule mire;

Bucură-te, a lui Iisus aleasă iubire;

Bucură-te, că I-ai dăruit a ta neprihănire;

Bucură-te, cu Marele Dimitrie în sfântă unire;

Bucură-te, câştigător de neveştejită cunună;

Bucură-te, a veşniciei sfântă arvună;

Bucură-te, cel ce pe mulţi la credinţa în Hristos ai câştigat;

Bucură-te, că cetei sfinţilor, Hristos te-a adăugat;

Bucură-te, cel ce pentru noi eşti cu sfinţii împreună-rugător;

Bucură-te, la tronul ceresc, al nostru grabnic mijlocitor;

Bucură-te, că celor ce-ţi poartă numele eşti neîncetat ocrotitor;

Bucură-te, că tuturor obidiţilor eşti de nădejde sprijinitor;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 13-lea:

O, Sfinte Mucenice Nestore, care neastâmparul curat al tinereţii şi frumuseţea trupului tău le-ai dăruit neprihanită jertfă lui Hristos, pe creştinii Solunului izbăvindu-i de nedreaptă pierzare, pe noi, care suspinăm cu amar, sub povara grea a încercărilor, uşurează-ne,

cu mijlocirea grabnică a rugăciunilor tale, ca împreună cu tine, să putem cânta lui Dumnezeu: Aliluia! (De trei ori).

Dupa aceea se fac Icosul 1 şi Condacul 1, iar apoi otpustul.

Acatistul Sfântului Teofil – Sfânt nebun pentru Hristos (28 octombrie

După obişnuitul început se zice:

Condacul 1:

Ales de Dumnezeu din pântecele maicii tale, la nevoinţa nebuniei întru Hristos ai fost chemat. Cu puterea lui Dumnezeu de la inec de multe ori ai fost păzit. Prin nevoinţa postirii şi a rugăciunii pe vrăjmaşul neamului omenesc l-ai ruşinat. Pentru aceasta, săvârşind pomenirea ta, te rugăm prea lăudate părinte Teofile, izbăveşte-ne de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, pe cei ce cu dragoste strigăm ţie: Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Icosul 1:

Îngerii din ceruri şi oamenii pe pământ, de a ta vieţuire aleasă întru Domnul s-au minunat, părinte Teofile, căci tu, prunc fiind, de la sânul maicii tale ţi-ai întors faţa, doar hrană de post primind. Prin acest semn Domnul a arătat oamenilor ca tu eşti alesul lui Dumnezeu, încă din aceasta lume. Minunându-se de această înfrânare prin post a ta, cu umilinţă strigăm ţie acestea:

Bucură-te, alesul lui Dumnezeu din pântecele maicii tale;

Bucură-te, preacinstit vlăstar al preoţiei lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce prin nevoinţa postului te-ai asemănat Botezătorului Domnului;

Bucură-te, căci cu aşa înfrânare pe Părinţi şi neamuri i-ai uimit;

Bucură-te, cel ce din pruncie ai iubit pe Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce ai păzit cu adevărat poruncile Lui;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofil, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 2-lea:

Văzându-te pe tine vas ales al Duhului Sfânt de către Dumnezeu, vrăjmaşul neamului omenesc neputându-te răbda, a dorit să te piardă, sfinte pruncule, îndemnând la pruncucidere pe maica ta. Dumnezeu însă, păzitorul pruncilor Săi, nu a îngăduit să se săvârşească această nelegiuire. Pentru această milostivire a Sa prin tine cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cugetul maicii tale după îndemnul diavolului s-a întunecat urându-te pe tine, pruncule neprihănit. De aceea a poruncit fecioarei ce slujea în casă să te înece în râu; îngerul lui Dumnezeu însă te-a păzit nevătămat. Iar noi, mirându-ne de o minune ca aceasta, cu bucurie îţi cântăm:

Bucură-te, vas de Dumnezeu ales şi de El păzit;

Bucură-te, pruncule sfânt cel ce pe diavol l-ai înspăimântat;

Bucură-te, că din scutecele prunciei prigoana maicii tale ai răbdat;

Bucură-te, că ai fost păzit de la înec de puterea lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel mai înainte ales din pântecele maicii întru slujirea lui Dumnezeu;

Bucură-te, că Pronia lui Dumnezeu întotdeauna te-a îndreptat;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 3-lea:

Minune preamărită a săvârşit Domnul cu tine, căci atunci când ai fost aruncat în râu, cu puterea lui Dumnezeu fiind ţinut deasupra apei nevătămat, şi ca într-o corabie alunecând pe valuri dormeai netulburat. Fecioara care te-a aruncat în apă, atunci, umplându-se de frică şi umilinţă, a strigat lui Dumnezeu Cel minunat: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Temându-se să te aducă în casa mânioasei tale maici, fecioara cu jale lăcrimând, te-a însemnat cu semnul crucii cufundându-te iaraşi în apă, pe când dormeai. Şi o minune mai mare s-a petrecut: valurile râului ca nişte aripi îngereşti te-au purtat pe tine către mal. Iar fecioara ca pe Moise din apă luându-te, te-a dus la casa ta, tremurând înfricoşată. Noi însă, minunându-ne de o asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu, grăim:

Bucură-te, că Dumnezeu Cel minunat întru sfinţii Săi prin tine S-a proslăvit;

Bucură-te, că îngerul tău păzitor a fost ocrotitor;

Bucură-te, că tu, ca şi Moise, pe valurile râului te-ai învrednicit a fi purtat;

Bucură-te, că pe tine, ca pe Noe, Dumnezeu de la înec te-a izbăvit;

Bucură-te, căci cu asemenea minune ai adus frică şi cutremurare locuitorilor din împrejurimi;

Bucură-te, căci prin tine şi noi învăţăm să nădăjduim în Dumnezeu;

Bucură-te, precuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi indreptându-ne!

