ianuarie

Acatistul Sfântului Ierarh Vasile cel Mare (1 ianuarie)

Condacul 1:

Pe tine trîmbiţa cea cu dumnezeiască glăsuire şi cerească albină, care din florile învăţăturilor ai adunat mierea cea făcătoare de viaţă a dogmelor Treimii şi o ai lăsat Bisericii lui Hristos bogăţie neîmpuţinată, din care gustăm noi toţi, cu dulce cîntare te lăudăm, cîntînd ţie: Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Icosul 1:

Cel ce prin curăţia vieţii tale cea asemenea cu îngerii te-ai ridicat la dumnezeieştile înălţimi şi, străbătînd printre cetele heruvimilor, ai descoperit dogmele Treimii, pe care le-ai lăsat Bisericii comoară nejefuită, Sfinte Vasile, primeşte de la noi nevrednicii laudele acestea:

Bucură-te, lauda cea strălucită a arhiereilor;

Bucură-te, dumnezeiescule învăţător al dogmelor;

Bucură-te, următorul apostolilor cel credincios;

Bucură-te, stîlpul Bisericii cel prealuminos;

Bucură-te, al treimii apărătorule;

Bucură-te, de cele cereşti arătătorule;

Bucură-te, ocîrmuitorul corăbiei celei duhovniceşti;

Bucură-te, îndreptătorul vredniciei arhiereşti;

Bucură-te, luminătorul ceresc al preoţiei;

Bucură-te, povăţuitorul preaînţelept al pustniciei;

Bucură-te, deşteptătorul păcătoşilor către pocăinţă;

Bucură-te, mîngîietorul celor ce adorm întru dreapta credinţă;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 2-lea:

Al Păstorului păstorilor de aproape slugă făcîndu-te, Sfinte Vasile, ai îmbogăţit Biserica cu înţeleptele tale învăţături; pentru care cîntăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Ai fost, preasfinte părinte, totdeauna la înălţimile vredniciei arhiereşti şi întru adîncul smereniei; pentru care noi minunîndu-ne cîntăm ţie:

Bucură-te, cel ce te veseleşti în Biserica biruitoare;

Bucură-te, cel ce de la Împăratul Hristos primeşti binecuvîntare;

Bucură-te, turn preaînalt al privirilor cereşti;

Bucură-te, înţeleptul tîlcuitor al celor teologiceşti;

Bucură-te, magistrul ştiinţelor frumoase;

Bucură-te, că ţi-ai ales pe cele nemincinoase;

Bucură-te, cu serafimii liturghisitorule;

Bucură-te, cu heruvimii de Dumnezeu văzătorule;

Bucură-te, prietenul apostolilor;

Bucură-te, întîistătătorul arhiereilor;

Bucură-te, cu mucenicii împreună-şezătorule;

Bucură-te, cu proorocii bine-vorbitorule;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 3-lea:

Pusu-te-a pe tine, Sfinte Vasile, Dumnezeu-Cuvîntul, tărie bună Bisericii sale, cel ce cu tunetul cuvintelor tale amuţeşti gurile ereticilor; iar noi credincioşii, bucurîndu-ne, cîntăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Împotrivindu-te, părinte, lui Iulian prea păgînul împărat şi mărturisind Dumnezeirea lui Hristos, ai ruşinat păgînătatea lui, făcîndu-te mucenic de bunăvoie; pentru care auzi de la noi:

Bucură-te, sabie ascuţită cu focul Duhului;

Bucură-te, mărturisitor fără de frică al adevărului;

Bucură-te, propovăduire puternică a Treimii;

Bucură-te, luptător tare împotriva nedumnezeirii;

Bucură-te, predicator mare al Dumnezeirii;

Bucură-te, gură adînc-grăitoare a Treimii;

Bucură-te, către Sfînta Treime al credincioşilor mijlocitor;

Bucură-te, al Bisericii a toată lumea luminător;

Bucură-te, că pe cei zgîrciţi, spre îndurare i-ai plecat;

Bucură-te, cel ce pe popor de foame l-ai scăpat;

Bucură-te, al iubirii de argint săgetătorule;

Bucură-te, la milostenie îndemnătorule.

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 4-lea:

Văzut-ai, mare ierarhe Vasile, pe Născătoarea de Dumnezeu înconjurată de cetele îngereşti şi poruncind mucenicului Mercurie să nimicească pe păgînul Iulian, vrăjmaşul Fiului său; iar după ce te-ai încredinţat că ai fost ascultat, îndată ai cîntat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Pe Valent cel orbit cu eresul lui Arie, care tulbura Biserica lui Hristos, cu multă bărbăţie l-ai mustrat, preaînţelepte părinte; pentru care te lăudăm pe tine zicînd:

Bucură-te, ochiul Bisericii cel pătrunzător;

Bucură-te, de pleava clevetirilor vînturător;

Bucură-te, al viei lui Hristos înţelept lucrătorule;

Bucură-te, al tainelor mare învăţătorule;

Bucură-te, munte aspru al pocăinţei;

Bucură-te, cetate nejefuită a credinţei;

Bucură-te, privighetoarea Bisericii cea dulce glăsuire;

Bucură-te, vulturul teologiei, cel cu înaltă suire;

Bucură-te, al preoţiei povăţuitorule;

Bucură-te, al dascălilor învăţătorule;

Bucură-te, mare învăţător al fecioriei;

Bucură-te, grădina cea împodobită a curăţiei;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 5-lea:

Venit-a la tine, Sfinte Ierarhe Vasile, femeia ce fusese nedreptăţită de eparhul cetăţii, cerînd de la tine a-i face mijlocire; iar tu, înfricoşîndu-l cu judecata lui Dumnezeu, l-ai plecat ai face dreptate; de care ea, bucurîndu-se, ţi-a adus mulţumire, cîntînd lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Următor făcîndu-te Mîntuitorului, preaînţelepte părinte, te-ai arătat mare apărător celor nedreptăţiţi; pentru care zicem:

Bucură-te, apărătorul văduvelor;

Bucură-te, părintele săracilor;

Bucură-te, sprijinitorul celor nedreptăţiţi;

Bucură-te, bogăţia celor lipsiţi;

Bucură-te, cel ce pe împăraţii cei fără de lege i-ai mustrat;

Bucură-te, că pe eparhul spre milă l-ai plecat;

Bucură-te, cel ce cunună mucenicească ai dorit;

Bucură-te, că mărturisitor a fi te-ai învrednicit;

Bucură-te, cel ce bogăţie pierzătoare n-ai adunat;

Bucură-te, că întru sărăcie lui Hristos ai urmat;

Bucură-te, asemenea lui Ilie rîvnitor;

Bucură-te, ca Isaia mare glăsuitor;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 6-lea:

Primit-ai, mare arhipăstrătorule Vasile, putere de la Dumnezeu asupra diavolului, încît l-ai silit a trimite prin văzduh tînărului prin care se vîndu-se; de care minune spăimîntîndu-ne, cîntăm lui Dumnezeu, Celui ce te-a preamărit pe tine, cîntare: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Se îngrozesc mulţimile diavolilor numai auzind de numirea ta, părinte al părinţilor Vasile; iar noi credincioşii cîntînd, aducem ţie laudele acestea:

Bucură-te, fulger care arzi pe duhurile satanei celei spurcate;

Bucură-te, tunetul care risipeşti sfaturile cele necurate;

Bucură-te, cel ce cu armele duhului te-ai îmbrăcat;

Bucură-te, că prin acelea pe puterile cele potrivnice le-ai sfărîmat;

Bucură-te, cel ce pe fiul împăratului l-ai vindecat;

Bucură-te, că pe mulţi din adîncul păcatului ai ridicat;

Bucură-te, că pe cel lepros l-ai tămăduit;

Bucură-te, că pe cei cu fapte bune prin Duhul i-ai cunoscut;

Bucură-te, îngerul cel pămîntesc;

Bucură-te, omul cel ceresc;

Bucură-te, sare tainică a învăţăturii;

Bucură-te, luminat povăţuitor al mîntuirii;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 7-lea:

Descoperindu-i Dumnezeu viaţa ta cea plină de sfinţire, părinte Vasile, cuviosul Efrem în pustie vedea un stîlp de foc care se înălţa la cer şi a auzit glas zicînd: „În acest fel este Vasile”. De care minunîndu-se, a cîntat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Avut-ai, preasfinte părinte, inima ta din pruncie locaş curat Sfîntului Duh, prin care te-ai făcut mare între aleşii lui Dumnezeu; pentru care cîntăm ţie:

Bucură-te, sfeşnicul luminii celei neînserate;

Bucură-te, fîntîna scripturilor celor de Dumnezeu insuflate;

Bucură-te, porumbul Domnului cel cu aripi aurite;

Bucură-te, al teologului Grigorie prietene iubite;

Bucură-te, cu Gură de Aur întru Dumnezeu unire;

Bucură-te, cu amîndoi a lor pecetluire;

Bucură-te, muză de credinţă învăţătoare;

Bucură-te, înţelepciunea Bisericii trebuitoare;

Bucură-te, că de înţelepciunea ta s-au mirat împăraţii;

Bucură-te, că de frumoasa ta grăire au amuţit ereticii;

Bucură-te, rîu de apele vieţii revărsător;

Bucură-te, crin ca de mireasă împodobitor;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 8-lea:

Precum cînd erai în viaţa aceasta aduceai jertfa cea fără de sînge pentru păcatele poporului, aşa acum, prealăudate ierarhe, stînd lîngă scaunul Dumnezeirii, înalţă ca o jertfă rugăciunile tale cele bine-primite pentru noi, care te lăudăm pe tine cîntînd lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Stîlp luminător ai fost pe pămînt Bisericii lui Hristos, Vasile, şi îndrăzneala ta către Hristos o ai dovedit şi după moarte; pentru care auzi-ne pe noi care zicem ţie:

Bucură-te, cu numele împărăţiei numite;

Bucură-te, al Bisericii mare părinte;

Bucură-te, diamantul credinţei cel nezdrobit;

Bucură-te, apărătorul dogmelor cel nebiruit;

Bucură-te, oglinda descoperirilor celor dumnezeieşti;

Bucură-te, paharul tainelor celor cereşti;

Bucură-te, cerb la izvorul nemuririi alergător;

Bucură-te, celor credincioşi către aceea povăţuitor;

Bucură-te, crinul arhiereilor cel cu dumnezeiască mirosire;

Bucură-te, făclia cuvîntătorilor de Dumnezeu cea cu cerească strălucire;

Bucură-te, seceră apostolească, de neghinele eresurilor tăietoare;

Bucură-te, rouă cerească de arşiţa păcatelor răcoritoare;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 9-lea:

Zis-ai preaînţelepte părinte, că „filosofia cea adevărată este gîndirea la moarte”. dă-ne deci nouă cu rugăciunile tale cele bine-primite la Dumnezeu să trecem fără primejdie prin porţile morţii şi, ajungînd la viaţa cea fericită, să cîntăm împreună cu tine lui Dumnezeu cîntare: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Împodobit-ai, preaminunate, scaunul arhieriei cu înţelepciunea ta preaînaltă şi cu dumnezeiasca sfinţenie; pentru care aducem ţie laudele acestea:

Bucură-te, ostaşul cel ager al armelor celor duhovniceşti;

Bucură-te, slujitorule cu puterile cele cereşti;

Bucură-te, cel ce întru împodobirea Bisericii pe mulţi ai întrecut;

Bucură-te, că vestirea ta la margini a străbătut;

Bucură-te, cel ce în norul privirilor ai intrat;

Bucură-te, că teologului Ioan ai urmat;

Bucură-te, piatra cea scumpă a arhieriei;

Bucură-te, podoaba cea luminoasă a preoţiei;

Bucură-te, noule David de la turmele pustnicilor chemat;

Bucură-te, că prin uşa oilor în staul ai intrat;

Bucură-te, cel ce turma la verdeaţa Scripturilor o ai păscut;

Bucură-te, că a păstoriei icoană vie te-ai văzut;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 10-lea:

Venit-a la tine, părinte, femeia cea păcătoasă şi dîndu-ţi hîrtia cea pecetluită în care erau scrise păcatele sale, pe care se ruşina a le mărturisi, tu degrab, alergînd la rugăciune către Dumnezeu, ai făcut prin minune a se şterge păcatele ei. Pentru aceea noi, minunîndu-ne de îndrăzneala ta cea mare către Dumnezeu, cîntăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Te-ai arătat lui Hristos, prealuminate părinte, zid nebiruit ridicat prin înţelepciunea Lui la înălţime; pentru care cu laude ca şi cu nişte flori te încununează pe tine, zicînd:

Bucură-te, vioara Duhului cea dulce răsunătoare;

Bucură-te, albina raiului cea de viaţă adunătoare;

Bucură-te, muză de cele cereşti cîntătoare;

Bucură-te, grădina Scripturilor cea veselitoare;