Condacul al 4-lea:

Furtună de mânie şi răutate a îndreptat asupra-ţi maica ta, văzându-te pe tine viu şi sănătos şi singură cu mâinile sale dorea sa te piardă, sfinte prunc; deci alergând ticăloasă la râu, te-a aruncat în apă sub roata morii. Dar şi de asta data Domnul, în chip minunat, te-a păzit viu, pentru ca toţi, văzând această minune, sa-l cânte cântare de mulţumire şi laudă: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

A zis psalmistul că „Domnul te va păzi pe tine de tot răul; păzi-va sufletul tău. Domnul va păzi intrarea ta şi ieşirea ta de acum şi până în veac” (Ps. 120,7 – 8). Şi „de cine mă voi teme? Ce-mi va face mie omul” – toate aceste cuvinte s-au plinit întocmai cu tine, preaminunate părinte Teofile. Cu puterea lui Dumnezeu roata morii de apă s-a oprit, iar apa s-a înspumat. Morarul însă, a alergat înspăimântat şi văzându-te zăcând sub roată, te-a luat ca pe un dar de preţ al lui Dumnezeu, zicând către tine aşa:

Bucură-te, comoară de mult preţ dăruită mie de Dumnezeu;

Bucură-te, pruncule sfânt, de Dumnezeu păzit;

Bucură-te, că prin tine puterea lui Dumnezeu nouă ni se arată;

Bucură-te, că numele lui Dumnezeu prin tine se proslăveşte;

Bucură-te, vas ales în slujba lui Dumnezeu şi dăruit nouă ca să povăţuieşti oamenii către mântuire;

Bucură-te, că ţi s-a gătit crucea îndelungii răbdări şi relei pătimiri;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 5-lea:

Frică şi cutremur i-au cuprins pe toţi locuitorii din împrejurimi care au văzut această minune. Maica ta însă, iarăşi nepricepând puterea lui Dumnezeu vădită asupra ta, s-a înăsprit şi mai mult spre foarte mare răutate, şi punând jurământ a vrut să te piardă. Atunci tatăl tău, preot al lui Dumnezeu, pentru a te păzi te-a ascuns la neamurile lui. Noi însă minunându-ne de răutatea maicii pornite spre ucidere şi slăvind întru tot înţelepciunea lui Dumnezeu, cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

“Nu vor veni către tine rele şi bătaie nu se va apropia de locaşul tău. Că îngerilor Săi va porunci ca să te păzească întru toate căile tale”. Aceste cuvinte din Psaltire, de care nu te-ai despărţit în toate zilele vieţii tale, s-au împlinit cu preamărire întru tine, o, preaminunate părinte Teofile. Şi întru amintirea întreitei izbăviri de la moarte, tu ai purtat asupră-ţi totdeauna o cingătoare de fier cu icoana Botezului Domnului. Noi însă, bucurându-ne de o asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilinţă cântăm ţie:

Bucură-te, că de trei ori ai fost izbăvit prin putere dumnezeiască de la înec;

Bucură-te, că cu asemenea minune ne-ai arătat nouă înţelepciunea lui Dumnezeu şi ai ruşinat viclenia diavolului;

Bucură-te, că prin întreită cufundare în apă, Preasfânta Treime, o, ai proslăvit;

Bucură-te, că tu şi acum împreună cu toti sfinţii mijloceşti la Prestolul Sfintei Treimi;

Bucură-te, că prin neîncetată citire a psaltirii sufletul tău ţi l-ai îndulcit şi oamenilor pildă de rugăciune ai arătat;

Bucură-te, părinte Teofile, mare făcător de minuni şi rugător pentru sufletele noastre;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 6-lea:

Străin pentru lume şi pentru toate cele ce sunt în ea arătându-te, întotdeauna ai fost urât şi de neamurile tale. Prigoniri şi asupriri răbdând de la aceştia fără cârtire, tu ai purtat crucea cea grea a vieţii tale. Cu suspine şi lacrimi multe, ai alergat în întinderile pădurii, şi cu gura ta pruncească, ca un înger al lui Dumnezeu, fără de prihană ai strigat către Tatăl cel Ceresc: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Călător străin te-ai arătat pe acest pământ, mult pătimitorule părinte Teofile. De Părinţii tăi încă în viaţă tu ai fost alungat din casa părintească, iar cea care te-a născut a ridicat mâinile sale ca să te omoare cu securea. Un binefăcător însă, îmbrăţişându-te pe tine cum erai însângerat, te-a izbăvit de ucigaşa ta mamă. Şi neavând tu unde să-ţi pui capul şi nici cu ce să te hrăneşti, purtat fiind de Duhul Sfânt, te-ai adăpostit în biserica lui Dumnezeu şi în faţa Lui ţi-ai mărturisit toată durerea sufletului tău de prunc. Pentru o asemenea mult pătimitoare vieţuire, noi te fericim aşa:

Bucură-te, că şi acum Domnul te-a păzit pe tine de mâinile maicii tale ucigaşe;

Bucură-te, că precum Boris şi Gleb au primit vărsarea sângelui lor nevinovat şi sfânt din mâna celor de-un neam cu ei, asemenea a fost şi tie;

Bucură-te, că prin viaţa ta plină de necazuri, te-ai asemănat lui Hristos Care a pribegit pe pământ;

Bucură-te, că te-ai sălăşluit împreună cu El în locaşurile Tatălui Ceresc;

Bucură-te, că în toate zilele vieţii tale, prigoane, defăimări şi toată reaua pătimire ai răbdat;

Bucură-te, că nimănui nu ai răsplatit răului cu rău, ci după cuvântul lui Hristos, pentru vrăjmaşii tăi te-ai rugat;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 7-lea:

Voind Domnul Cel de oameni iubitor să te arate poporului suferind rugător nou şi văditor al patimilor, te-a povăţuit în Mănăstirea Kievo-Bratsk, ca în nevoinţe duhovniceşti să-ţi găteşti sufletul întru primirea harului dumnezeiesc. Tu însă, ca un cerb în vâltoarea apelor, te-ai avântat să cercetezi Dumnezeiasca Scriptură la şcoala duhovnicească de acolo. Plinind ascultarea de clopotar, tu, foarte devreme urcând în clopotniţă, minunându-te de sus de lucrarea lui Dumnezeu, te cufundai în cugetarea celor dumnezeieşti şi în rugăciune tainică, întru bucurie duhovnicească cântând Ziditorului tuturor fapturilor văzute şi nevăzute. Aliluia!

icosul al 7-lea:

Noua ta vieţuire în locaşul sfânt ţi-a îndulcit inima. Precum dupî o furtună pe marea vieţii ai ajuns la liman linistit, şi împreună cu călugării ai petrecut viaţa bineplăcută lui Dumnezeu întru ascultare, privegheri, plecarea genunchilor şi citirea Psaltirii, întâistătătorii mănăstirii, văzând râvna ta stăruitoare către nevoinţele duhovniceşti, te-au învrednicit de tunderea în monahism şi hirotonirea întru ierodiacon. Stând în faţa Sfântului Prestol, tu cu râvnă neobişnuită te-ai străduit să vieţuieşti asemeni îngerilor. Noi însă, fericind nevoinţele tale şi dragostea către Prea dulcele lisus, grăim aşa:

Bucură-te, că Domnul S-a milostivit de tine şi te-a chemat în sfânta mănăstire;

Bucură-te, căci prin rugăciune şi ascultare, cu tot dinadinsul, ai urmat stareţilor nevoitori în ascultare şi nevoinţa rugăciunii;

Bucura-te, că sufletul tău l-ai păstrat nerobit de patimi;

Bucură-te, că ispitele tinereţii ai biruit;

Bucură-te, că ne-ai arătat chipul răbdării şi ascultării;

Bucură-te, că pentru Hristos ai vieţuit şi pe toti oamenii i-ai învăţat să-I lucreze şi să-L slujească;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 8-lea:

În aşa cumplite chinuri fiind, îngerii înconjurau trupul tău cel istovit de mulţimea bătăilor, lovind împotrivă pe cei ce te chinuiau, încât au murit nouă dintre ei, iar tu ai rămas nevătămat. De care vedere minunându-se toţi cei ce priveau la chinurile tale, îl slăveau ca şi noi pe marele Dumnezeu, căntându-l: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Plin fiind de bunătate şi virtuţi, cu adevărat ai fost înger în trup, minunate Teofile, arătându-te fraţilor pildă de blândeţe, de ascultare, de smerenie şi neprihănire. Slujind la Prestolul lui Dumnezeu în cinul preotesc, tu asemenea preacuvioşilor Serghie de Radonej şi Serafim de Sarov, te-ai învrednicit să vezi pe îngerii din ceruri, împreună slujitori cu tine la Dumnezeieasca Liturghie şi harul lui Dumnezeu, pogorându-se peste Sfintele Daruri. Cu evlavie cinstind sfinţenia ta, cu frică şi cu umilinţă cântăm ţie:

Bucură-te, omule ceresc şi îngere pământesc;

Bucură-te, vas umplut cu har dumnezeiesc;

Bucură-te, cel ce în inimă chipul lui Hristos totdeauna l-ai purtat;

Bucură-te, că pentru El, trupul de patimi şi de pofte ţi l-ai răstignit;

Bucură-te, fierbinte rugător pentru toţi cei ce la tine aleargă;

Bucură-te, grabnic ajutător celor suferinzi şi rătăciţi;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 9-lea:

Toată viaţa ta a fost plină de necazuri şi mâhniri, de chinuri şi prigoniri. Tu dar, în numele dragostei către Dumnezeu, ai luat asupră-ţi nevoinţa nebuniei pentru Hristos. Deci fiind de mulţi prigonit, suferind scârbe şi ocări, tu, smerit cu inima şi blând cu duhul, asemenea lui Hristos pe Cruce, te-ai rugat pentru vrăjmaşii şi hulitorii tăi, zicând: „lartă-le, Doamne, că nu ştiu ce fac” şi întru bucuria inimii cântai lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Văzând Domnul nevoinţa ta, dragostea şi milostivirea către cei suferinzi, ţi-a dat darul vederii cu duhul şi al tămăduirii. Şi tu, vădind păcatele lor cele ascunse, îi îndreptai pe calea mântuirii, tămăduind atât neputinţele trupeşti, cât şi cele sufleteşti. Iar tu singur ţi-ai înăsprit nevoinţele tale, căci zi şi noapte te nevoiai în desişurile pădurii, asemenea preacuviosului Serafim de Sarov, rugându-te în genunchi pe un trunchi de copac. Pentru asemenea nevoinţe ale tale, primeşte de la noi laudele acestea:

Bucură-te, că prin nevoinţele tale te-ai asemănat cuvioşilor Părinţi din Lavra Pecerska!

Bucură-te, păzitor înfocat al curăţiei trupeşti şi sufleteşti;

Bucură-te, că ai biruit cu nevoinţele tale ispitele de la trup, de la lume şi de la diavol;

Bucură-te, că pentru râvna ta şi dragostea către Hristos, darul înainte vederii cu duhul şi al facerii de minuni de la El ai dobândit;

Bucură-te, că neputinţele trupeşti şi sufleteşti cu un singur cuvânt le tămăduiai;

Bucură-te, celor obijduiţi şi necăjiţi grabnic ajutătorule;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 10-lea:

Grabnic ajutător şi mângâietor ai fost, părinte Teofile, nu doar pentru cei ce veneau la tine, dar şi pentru cei din orasul Kiev, când mergeai călare pe un viţel le erai mângâietor, citindu-le din Psaltire şi bucurai pe cei necăjiţi şi oropsiţi, îmbrăcai şi hrăneai pe săraci, ocărai cu asprime pe cei înrăiţi, prezicând cele ce aveau să se întâmple, pe mulţi i-ai povăţuit pe calea pocăinţei. Iar noi, minunându-ne de asemenea milostivire şi dragoste de oameni ce aveai, cântăm Atotmilostivului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Împăratul făpturilor a fost Adam în rai până la căderea în păcat, căci toate dobitoacele i se supuneau. lată că şi ţie, neprihănitului şi luminatului de Duhul Sfânt s-au supus şi dobitoacele, şi peştii şi păsările. Grăindu-le tu, făpturile necuvântătoare, supuse îţi urmară poruncile. Spre uimirea tuturor, viţelul tău, purtat de puterea lui Dumnezeu, te ducea unde dorea sufletul tău cel sfânt, pentru a se ruga sau a da ajutor celor ce aveau nevoie. Minunându-ne şi noi de o asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilinţă grăim acestea:

Bucură-te, văditorule al iubitorilor de păcat, săvârşit pe faţă şi într-ascuns;

Bucură-te, povăţuitorule al celor rătăciţi şi al celor necăjiţi mângâietorule;

Bucură-te, pentru cei ce cereau ajutorul tău, grabnic folositorule;

Bucură-te, cel ce înveţi pe toţi să se supună voii lui Dumnezeu;

Bucură-te, că şi dobitoacele cele cu năravuri rele, după cuvântul tau, ascultau ca oile;

Bucură-te, că şi luntrea peste râul Nipru, la cuvântul tău, singură pe apă plutea;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 11-lea:

Cântare de umilinţă lui Dumnezeu cel Unul în Treime l-ai adus în toate zilele vieţii tale muceniceşti, vrednicul de laudă, părinte Teofile. Zi şi noapte, în chilia din desişurile pădurii, făcând rugăciune înţeleaptă, nu ai lăsat fără mângâiere şi vindecare pe toţi cei ce veneau la tine, povăţuindu-i cu cuvântul lui Dumnezeu şi prin nevoinţa nebuniei tale întru Hristos. Iar acum mijlocind la Tronul Împăratului Slavei, roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta, pentru ca şi noi împreună cu tine să cântăm în veci lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Ştiind viitorul ca şi prezentul, tu multor oameni prezicându-le moartea lor năpraznică sau bolile, i-ai adus de la viaţa păcătoasă la pocăinţă. Celor ce cântau viaţa monahicească le binecuvântai, uneori, căsătoria, iar celor doritori de vieţuire în lume călugăria, aşa încât viaţa lor să fie bineplăcută lui Dumnezeu şi mântuitoare pentru suflet. Aşa şi ţarului Nicolae I, stând tu îndurerat într-un furnicar, i-ai prevăzut sfârşitul trist pe câmpul de luptă din Crimeea şi moartea lui din supărare. Pentru o asemenea grijă a ta faţă de oameni, grăim cu buze pline de mulţumire acestea:

Bucură-te, tainicule văzător al vieţuirii omeneşti;

Bucură-te, că tu ai arătat locul pentru ridicarea mănăstirii Pokrov pe Glubocite;

Bucură-te, că tu ai arătat în pădure locul unde trebuia aşezată sihăstria Schimbarea la Faţă;

Bucură-te, că şi crucea acolo ai înfipt-o, ca şi apostolul Andrei în munţii Kievului;

Bucură-te, că şi pentru mănăstirea lona de pe culmile Zveraneţilor, prin întreită binecuvântare locul ai sfinţit;

Bucură-te, că tu mitropolitului Filaret i-ai prezis marea mistuire în flăcări a Lavrei Pecerska;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 12-lea:

Har de la Dumnezeu ţi s-a dat ţie, plăcutule slujitor al lui Dumnezeu, de a face minuni pentru proslăvirea Atotputernicului Ziditor al cerului şi al pământului. Asemeni lui Hristos, Care în chip minunat a săturat oamenii flămânzi în pustie, tu ai săturat pe pelerinii istoriviţi care veneau să se închine cuvioşilor lui Dumnezeu de la Pecerska, cu o mâncare gătită în chip minunat în pădure, din fiertură cu pietricele şi iarbă, aprinzând lemnele cu foc pogorât din cer prin rugăciunile tale. Şi pe copila moartă cu rugăciunea ta ai Înviat-o, întru mângâierea văduvei ce plângea. Iar noi cu frică şi cu cutremur, cu buze pline de mulţumire, cântăm lui Dumnezeu Cel minunat întru sfinţii Săi: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Ştiind mai dinainte ziua şi ceasul fericitului tău sfârşit, ţi-ai pregătit singur trupul spre îngropare, o, preamărite făcătorule de minuni, Teofile. Aprinzând lumânări şi tămâind chilia ta pentru întâmpinarea îngerului cu bună mireasmă pe ucenicul tău l-ai trimis să tragă clopotele, ca să vesteasca fraţilor soborului ca Teofil se mută la Domnul. Şi s-a tânguit întreg poporul când se înmormânta preacinstitul tău trup, căci se lipseau de mângâietorul şi povăţuitorul lui. După o sută patruzeci de ani însă, Domnul a descoperit moaştele tale, iar cei ce cinstesc pomenirea ta, au zugrăvit pe raclă al tău chip. Şi noi, cu umilinţă, căutând către icoana ta, cu bucurie strigăm ţie;

Bucură-te, mare făcător de minuni, dăruit de Dumnezeu spre mângâierea noastră;

Bucură-te, al celor necăjiţi mângâietorule, văduvelor şi orfanelor ocrotitorule, bolnavilor şi suferinzilor tămăduitorule;

Bucură-te, că şi dupa săvârşirea ta nu încetezi a face minuni;

Bucură-te, că dai grabnic ajutor celor ce se roagă la mormântul tău;

Bucură-te, că acum numele tău cu al sfinţilor se proslăveşte;

Bucură-te, podoaba oraşului Kiev şi slavă sihăstriei Kitaev;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne.

Condacul al 13-lea:

O, prea mărite ales al lui Hristos şi făcător de minuni, părinte al nostru, Teofile! Primeşte această puţină rugăciune a noastră adusă ţie întru laudă de noi, nevrednicii şi păcătoşii, dar care cu nemărginită dragoste te cinstim pe tine. Roagă-L pe Domnul Dumnezeu să ne izbăvească de toate primejdiile, năpastele şi necazurile, mai vârtos cu seamă de căderile în păcat, de moarte năpraznică şi de muncile cele veşnice. Nu ne lăsa să murim fără pocăinţă. Fii nouă povăţuitor spre împărăţia Cerului, ca acolo împreună cu tine să cântăm pururea lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)

Apoi Icosul 1 şi Condacul 1.