Bucură-te, al doilea Moise care marea eresurilor despărţeşti;

Bucură-te, că a trece prin aceasta pe noul Israel îl povăţuieşti;

Bucură-te, stîlpul credinţei cel de viaţă purtător;

Bucură-te, fagure de miere din izvorul cel începător;

Bucură-te, hrănitorul celor săraci de cunoştinţă;

Bucură-te, ajutătorul grabnic celor ce te cheamă cu credinţă;

Bucură-te, cel întîi în treimea arhiereilor;

Bucură-te, că împodobeşti ceata păstorilor;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 11-lea:

Avut-ai, Sfinte Părinte Vasile, semn minunat văzut de venirea Sfîntului Duh, în sfinţirea dumnezeieştilor Taine. Pentru aceasta, înfruntînd neluarea aminte a diaconului, ai făcut a se despărţi prin perdele altarul de adunarea credincioşilor; de care minunîndu-ne cîntăm lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinţii Săi: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Minune mare s-a văzut la trecerea ta din viaţa aceasta, bine-plăcutule al lui Dumnezeu Vasile, căci sculîndu-te de pe patul morţii, ai botezat pe evreul Ioasaf cu toată casa lui, pentru care te lăudăm, zicînd:

Bucură-te, că după a ta cerere, Dumnezeu a primit a-ţi prelungi viaţa;

Bucură-te, că ţi s-a încredinţat ca evreul să dobîndească credinţa;

Bucură-te, cel ce comoara cea din Evanghelie ai aflat;

Bucură-te, că pe aceasta prin ostenelile arhiereşti o ai scăpat;

Bucură-te, cerbul cel sprinten al munţilor cereşti;

Bucură-te, înger iubit al puterilor îngereşti;

Bucură-te, cela ce haina cea de nuntă prin înfrînare ţi-ai împodobit;

Bucură-te, că vezi pe Acela pe care L-ai dorit;

Bucură-te, că acum auzi cîntările ce nu se pot grăi cu limbi omeneşti;

Bucură-te, că acum te desfătezi în cîntări dumnezeieşti;

Bucură-te, spic ceresc cel cu însutită rodire;

Bucură-te, cel ce însetezi de a noastră mîntuire;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 12-lea:

Prealuminate ierarhe Vasile, caută cu milostivire din înălţimea munţilor cereşti spre noi care luptăm cu multe necazuri în marea acestei vieţi şi, primind micile noastre laude, dă-ne ajutor cu rugăciunile tale, ca, mîntuindu-ne, să ne învrednicim a cînta împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Arătîndu-ţi-Se Însuşi Mîntuitorul cu Sfinţii Apostoli, vrednicule de laude părinte, te-a învăţat lucrarea dumnezeieştii Liturghii, pe care o ai lăsat Bisericii podoabă de mare cuviinţă; pentru care, cu smerenie lăudîndu-te, zicem ţie:

Bucură-te, al altarului diamant nepreţuit;

Bucură-te, al păstorului fluier aurit;

Bucură-te, cunoscătorul dogmelor şi al canoanelor;

Bucură-te, luminătorul păstorilor şi al soboarelor;

Bucură-te, smirna cea cu dumnezeiască mireasmă a Liturghiei;

Bucură-te, vrednicia cea îngerească a preoţiei;

Bucură-te, a Bisericii făclie luminătoare;

Bucură-te, a celor leneşi trîmbiţă deşteptătoare;

Bucură-te, ca Pavel Bisericii luminător;

Bucură-te, ca Petru de cerească împărăţie descuietor;

Bucură-te, gura Cuvîntului din cer tunătoare;

Bucură-te, văpaia Duhului de eretici mistuitoare;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 13-lea:

O, preaminunate părinte al părinţilor, Sfinte Ierarhe Vasile, primind puţina noastră cîntare, precum Mîntuitorul banii văduvei, soleşte pentru noi trecere fără primejdii în ceasul morţii, ca învrednicindu-ne a intra în cămara dumnezeieştii Împărăţii, să cîntăm cu tine împreună cîntare lui Dumnezeu: Aliluia! ( de 3 ori )

Apoi se zice iarăşi Icosul întîi

Cel ce prin curăţia vieţii tale cea asemenea cu îngerii te-ai ridicat la dumnezeieştile înălţimi şi, străbătînd printre cetele heruvimilor, ai descoperit dogmele Treimii, pe care le-ai lăsat Bisericii comoară nejefuită, Sfinte Vasile, primeşte de la noi nevrednicii laudele acestea:

Bucură-te, lauda cea strălucită a arhiereilor;

Bucură-te, dumnezeiescule învăţător al dogmelor;

Bucură-te, următorul apostolilor cel credincios;

Bucură-te, stîlpul Bisericii cel prealuminos;

Bucură-te, al treimii apărătorule;

Bucură-te, de cele cereşti arătătorule;

Bucură-te, ocîrmuitorul corăbiei celei duhovniceşti;

Bucură-te, îndreptătorul vredniciei arhiereşti;

Bucură-te, luminătorul ceresc al preoţiei;

Bucură-te, povăţuitorul preaînţelept al pustniciei;

Bucură-te, deşteptătorul păcătoşilor către pocăinţă;

Bucură-te, mîngîietorul celor ce adorm întru dreapta credinţă;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 1:

Pe tine trîmbiţa cea cu dumnezeiască glăsuire şi cerească albină, care din florile învăţăturilor ai adunat mierea cea făcătoare de viaţă a dogmelor Treimii şi o ai lăsat Bisericii lui Hristos bogăţie neîmpuţinată, din care gustăm noi toţi, cu dulce cîntare te lăudăm, cîntînd ţie: Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Şi se face otpustul

Acatistul Sfântului Serafim de Sarov, mare făcător de minuni (2 ianuarie)

Condacul 1:

Făcatorule de minuni şi preaminunate Cuviosule cel ales al lui Hristos, grabnic ajutătorule şi rugătorule al nostru, Sfinte Părinte Serafime, mărind pe Domnul cel ce te-a preaslăvit pe tine, cântare de laudă iţi aducem ţie. Tu dar, ca cel ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile slobozeşte-ne pe noi, cei care strigăm către tine:

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Icosul 1:

Creatorul îngerilor te-a ales pe tine de la început ca să preaslăveşti prin viaţa ta cea minunată Numele Sfintei Treimi, căci te-ai arătat cu adevărat înger pe pământ şi serafim în trup şi, ca o rază prealuminată a veşnicului soare al dreptăţii, viaţa ta a strălucit. Iar noi văzând nevoinţele tale cele prealăudate, cu evlavie şi cu bucurie ţie cântăm acestea:

Bucură-te, dreptarul credinţei şi al evlaviei;

Bucură-te, chipul blândeţei şi al smereniei;

Bucură-te, mărirea cea preaslăvită a drepţilor;

Bucură-te, mângâierea cea lină a mâhniţilor;

Bucură-te, lauda preaiubită a monahilor;

Bucură-te, ajutorarea preaminunată a trăitorilor în lume;

Bucură-te, slava şi apărarea ţării Ruseşti;

Bucură-te, împodobirea Sfântă a pământului Tambovului;

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 2-lea:

Văzând maica ta preacuvioasă, Părinte Serafime, dragostea ta cea fierbinte către viaţa călugărească, a cunoscut voia Domnului cea Sfântă pentru tine şi, ca pe un dar desăvârşit lui Dumnezeu aducându-te, te-a binecuvântat pe calea cea îngustă a călugăriei cu a sa Sfântă cruce pe care tu ai purtat-o la piept până la sfârşitul vieţii, arătându-ţi dragostea ta cea mare către Cel ce s-a răstignit pentru noi, Hristos, Dumnezeul nostru, căruia toţi cu umilinţă să-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cuget ceresc ţi s-a dăruit ţie, Sfinte al lui Dumnezeu, căci din tinereţile tale, necontenit năzuind la cele cereşti, ai lăsat casa părintească pentru împărăţia lui Dumnezeu şi adevărul ei. Pentru aceasta primeşte de la noi laudele acestea:

Bucură-te, fiu de Dumnezeu ales, al oraşului Kursk;

Bucură-te, al părinţilor celor cucernici odraslă preaslăvită;

Bucură-te, cel ce ai moştenit virtuţile maicii tale;

Bucură-te, cel ce ai învăţat de la dânsa evlavia şi rugăciunea;

Bucură-te, că de la maica ta la lupte duhovniceşti, cu crucea ai fost binecuvântat;

Bucură-te, că până la moarte această binecuvântare cu sfinţenie o ai păstrat;

Bucură-te, că din dragoste către Domnul casa părintească o ai lăsat;

Bucură-te, cel ce frumuseţile lumii acesteia de nimic le-ai socotit;

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 3-lea:

Din tinereţile tale puterea celui Preaînalt cu adevărat te-a acoperit, preacuvioase, tu, căzând din înălţimea bisericii, nevătămat păzindu-te pe tine Domnul, iar atunci când de boală cumplit pătimeai, însăşi Stapâna lumii s-a arătat aducându-ţi vindecare din ceruri căci din pruncie drept ai slujit lui Dumnezeu neîncetat cântându-I: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având stăruinţa către lucrarea vieţii călugăreşti celei asemenea îngerilor, ai mers la Sfânta cetate a Kievului pentru a te închina Cuvioşilor de la Pecerska, primind din gura Cuviosului Dositei porunca să-ţi îndreptezi calea ta în Pustia Sarovului, căci cu credinţă venind de departe ai sărutat acel Sfânt loc şi, acolo sălăşluindu-te, ai sfârşit viaţa ta cea plăcută lui Dumnezeu. Iar noi minunându-ne de o aşa purtare de grija a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilinţă îţi cântăm:

Bucură-te, cel ce de lumeasca deşertăciune te-ai lepădat;

Bucură-te, cel ce patria cerească cu ardoare o ai dorit;

Bucură-te, că pe Hristos din toată inima L-ai iubit;

Bucură-te, căci jugul cel bun al lui Hristos asupra ta l-ai luat;

Bucură-te, cel ce ai fost desăvârşit ascultător;

Bucură-te, păzitorul cel adevărat de poruncile dumnezeieşti;

Bucură-te, cel ce mintea şi inima ta, prin rugăciune, către Dumnezeu le-ai întărit;

Bucură-te, stâlpul cel neclintit al Ortodoxiei;

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 4-lea:

Viforul năpastelor celor rele potolindu-l, ai străbătut toată calea cea îngustă şi îndurerată a nevoinţei călugăreşti purtând jugul vieţii pustniceşti al zăvorârii, al tăcerii şi al privegherii de multe nopţi şi astfel, prin harul dumnezeiesc urcând din putere în putere, de la fapte către contemplarea lui Dumnezeu, te-ai mutat în locaşurile de sus unde cu îngerii îi cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind şi văzând viaţa ta cea Sfântă, preacuvioase Părinte Serafime, obştea toată s-a mirat de tine şi, venind, lua învăţătură din cuvintele şi din faptele tale slăvind pe Domnul cel ce este minunat întru Sfinţii Săi. Iar noi cu credinţă şi cu dragoste te lăudăm, preacuvioase Părinte, cântându-ţi aşa:

Bucură-te, cel ce cu totul jertfă lui Dumnezeu te-ai adus;

Bucură-te, cel ce înălţimea nepătimirii ai ajuns;

Bucură-te, ostaşule al lui Hristos, cel cu bună biruinţă;

Bucură-te, bun şi credincios slujitor al Cerescului Stăpân;

Bucură-te, înainte stătătorule cel neînfricat pentru noi către Domnul;

Bucură-te, rugătorule al nostru cel neobosit către Născătoarea de Dumnezeu;

Bucură-te, al crinului din pustie minunată mireasmă;

Bucură-te, al harului dumnezeiesc vas fără prihană;

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 5-lea:

Lumina dumnezeiască a strălucit în casa ta, preacuvioase, atunci când tu, bolnav fiind şi pe patul morţii zăcând, însăşi Preacurata Fecioara a venit la tine cu Sfinţii Apostoli Petru şi Ioan şi a zis: „Acesta este din neamul meu!”- şi s-a atins de capul tău. Îndată dar, făcându-te sănătos, cu mulţumire lui Dumnezeu ai cântat: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzând pizmaşul neamului omenesc viaţa ta cea curată şi Sfântă, prea-cuvioase Părinte Serafime, a vrut să te piardă pe tine trimiţând asupra ta oameni răi care fără milă te-au bătut lasându-te abia viu. Tu însă, Părinte Serafime, ca un miel blând pe toate le-ai îndurat rugându-te Domnului pentru prigonitorii tăi. De aceea, minunându-ne de a ta nerăutate, noi toţi îţi cântăm ţie:

Bucură-te, căci cu blândeţea şi smerenia ta lui Hristos Dumnezeu I-ai fost următor;

Bucură-te, căci cu nerăutatea ta pe duhul răutăţii l-ai biruit;

Bucură-te, al curăţiei sufleteşti şi trupeşti sârguincios păzitor;

Bucură-te, pustnice cu darurile Duhului plinit;

Bucură-te, ascetule de Dumnezeu preaslăvit şi înainte văzător;

Bucură-te, povăţuitorule al monahilor cel minunat şi de Dumnezeu înţelepţit;

Bucură-te, a Sfintei Biserici laudă şi bucurie;

Bucură-te, a Mănăstirii Sarovului slavă şi lăudare;

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 6-lea:

Pustia Sarovului propovăduieşte nevoinţele şi ostenelile tale, de Dumnezeu purtătorule, plăcutule al lui Hristos, căci desişurile şi pădurile ei de bună mireasmă cu rugăciunea ta le-ai umplut. Urmând lui Ilie, proorocul lui Dumnezeu, şi Botezătorului Ioan, te-ai arătat vlăstar pustiei mult roditoare prin darurile Duhului Sfânt cu a cărui putere multe şi preaslăvite fapte ai săvârşit, îndemnând pe credincioşi să-I cânte lui Dumnezeu, dătătorului de bunătăţi: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Răsărit-a întru tine, fericite Serafime, un nou ales de Dumnezeu, văzător asemenea lui Moise căci, fără prihană slujirea la altarul Domnului săvârşind, te-ai învrednicit a-L vedea pe Hristos în Biserică, cu puterile cele netrupeşti venind. Iar noi, de această bunăvoinţă a lui Dumnezeu minunându-ne, îţi cântăm ţie acestea:

Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu preaslăvit;

Bucură-te, cel ce cu Lumina cea întreit strălucită ai fost luminat;

Bucură-te, al Preasfintei Treimi slujitor credincios;

Bucură-te, al Duhului Sfânt lăcaş împodobit;

Bucură-te, cel ce pe Hristos împreună cu îngerii, cu ochii trupeşti L-ai văzut;

Bucură-te, că încă în trupul cel putrezitor fiind, dulceaţa Raiului mai înainte ai gustat;

Bucură-te, cel ce cu pâinea vieţii ai fost îndestulat;

Bucură-te, cel ce cu apa nemuririi ai fost adăpat;

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 7-lea:

Voind iubitorul de oamneni, Dumnezeu să arate întru tine, preacuvioase, a Sa nespusă milostivire către oameni, cu adevărat luminător de Dumnezeu strălucit te-ai arătat, căci cu faptele şi cuvintele tale pe toţi îi aduci la evlavia şi la dragostea dumnezeiască. Astfel, cu strălucirea faptelor tale fiind luminaţi şi cu pâinea învăţăturii tale fiind îndestulaţi, pe tine cu sârguinţă te mărim şi lui Hristos, Celui ce te-a preaslăvit pe tine îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Văzându-te pe tine nou ales al lui Dumnezeu, din locuri îndepărtate au alergat la tine credincioşii în necazuri şi suferinţe fiind, iar tu pe cei apăsaţi de nevoi nu i-ai depărtat, revărsând vindecari, dăruind alinare, cu rugăciunile pentru ei mijlocind. Pentru aceasta în tot pământul rusesc vestea minunilor tale se răspândea, iar fiii tăi duhovniceşti te slăveau pe tine aşa:

Bucură-te, păstorul nostru cel bun;

Bucură-te, părinte milostiv şi blând;

Bucură-te, lecuitorul nostru cel grabnic ajutător şi plin de har;

Bucură-te, tămăduitorul neputinţelor noastre cel milostiv;

Bucură-te, în nevoi şi împresurări grabnic ajutătorule;

Bucură-te, mai înainte văzătorule al celor ce vor să fie;

Bucură-te, înainte văzătorule şi mustrătorule al greşealelor celor ascunse;

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 8-lea:

Străină minune vedem la tine, preacuvioase, căci, împovărat de ani, slăbit şi obosit fiind, o mie de zile şi o mie de nopţi pe piatră în rugăciune ai petrecut. Cine este dar îndreptăţit să vestească suferinţele şi luptele tale pe care le-ai răbdat, fericite Părinte, ridicându-ţi mâinile către Dumnezeu, pe Amalec cel închipuit biruindu-l şi Domnului cântându-I: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

„Întru totul eşti dorire, întru totul dulceaţă, preadulce Iisuse!” – Aşa strigai în rugăciune, Părinte, în liniştea deplină a pustiei tale. Iar noi, cei întunecaţi cu deşertăciunile şi în păcate toată viaţa petrecând, dragostea ta către Dumnezeu preamărim şi ţie îţi cântăm aşa:

Bucură-te, mijlocitorul mântuirii celor ce te iubesc şi te cinstesc pe tine;

Bucură-te, cel ce aduci pe păcătoşi la îndreptare;

Bucură-te, sihastru tăcut şi preaminunat;

Bucură-te, rugătorul pentru noi cel stăruitor;

Bucură-te, cel ce ai arătat înflăcărată dragoste către Domnul;

Bucură-te, cel ce cu focul rugăciunii săgeţile vrăjmaşului le-ai ars;

Bucură-te, lumânare nestinsă prin rugăciune, în pustie strălucind;

Bucură-te, luminătorule ce încălzeşti şi luminezi cu daruri duhovniceşti;

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 9-lea:

Toată firea îngerească s-a mirat de această deosebită vedere când Stare-ţului în zăvorâre aflat, Împărateasa Cerului şi a Pământului S-a arătat, poruncindu-i să iasă din pustie şi să nu-i oprească pe oamenii credincioşi să vină la el, ci pe toţi să-i înveţe a cânta lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep a spune puterea dragostei tale, fericite, căci împlinind porunca Maicii Domnului, tuturor ce veneau la tine în slujire te-ai predat, iar celor nepricepuţi ai fost sfetnic bun, celor întristaţi mângâietor, celor rătăciţi blând povăţuitor, celor bolnavi lecuitor şi tămăduitor. Pentru aceasta ţie îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că din lume în pustie te-ai sălăşluit ca să agoniseşti virtuţi;

Bucură-te, că din pustie în mănastire te-ai întors ca sămânţa virtuţilor să o semeni;

Bucură-te, cel ce eşti luminat de harul Duhului Sfânt;

Bucură-te, cel ce eşti plin de blândeţe şi smerenie;

Bucură-te, al celor ce aleargă către tine Părinte iubitor de fii;

Bucură-te, cel ce îmbărbătare şi întărire prin cuvinte de iubire acestora le dai;

Bucură-te, că pe cei ce veneau la tine bucurie şi comoară îi numeai;

Bucură-te, că pentru dragostea ta cea Sfântă de bucuriile Împăraţiei Cereşti te-ai învrednicit;

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!