Rugăciune către Sfântul Teofil:

O, preamărite slujitor al lui Hristos, fierbinte rugător şi mijlocitor, părinte al nostru, Teofile! Tu din pântecele maicii tale ai fost ales de Dumnezeu ca să-l slujeşti şi în chip minunat ai fost păzit de El de tot răul. Pentru nevoinţa nebuniei tale întru Hristos, Domnul ţi-a dat darul proorociei şi al facerii de minuni. După porunca începătorului preoţiei Hristos, ţi-ai pus sufletul pentru oile din turma Mai Marelui păstorilor. Tu pe cei ce păcătuiau întru ascuns şi pe faţă i-ai vădit şi cu cuvintele tale înţelepte către pocainţă şi îndreptare i-ai adus. Pe cei bolnavi şi în suferinţă ce veneau la tine nu i-ai depărtat. Tuturor ai fost ca un părinte iubitor de fii şi un bun păstor. Şi acum auzi-ne pe noi, cei ce cu credinţă te chemăm pe tine şi cădem cu tot dinadinsul spre racla cu ale tale moaşte, părinte al nostru, Teofile. Cere de la întru tot milostivul Dumnezeu pace Bisericii noastre ortodoxe, înţelepţeşte-i şi-i întoarce pe eretici şi schismatici în sânul Bisericii Mame. Cere pentru păstorii noştri râvnă pentru mântuirea oamenilor; iar poporului ascultare de Sfântă Biserică şi sârguinţă spre apărarea credinţei ortodoxe neştirbite. Roagă-L pe Tatăl Ceresc să dea fiecăruia după a sa cerere: tinerilor sporire în credinţa ortodoxă, bătrânilor şi neputincioşilor întărire şi mângâiere, bolnavilor tămăduire, orfanilor şi celor neajutoraţi ocrotire şi bucurie necurmată, celor rătăciţi şi păcătoşi îndreptare. Şi pentru noi toti cere sănătate trupească şi mântuire sufletului. Aprinde cu focul dumnezeieştii iubiri inimile noastre cele rătăcite. Ajută-ne nouă să ne îndreptăm viaţa noastră păcătoasă, ca să trecem fără primejdii vămile cumpliţilor vrăjmaşi şi să ne sălăşluim în lăcaşurile Tatălui Ceresc, ca împreună cu tine şi cu toti sfinţii să cântăm prea sfânta cântare întrutot Lăudatei şi Sfintei Treimi: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin.

 Acatistul Maicii Domnului în cinstea Icoanei făcătoare de minuni de la Kazan (22 octombrie/4 noiembrie şi 8/21 iulie

Condacul 1:

Celei alese dintre toate neamurile, Apărătoarei neamului creştinesc, cântare de mulţumire aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, pentru sfânta ta icoană. Iar tu, ca o milostivă şi ajutătoare a celor ce aleargă spre tine, apără-ne pe noi de tot necazul şi de toată nevoia, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Icosul 1:

Îngerul cel înainte-stătător a fost trimis să zică „Bucură-te” Născătoarei de Dumnezeu, atunci când Dumnezeu-Cuvântul s-a sălâşluit în pântecele Fecioarei; şi noi păcătoşii preamărind arătarea cea minunată a icoanei ei şi a Dumnezeiescului Prunc Hristos Mântuitorul cu umilinţă strigăm celei pline de har:

Bucură-te, Copila de Dumnezeu aleasă;

Bucură-te, Maica lui Dumnezeu;

Bucură-te, împărăteasa cerului şi a pământului;

Bucură-te, podoaba cea strălucitoare a Bisericii cereşti şi pământeşti;

Bucură-te, ceea ce eşti cinstită de îngeri;

Bucură-te, ceea ce eşti cântată de serafimi;

Bucură-te, plinirea cea luminoasă a proorocilor;

Bucură-te, lauda apostolilor;

Bucură-te, mărturisirea mucenicilor;

Bucură-te, cununa cuvioşilor;

Bucură-te, bucuria drepţilor;

Bucură-te, nădejdea păcătoşilor;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 2-lea:

Din înălţimea lăcaşului ceresc al slavei Fiului tău, Preacurată, ai căutat spre necazurile robilor tăi din cetatea Kazan, în care răucredincioşii agareni necinsteau credinţa în Hrisos, ai binevoit să le arăţi lor această icoană, proslavită prin facerea de minuni, ca cei iubitori de Hristos să se încredinţeze în semnele Harului şi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 2-lea:

Fiind înţelepţită prin întreita arătare a Maicii lui Dumnezeu, o fecioară înţeleaptă a mărturisit mai marilor cetăţii despre această minunată arătare şi despre mustrarea ta cea înfricoşătoare; iar noi minunându-ne de cele auzite, cu evlavie cântăm celei Preabinecuvântate:

Bucură-te, ceea ce dai slava lui Dumnezeu prin buze nevinovate;

Bucură-te, ceea ce descoperi credincioşilor tainele lui Dumnezeu;

Bucură-te, lauda vestită a credincioşilor;

Bucură-te, fulger care înfricoşezi pe cei necredincioşi;

Bucură-te, ceea ce luminezi mintea credincioşilor prin măreţia minunilor tale;

Bucură-te, ceea ce ruşinezi credinţa cea rea a agarenilor;

Bucură-te, zdrobirea trufiei necredincioşilor;

Bucură-te, întărirea credinţei creştineşti;

Bucură-te, ceea ce sfinţeşti cinstirea sfintelor icoane;

Bucură-te, ceea ce prefaci necazul nostru în bucurie;

Bucură-te, ceea ce ne înveseleşti prin nădejde neîndoielnică;