Condacul al 10-lea:

La sfârşitul mântuitoarelor nevoinţe ajungând, preacuvioase, în rugăciune plecându-ţi genunchii, sufletul tău cel Sfânt în mâinile lui Dumnezeu l-ai dat, pe care Sfinţii îngeri l-au înălţat sus, la Tronul Atoateţiitorului, ca împreună să te înfăţişezi întru slava cea neînserată, cântare de laudă cântând Cuvântului celui mai Sfânt decât Sfinţii: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid tuturor Sfinţilor şi mângâiere monahilor fiind, Preasfinte, Fecioara ţi s-a arătat înaintea sfârşitului tău vestindu-ţi că aproape este strămutarea ta către Domnul. Deci noi, minunându-ne de o aşa cercetare a Maicii Domnului, îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că pe împărăteasa Cerului şi a Pământului la faţă ai văzut-o;

Bucură-te, că prin arătarea Maicii Domnului te-ai umplut de bucurie;

Bucură-te, cel ce ai primit de la ea vestea mutării tale la cele cereşti;

Bucură-te, că prin glasul tău cel fără prihană Sfinţirea vieţii tale ai arătat;

Bucură-te, că în rugăciune înaintea icoanei Maicii Domnului duhul tău cel smerit lui Dumnezeu I l-ai dat;

Bucură-te, căci cu sfârşitul tău fără durere, prevestirea ta mai înainte o ai împlinit;

Bucură-te, cel ce cu cununa nemuririi de mâna Atoateţiitorului ai fost încununat;

Bucură-te, că fericirea Raiului împreună cu toţi Sfinţii ai moştenit;

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!

Condacul al 11-lea:

Cântare neîncetată Preasfintei Treimi înălţând preacuvioase, prin întreaga ta viaţă mare ascet al evlaviei te-ai arătat: celor rătăciţi spre povăţuire, celor bolnavi cu trupul şi cu sufletul spre tămăduire, iar noi, mulţumindu-I lui Dumnezeu pentru mulţimea cea nemăsurată a milelor Lui, neîncetat îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Făclie dătătoare de lumină în timpul vieţii fiind, Părinte de Dumnezeu fericit, şi după moarte ca o stea strălucitoare a pământului rusesc ai luminat, căci reverşi de la cinstitele tale moaşte râuri de minuni celor ce cu credinţă şi cu dragoste aleargă către tine. Iar noi, ca celui ce eşti fierbinte rugător pentru toată lumea şi făcător de minuni, ţie-ţi cântăm acestea:

Bucură-te, cel ce cu mulţimea minunilor de Dumnezeu eşti preaslăvit;

Bucură-te, cel ce cu dragostea ta lumea întreaga o ai luminat;

Bucură-te, iubirii lui Hristos urmaşule cel credincios şi drept;

Bucură-te, mângâierea tuturor celor ce cer de la tine ajutor;

Bucură-te, izvor nesecat al minunilor;

Bucură-te, al celor bolnavi şi neputincioşi lecuitor;

Bucură-te, al apei celei tămăduitoare, fântână nesecătuită;

Bucură-te, că toate marginile pământului nostru cu dragostea ta le-ai cuprins;

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 12-lea:

Cunoscând harul şi îndrăzneala ta cea mare înaintea lui Dumnezeu cădem la tine, preacuvioase Părinte, roagă-te fierbinte către Domnul ca să apere Sfânta Sa Biserica de necredinţă şi dezbinare, de nevoi şi necazuri, ca să cântăm împreună cu tine Făcătorului de bine, Dumnezeului nostru: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând preaslăvirea ta te fericim pe tine, preacuvioase Părinte, ca pe un puternic mijlocitor pentru noi către Domnul, ca pe un mângâietor şi apărător, şi cu dragoste îţi cântăm ţie acestea:

Bucură-te, lauda Bisericii Ortodoxe;

Bucură-te, scut şi îngrădire a creştinătăţii;

Bucură-te, călăuză ce-i îndreaptă pe toţi către ceruri;

Bucură-te, apărătorul şi ocrotitorul nostru;

Bucură-te, cel ce cu puterea lui Dumnezeu multe minuni ai săvârşit;

Bucură-te, cel ce cu veşmântul tău pe mulţi bolnavi ai vindecat;

Bucură-te, cel ce toate uneltirile diavoleşti le-ai biruit;

Bucură-te, cel ce jivinele sălbatice cu blândeţea ta le-ai supus;

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 13-lea:

O, preaminunate Sfinte şi mare făcător de minuni, preacuvioase Părinte Serafime, primeşte această sărmană rugăciune a noastră ce se înalţă spre lauda ta şi stând acum înaintea Tronului Împăratului împăraţilor, al Domnului nostru Iisus Hristos, roagă-te pentru noi toţi ca să aflăm mila Lui în Ziua Judecăţii, cu bucurie cântându-I: Aliluia! ( de 3 ori )

Apoi iarăşi se zice Icosul 1

Creatorul îngerilor te-a ales pe tine de la început ca să preaslăveşti prin viaţa ta cea minunată Numele Sfintei Treimi, căci te-ai arătat cu adevărat înger pe pământ şi serafim în trup şi, ca o rază prealuminată a veşnicului soare al dreptăţii, viaţa ta a strălucit. Iar noi văzând nevoinţele tale cele prealăudate, cu evlavie şi cu bucurie ţie cântăm acestea:

Bucură-te, dreptarul credinţei şi al evlaviei;

Bucură-te, chipul blândeţei şi al smereniei;

Bucură-te, mărirea cea preaslăvită a drepţilor;

Bucură-te, mângâierea cea lină a mâhniţilor;

Bucură-te, lauda preaiubită a monahilor;

Bucură-te, ajutorarea preaminunată a trăitorilor în lume;

Bucură-te, slava şi apărarea ţării Ruseşti;

Bucură-te, împodobirea Sfântă a pământului Tambovului;

Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul 1:

Făcătorule de minuni şi preaminunate Cuviosule cel ales al lui Hristos, grabnic ajutătorule şi rugătorule al nostru, Sfinte Părinte Serafime, mărind pe Domnul cel ce te-a preaslăvit pe tine, cântare de laudă îţi aducem ţie. Tu dar, ca cel ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile slobozeşte-ne pe noi, cei care strigăm către tine: Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Rugăciunea întâi către Sfântul Serafim

O, preaminunate Serafime, mare făcător de minuni din Sarov, pentru toţi cei ce aleargă la tine ajutătorule cel grabnic ascultător, în zilele vieţii tale nimeni de la tine sărman n-a ieşit, ci tuturor plăcută le-a fost vederea feţei tale şi glasul cel cu bună întâmpinare a cuvintelor tale. Pe lângă acestea şi darul tămăduirilor, darul înainte vederii şi darul vindecărilor sufletelor celor neputincioase cu îmbelşugare în tine s-au arătat. Iar când te-a chemat pe tine Domnul de la ostenelile cele pământeşti la odihna cea cerească, niciodată dragostea ta n-a lipsit de la noi şi nu este cu putinţă a număra minunile tale care s-au înmulţit ca stelele cerului căci iată, în toate marginile pământului te arăţi oamenilor credincioşi şi le dăruieşti tămăduiri. Pentru aceasta şi noi strigăm ţie: O, preabunule şi blândule Cuvios al lui Dumnezeu, rugătorule cel cu îndrăzneală pentru noi, care niciodată nu depărtezi pe cei ce te cheamă pe tine, înalţă pentru noi bine-făcătoarea ta rugăciune către Domnul puterilor ca să întărească poporul nostru binecredincios şi să ne dăruiască nouă cele de trebuinţă în viaţa aceasta şi toate cele de folos pentru mântuirea sufletelor noastre, ca să ne pazească de caderi în păcat şi să ne înveţe pocăinţa cea adevărată, ca fără de piedici să intrăm în Împărăţia Cerurilor unde tu acum străluceşti în slavă neapusă, şi să cântăm cu toţi Sfinţii, lăudând Treimea cea de Viaţă dătătoare, în veci! Amin.

Rugăciunea a doua către Sfântul Serafim

O, preasfinte Cuvioase şi de Dumnezeu purtătorule Părinte Serafim, caută din slava ta cea de sus către noi cei smeriţi şi neputincioşi, împovăraţi cu multe păcate, care cerem de la tine ajutor şi mângâiere. Apropie-te de noi cu inima ta cea plină de bunătate şi ajută-ne ca să păzim fără de prihană poruncile Domnului, să ţinem cu tărie credinţa ortodoxă, cu sârguinţă să-I aducem lui Dumnezeu pocăinţă pentru păcatele noastre în evlavie creştinească, cu harul bine să sporim şi să fim vrednici de ajutorul şi mijlocirea ta pentru noi înaintea lui Dumnezeu. O, Sfinte al lui Dumnezeu, Serafime, auzi-ne pre noi, cei ce cu credinţă şi cu dragoste ne rugăm ţie şi nu ne trece cu vederea pe noi, cei ce avem nevoie de ocrotirea ta. Acum şi în ceasul sfârşitului nostru ajută-ne şi apără-ne cu rugăciunile tale de săgeţile cele pline de răutate ale diavolului, ca să nu ne stăpânească puterea lui ci, cu ajutorul tău, să ne învrednicim a moşteni fericirea lăcaşurilor Raiului. Căci în tine ne punem astăzi nădejdea, Părinte milostive, fii pentru noi cu adevărat călăuză spre mântuire şi adună-ne la lumina cea neînserată a vieţii veşnice prin mijlocirea ta cea bineplăcută, la Tronul Sfintei Treimi, ca să slăvim şi să cântăm împreună cu toţi Sfinţii Numele cel vrednic de închinare, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin.

Troparul Sfântului Serafim (glasul al 4-lea)

Din tinereţe L-ai îndrăgit pe Hristos, fericite, şi numai Lui, Unul, ai dorit cu înflăcărare să îi slujeşti, prin rugăciune neîntreruptă în pustie, nevoindu-te cu inima plină de umilinţă dobândind iubirea lui Dumnezeu şi arătându-te ales al Maicii Domnului. Pentru aceasta ne rugăm ţie: Mântuieşte-ne pre noi cu rugăciunile tale, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.

Condacul Sfântului Serafim (glasul al 2-lea)

Frumuseţea lumii şi cele trecătoare lăsând, preacuvioase, te-ai sălăşluit în Mănăstirea Sarovului şi acolo, îngereşte vieţuind, multora le-ai fost cale spre mântuire. Pentru aceasta şi Hristos te-a preaslăvit pe tine, Părinte Serafime, îmbogăţindu-te cu darul tămăduirilor şi al minunilor. Drept aceea îţi cântăm ţie: Bucură-te, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.

Acatistul Sfintei Iuliana din Lazarevo, ocrotitoarea celor căsătoriţi (3 ianuarie)

Condacul 1:

Pe Sfânta Iuliana cea milostivă, care prin faptele ei a fost icoană vie a lui Hristos şi a mărturisit că familia este o cale de sfinţenie, biruind cu iscusinţă cursele vrăjmaşului şi ispitele trupeşti, să o lăudăm, iubitorilor de Dumnezeu, zicând:

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Icosul 1::

Tu eşti bucuria noastră, mângâierea şi ajutorul nostru, roabă aleasă a lui Hristos, că împreună călătoreşti pe marea vieţii cu cei ce se roagă ţie, izbăvindu-i de vifor şi ducându-i la limanul cel liniştit al raiului, şi pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, mlădiţă a Bisericii dreptslăvitoare;

Bucură-te, candelă aprinsă pentru Hristos;

Bucură-te, înger al curăţiei şi al rugăciunii;

Bucură-te, dreptar al vieţuirii creştine în familie;

Bucură-te, pildă pentru soţiile credincioase;

Bucură-te, pavăză a mamelor creştine şi a copiilor lor;

Bucură-te, veghetoare asupra tinerilor care vor să se căsătorească;

Bucură-te, arătând calea spre mănăstire celor care o caută;

Bucură-te, mână întinsă celor ce vor să se pocăiască;

Bucură-te, ajutătoare celor ce pun început bun mântuirii;

Bucură-te, glas al sfinţeniei în pustia lumii iubitoare de rătăcire;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Condacul al 2-lea:

Născându-te într-o familie credincioasă, încă din copilărie sufletul tău a râvnit după frumuseţile cereşti, ai iubit postul şi rugăciunea mai mult decât petrecerea cu cei de o vârstă cu tine şi nu te-ai scârbit când erai defăimată pentru nevoinţele tale, ci Îi cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Orfană rămânând de la o vârstă fragedă, ai căutat să trăieşti ca o vrednică fiică a Maicii Domnului, şi la ea ai căutat sprijin şi ocrotire. Şi, prigonită fiind de rudele care nu înţelegeau asprimea vieţii tale, nu te-ai lenevit a duce lupta cea bună. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, că, între oameni trăind, ai ales a fi cu mintea la cele cereşti;