Bucură-te, ceea ce ne încurajezi prin făgăduinţe neamăgitoare;

Bucură-te, apărătoarea grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 3-lea:

Puterea Celui Preaînalt prin harul Născătoarei de Dumnezeu a încurajat pe fecioara cea preaînţeleaptă spre aflarea darului lui Dumnezeu cel fără de preţ, care cu încredere în Domnul s-a străduit a găsi îngropată în pământ comoara – sfânta icoană a Maicii lui Dumnezeu, pentru care a strigat cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 3-lea:

Râuri de minuni ai izvorât credincioşilor din cetatea Kazan din preacurată ta icoana, Stăpână. Celor orbi le-ai dat vederea, pe cei întunecaţi la suflet i-ai luminat cu lumina cunoaşterii lui Dumnezeu, iar cei feciorelnici au aflat liman liniştit la umbra icoanei tale. Pentru aceasta şi noi iţi cântăm ţie:

Bucură-te, ceea ce ai împrăştiat intunericul necredinţei cu arătarea icoanei tale;

Bucură-te, ceea ce luminezi pe toţi prin strălucirea minunilor tale;

Bucură-te, vederea celor orbi;

Bucură-te, luminarea celor întunecaţi cu mintea,

Bucură-te, mărirea Ortodoxiei,

Bucură-te, liman liniştit al celor dornici de mântuire;

Bucură-te, Maica fecioriei;

Bucură-te, acoperământul şi îngrădirea celor neprihăniţi;

Bucură-te, că de tine se bucură mulţimea credincioşilor;

Bucură-te, că de tine se înfricoşează mulţimea demonilor;

Bucură-te, ajutătoarea tuturor creştinilor;

Bucură-te, bucuria tuturor scârbiţilor;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 4-lea:

Vrând să potolească viforul tulburărilor ridicat de agareni, fericitul Erghemon, scriitorul minunilor icoanei tale, Fecioară, cu lacrimi s-a rugat şi a avut descoperire că această sfântă icoană scut de biruinţă este, pentru care întărit fiind în credinţă, până la sfârşitul vieţii sale a cântat lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 4-lea:

Având descoperire de la cuviosul parinte Serghie ca prin această icoană a Maicii Domnului avea să se izbăvească pământul rusesc de cotropirea celor de alt neam, sfântul ierarh Arsenie a vestit oastei celei iubitoare de Hristos despre această taină. Şi purtând ostaşii sfânta icoană ca pe un steag aducător de izbândă au curăţit cetatea de păgâni, cântând apărătoarei tuturor creştinilor:

Bucură-te, Maica Celui Preaînalt,

Bucură-te, ceea ce rogi pe Hristos Dumnezeu pentru toţi;

Bucură-te, ceea ce mântuieşti pe cei care aleargă spre atotputernicul tău omofor;

Bucură-te, Apărătoarea celor ce se află în necazuri şi în boli;

Bucură-te, ceea ce dăruieşti cele de folos celor ce se roagă cu inima înfrântă înaintea cinstitei tale icoane;

Bucură-te, ceea ce izbăveşti de rele pe cei ce au în tine incredere tare;

Bucură-te, liman bun şi liniştit;

Bucură-te, Ajutătoare grabnică;

Bucură-te, acoperământul cel cald al mântuirii;

Bucură-te, izvorul cel nesecat al milei;

Bucură-te, ceea ce nu întârzii spre ajutor;

Bucură-te, ceea ce izbăveşti de toate nevoile;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 5-lea:

Stea cu dumnezeiască mergere s-a arătat icoana ta de Dumnezeu Născătoare, care înconjurând pământul rusesc a luminat cu razele sale pe cei ce rătăceau pe marea vieţii. Bezna necazurilor şi negura bolilor ai împrăştiat şi la calea cea mântuitoare ai îndreptat pe cei ce alergau la tine cu credinţă şi strigau lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 5-lea:

Văzând minunile care se făceau prin harul lui Dumnezeu, la icoana Maicii Domnului, ţarul Petru a luat această icoană conducătoare oastei sale în lupta cu duşmanii, pe care cu ajutorul Născătoarei de Dumnezeu învingându-i, a cinstit sfânta icoană şi a aşezat-o în mijlocul cetăţii de scaun drept temelie, scut şi îngrădire. Pentru aceasta strigăm celei Preacurate:

Bucură-te, locaş şi templu a lui Hristos, Dumnezeul nostru;

Bucură-te, vas al slavei lui necuprinse;

Bucură-te, cetate împărătească pururea însufleţită;

Bucură-te, palat preaînfrumuseţat;

Bucură-te, bucuria oraşelor şi satelor;

Bucură-te, apărătoare şi îngrădire a creştinilor în necaz;

Bucură-te, lauda Bisericii Ortodoxe,

Bucură-te, întărirea pământului rusesc;

Bucură-te, ajutătoarea oastei celei iubitoare de Hristos;

Bucură-te, biruinţa asupra duşmanilor;

Bucură-te, izbăvire în necazuri;

Bucură-te, ceea ce ne cercetezi cu îndurările tale de Maică;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 6-lea:

Cinul arhieresc, călugării şi mirenii, rugându-se înaintea cinstitei tale icoane, binevestesc mila ta cea mare, Stăpână de Dumnezeu Născătoare, căci tu îngrădeşti oraşele, acoperi mănăstirile şi păzeşti satele şi ştiindu-te pe tine apărătoare nebiruită, cu lacrimi aduc ţie rugăciuni, ca să-ţi înalţi către Fiul tău mâinile tale cele de Dumnezeu purtătoare pentru robii tăi şi să izbăveşti de toată nevoia şi necazul pe cei care cu mulţumire cânta lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 6-lea:

Răsărit-ai de demult lumina adevărului şi ai alungat înşelăciunea agarenilor din cetatea Kazanului, iar acum străluceşti cu lumina minunilor în toate oraşele ruseşti. Cei ce aleargă cu credinţă la icoana ta primesc vindecare de boli şi izbăvire de necazuri şi învrednicindu-se de toată bucuria îţi cântă stăruitor aşa:

Bucură-te, izvor nesecat al sfinţeniei;

Bucură-te, râu curgător al Harului lui Dumnezeu;

Bucură-te, împăcarea celor păcătoşi cu Dumnezeu;

Bucură-te, curăţirea păcatelor noastre;

Bucură-te, călăuza cucerniciei;

Bucură-te, ajutor şi întărire în lucrurile cele bune;

Bucură-te, ceea ce primeşti făgăduinţele cele bune;

Bucură-te, ceea ce înlesneşti începuturile cele frumoase;

Bucură-te, ceea ce distrugi pornirile cele rele;

Bucură-te, ceea ce împrăştii cursele vrăjmaşului;

Bucură-te, ceea ce nu întârzii a ajuta pe oameni;

Bucură-te, ceea ce din plin reverşi asupra noastră milele lui Dumnezeu;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 7-lea:

Minunată biserică a zidit poporul rusesc cel drept credincios în cinstea sfintei icoane, spre vestirea milelor Preabinecuvântatei Împărătese a Cerului şi a pământului, Căreia, după putinţă, a adus cântare de mulţumire pentru izbăvire de venire asupra sa a celor de alt neam, ca toţi să-şi amintească de minunile Maicii lui Dumnezeu şi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 7-lea:

Apărătoare neînfricată s-a arătat cetăţii de scaun icoana ta, Născătoare de Dumnezeu, ca şi oarecând în Constantinopol, căci către tine aleargă oamenii la vreme de necaz cerându-ţi ajutor şi ţie îţi aduc mulţumiri pentru izbândă. Înaintea cinstitei tale icoane se roagă şi pe tine Ajutătoare şi Apărătoare tare te mărturisesc. Pentru aceasta şi noi îţi cântam cu mulţumire:

Bucură-te, Acoperământul Rusiei;

Bucură-te, întărirea şi îngrădirea Ortodoxiei în pământul rusesc;

Bucură-te, scut nezdruncinat al oastei iubitoare de Hristos;

Bucură-te, platoşă tare a ostaşilor;

Bucură-te, ceea ce descoperi uneltirile vrăjmaşilor;

Bucură-te, ceea ce sfâşii urzeala duşmanilor;

Bucură-te, mustrarea necinstei;

Bucură-te, distrugerea vicleşugurilor;

Bucură-te, ceea ce izbăveşti de rătăcire pe cei tineri;

Bucură-te, mângâierea bătrânilor;

Bucură-te, ceea ce destrami învăţăturile cele păgubitoare;

Bucură-te, dăruirea învăţăturilor celor de suflet folositoare;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 8-lea:

Străin este celor necredincioşi să priceapă minunile care izvorăsc de la cinstita ta icoană. Iar noi, ca unii ce cunoaştem că harul tău şi puterea ta este asupra sfintelor tale icoane, mărturisim despre harul şi puterea icoanei tale din Kazan, pe care o sărutam cu evlavie şi prin ea ne închinăm ţie, căci darul tău face semne şi minuni celor ce aleargă la tine cu credinţă şi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Ceea ce ai fost înălţată la cer şi în cele de sus locuieşti, Născătoare de Dumnezeu, pe cei de pe pământ nu-i părăseşti prin mijlocirile tale, ca una ce ai îndrăznire de maică catre Hristos, Dumnezeul nostru. Pentru aceasta te rugăm: îngrădeşte cu pace viaţa celor drept credincioşi si cele de folos pururea dăruieşte robilor tăi, ca mărindu-te pe tine să-ţi cântăm:

Bucură-te, ceea ce ai încăput în pântecele tău pe Cel neîncăput;

Bucură-te, ceea ce eşti umbrită cu puterea Celui Preaînalt;

Bucură-te, că din tine a răsărit Spicul cel Ceresc;

Bucură-te, că tu izbăveşti lumea de foamea cea păgubitoare a sufletelor;

Bucură-te, ceea ce pururea mijloceşti pentru neamul nostru;

Bucură-te, că mult poate rugăciunea ta înaintea Fiului tău şi Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ne-ai înfiat pe noi lângă Crucea lui Hristos;

Bucură-te, ceea ce pururea ai către noi dragoste de maică;

Bucură-te, mijlocirea veşnicilor bunătăţi;

Bucură-te, ceea ce nu ne lipseşti nici de bunătăţile cele pământeşti;

Bucură-te, scăparea noastră la vreme de încercare;

Bucură-te, mângăierea noastră în necazuri;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 9-lea:

Mai înaltă decât toată firea îngerească te-ai arătat, Preasfântă Fecioară, căci tu ai purtat în pântecele tău pe Dumnezeul tuturor şi cu trupul L-ai născut. Pe braţe ai purtat pe Cel ce poartă în palma Sa întreaga lume, ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii pe tine te mărim şi lui Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Pe ritorii cei mult-vorbitori îi vedem tăcând, ca pe nişte peşti fără de glas, despre tine, Născătoare de Dumnezeu, căci cu neputinţă este oamenilor să te mărească pe tine după cuviinţă, Stăpână, ci ca ceea ce eşti bună, primeşte de la noi, cei ce-ţi cântăm ţie, glasul Arhanghelului:

Bucură-te, ceea ce eşti plină de har;

Bucură-te, căci cu tine este Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce eşti binecuvântată între femei;

Bucură-te, ceea ce ai aflat har înaintea lui Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ai născut pe Mântuitorul lumii;

Bucură-te, Maica Fiului lui Dumnezeu;

Bucură-te, Născătoarea Împăratului Celui Veşnic;

Bucură-te, că din tine a crescut rodul vieţii;

Bucură-te, ceea ce eşti sfinţită de Duhul Sfânt;

Bucură-te, ceea ce eşti umbrită de puterea Celui Preaînalt;

Bucură-te, slugă credincioasă a Domnului;

Bucură-te, că pe tine te fericesc toate neamurile;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 10-lea:

Vrând să mântuieşti pe mulţi de tot răul, de necaz şi de durere, ne-ai dăruit nouă sfânta ta icoană, Născătoare de Dumnezeu, prin care orbii văd, şchiopii umblă, slăbănogii se ridică, cei stăpâniţi de duhuri necurate se vindecă, oamenii se izbăvesc de rănile cele aducătoare de moarte, pământului se dă roadă la bună vreme, casele şi orasele sunt păzite de foc. Pentru aceasta preamărim pe Dumnezeu, Cel ce varsă asupra noastră milele Sale şi-i cântăm cu stăruinţă: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid eşti Născătoare de Dumnezeu pământului rusesc, oraşelor eşti slavă şi îngrădire, oastei celei drept măritoare eşti izbândă supra vrăjmaşilor. Pentru aceasta, mulţumindu-ţi, îţi cântăm:

Bucură-te, ceea ce preamăreşti pe cei ce te preamăresc pe tine;

Bucură-te, ceea ce ruşinezi pe cei ce te necinstesc pe tine;

Bucură-te, înfricoşarea duşmanilor;

Bucură-te, izbăvire de venire asupra noastră a celor de alt neam;

Bucură-te, tăria ostaşilor;

Bucură-te, îngrădirea celor ce luptă;

Bucură-te, livadă purtătoare de viaţă, care înveseleşti inimile credincioşilor;

Bucură-te, arma de care se cutremură demonii;

Bucură-te, mir mântuitor, cel ce ungi rănile păcătoşilor care se pocăiesc;

Bucură-te, nădejdea noastră cea fierbinte;

Bucură-te, aşteptarea noastră cea neîndoielnică;

Bucură-te, liman bun şi liniştit;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 11-lea:

Cântare de laudă aducem şi de mulţumire aducem ţie, Stăpână, înaintea icoanei tale cădem şi cu dragoste o sărutăm. Sub atotputernicul tău omofor, cinurile feciorelnicilor viaţă paşnică petrec şi spre tine nădăjduiesc, iar lui Dumnezeu îi cântă: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Făclie primitoare de lumină vedem icoana ta cea preacinstită, Stăpână, care aprinzând în sine focul cel nematerialnic al Harului tău, împrăştie lumina celorlale multor chipuri asemănătoare, din care lumina împărtăşindu-se acestea, strălucesc cu minunile, povăţuind la calea mântuirii pe toţi care te laudă aşa:

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară;

Bucură-te, Maică – fecioară de Dumnezeu aleasă;

Bucură-te, călăuza cea bună a fecioriei;

Bucură-te, paza celor doritori de curăţie;

Bucură-te, lauda femeilor;

Bucură-te, mărirea fecioarelor;

Bucură-te, apărătoarea văduvelor;

Bucură-te, mângâierea orfanilor;

Bucură-te, hrănitoare săracilor;

Bucură-te, veşmântul celor goi;

Bucură-te, bucuria celor scârbiţi;

Bucură-te, veselia celor întristaţi;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 12-lea:

Vrând să dai har celor ce te cinstesc cu dragoste, Născătoare de Dumnezeu, ai revărsat puterea harului tău asupra sfintelor tale icoane. Acest har dumnezeiesc dăruieşte vindecare neputinţelor celor ce aleargă la tine cu credinţă şi se roagă ţie cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând minunile tale cele de demult şi cele de acum, te lăudăm pe tine, ca ceea ce eşti izvor purtător de viaţă al Harului şi râu nesecat al minunilor. Spre tine, adâncul milei şi al îndurărilor punem, după Dumnezeu, toată nădejdea noastră şi, preamărindu-te pe tine în această viaţă şi în viaţa viitoare îţi cântăm:

Bucură-te, aşteptarea cea neruşinată creştinilor;

Bucură-te, scăparea mântuitoare a credincioşilor;

Bucură-te, nădejdea celor fără de nădejde;

Bucură-te, mântuirea celor mâhniţi;

Bucură-te, baie care speli conştiinţa;

Bucură-te, rouă care înviezi sufletele;

Bucură-te, vindecarea cea fără plată a bolilor;

Bucură-te, izbăvirea cea grabnică din nevoi;

Bucură-te, ceea ce ne scoţi din adâncurile pieirii;

Bucură-te, bucuria noastră în ziua morţii;

Bucură-te, nădejdea noastră de după moarte;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 13-lea:

Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toţi sfinţii, primeşte acum de la noi această puţină rugăciune şi pentru măreţia bunătăţilor şi îndurărilor tale, să nu pomeneşti păcatele noastre cele multe, ci plinind spre bine cererile noastre, dăruieşte-ne sănătate trupului, mântuie sufletului, izbăvire de tot necazul şi durerea şi ne fă moştenitori ai Împărăţiei Cerurilor pe noi, cei ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul 1 „Îngerul cel inainte-stătător…” şi Condacul 1 „Celei alese din…”. Apoi aceasta:

 Rugăciune:

O, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare! Cu frică, cu credinţă şi cu dragoste căzând înaintea sfintei tale icoane, te rugăm: Nu întoarce faţa ta de la noi, cei ce ne cucerim ţie, Maică milostivă, roagă pe Fiul tău şi Domnul Dumnezeul nostru, Iisus Hristos, să dăruiască pace ţării noastre. Sfânta Sa Biserică să o păzească neclintită de necredinţă, de eresuri şi de dezbinare, căci nu avem alt ajutor, nici altă nădejde afară de tine, Născătoare de Dumnezeu. Tu eşti Ajutătoarea şi Apărătoarea cea atotputernică a neamului creştinesc. Izbăveşte pe cei care se roagă ţie de căderea în păcat, de asuprirea oamenilor răi, de toată nevoia şi ispita, de tot necazul şi de moartea cea năprasnică. Dăruieşte-ne nouă duhul smereniei, inimă înfrântă, curăţia cugetelor, ca lăudând cu mulţumire măreţia ta să ne învrednicim toţi de Împărăţia Cerurilor şi acolo împreună cu toţi Sfinţii să preamărim Preacinstitul şi de mare cuviinţă Nume al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s