Bucură-te, că, lipsită fiind de iubirea mamei tale, ai căutat iubirea lui Dumnezeu;

Bucură-te, ocrotitoare a orfanilor şi a copiilor lipsiţi de dragostea părintească;

Bucură-te, alinare a suferinţelor celor apăsaţi de singurătate;

Bucură-te, că frăgezimea vârstei nu te-a împiedicat să dobândeşti Duhul cel Sfânt;

Bucură-te, că nu te înduplecai să renunţi la nevoinţele tale;

Bucură-te, că timpul îl petreceai în lucrări duhovniceşti;

Bucură-te, că îţi ascundeai virtuţile cu smerenie;

Bucură-te, că prin răbdarea batjocurilor te-ai încununat;

Bucură-te, că nu ai căutat înţelegere la oamenii slabi în credinţă;

Bucură-te, că nu te-ai deznădăjduit când erai dispreţuită pentru vieţuirea ta;

Bucură-te, că pe stânca răbdării ai stat şi te rogi pentru cei lipsiţi de răbdare;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Condacul al 3-lea:

Iubitor de Hristos fiind părintele care te-a cununat cu soţul tău, după predania Sfinţilor Părinţi v-a călăuzit să trăiţi în viaţa de familie, sporind în iubire, în rugăciune şi nevoinţă, ca să cântaţi împreună cu toţi sfinţii: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Stavilă eşti celor care defaimă căsătoria zicând că este o cale a poftelor şi a patimilor, pentru că ai adeverit că nunta este o mare binecuvântare şi un mare dar pentru cei care o trăiesc în Hristos şi în Biserică, după cuvântul Sfântului Pavel, apostolul neamurilor. Şi drept mulţumire îţi zicem unele ca acestea:

Bucură-te, că ai arătat că familia e drum spre rai;

Bucură-te, că ai îndepărtat îndoiala de la cei şovăitori;

Bucură-te, adeverire a vieţii trăite după Evanghelie;

Bucură-te, următoare a poveţelor Sfântului Apostol Pavel;

Bucură-te, întărire a celor care aleg să se unească în Taina cununiei;

Bucură-te, praznic al inimilor care caută să dobândească sfinţenia;

Bucură-te, floare care aduci bunămireasmă în casele creştinilor;

Bucură-te, sprijin al celor care se împotrivesc duhului acestei lumi;

Bucură-te, mărturisitoare a iubirii prin care familia se întăreşte;

Bucură-te, că goneşti diavolii semănători de dezbinare;

Bucură-te, că izgoneşti tulburarea şi neînţelegerea;

Bucură-te, pace a familiilor credincioase;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Condacul al 4-lea:

Ai înţeles, Sfântă Iuliana, că dacă prin femeia credincioasă se poate mântui bărbatul necredincios, dacă urmează credinţei şi faptelor ei de virtute, cu atât mai mult bărbatul credincios poate să se folosească de vieţuirea sfântă a soţiei sale şi să Îi cânte lui Dumnezeu cu glas de strigare: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Ai vrut să îl duci şi pe soţul tău Gheorghe la măsura nevoinţelor tale, vrând să se vadă şi în fapte credinţa sa. Cu pricepere l-ai sfătuit să ridice pe umerii săi crucea nevoinţelor, făcându-te pildă pentru soţii credincioşi ca să se sprijine unul pe altul în lupta cea duhovnicească, şi pentru aceasta auzi de la noi:

Bucură-te, sfeşnic aprins de Dumnezeu în noaptea îndepărtării de credinţă;

Bucură-te, că pe soţul tău l-ai sfătuit cu multă pricepere;

Bucură-te, că de la tine învaţă soţii să se ajute în războiul duhovnicesc;

Bucură-te, sfătuire cu pricepere şi mustrare blândă;

Bucură-te, nădejde a celor biruiţi de deznădejde;

Bucură-te, că aduci gândul cel bun în sufletele şovăitoare;

Bucură-te, că de nepriceperea noastră nu te scârbeşti;

Bucură-te, că ne arăţi cum să îi ajutăm pe cei de lângă noi;

Bucură-te, că nu prin vorbe, ci prin fapte ne înveţi să îi sfătuim;

Bucură-te, cuvânt bun spus la vremea potrivită;

Bucură-te, tăcere roditoare binecuvântată de Dumnezeu;

Bucură-te, rugătoare pentru toţi cei ce vor să se mântuiască;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Condacul al 5-lea:

Cu treisprezece copii te-a binecuvântat Dumnezeu, şi vie roditoare ai fost, după cuvântul Psalmistului David. Dar greutăţile creşterii copiilor nu te-au îndepărtat de lucrarea duhovnicească, ci ţi-au fost pricină de înmulţire a virtuţilor, căci I-ai cântat neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Cum te vom lăuda, mamă cu mulţime de copii şi sfântă cu mulţime de fii duhovniceşti? Că prin faptele tale i-ai ruşinat pe cei care fug de crucea facerii de copii şi de cea a creşterii lor în Hristos, şi pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, laudă a soţilor care nu îşi îngroapă talanţii;

Bucură-te, urmaşă a sfintelor mame din vechime;

Bucură-te, că ai adus pe lume treisprezece copii;

Bucură-te, că nu te-ai deznădăjduit când Domnul i-a luat la El pe unii din ei;

Bucură-te, că ţi-ai crescut copiii în dreapta credinţă;

Bucură-te, că i-ai învăţat să trăiască pentru Hristos;

Bucură-te, că nu i-ai hrănit doar trupeşte, ci şi duhovniceşte;

Bucură-te, mărturisitoare a virtuţii şi osândire a păcatului;

Bucură-te, mustrătoare a femeilor care vor să lepede pruncii;

Bucură-te, că îi cerţi pe soţii care nu vor să facă copii;

Bucură-te, că, aflând despre faptele tale, unii se pocăiesc pentru păcatele lor;

Bucură-te, că mică biserică a fost familia ta;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Condacul al 6-lea:

Nu ne este lesne să înţelegem cum, purtând grija familiei, ai găsit vreme să te ocupi şi de mulţime mare de săraci şi de orfani, dar ai arătat prin aceasta că mulţimea treburilor casei nu trebuie să-i oprească pe credincioşi să Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

În loc să asculte poruncile Evangheliei şi să poarte de grijă săracilor, bolnavilor, orfanilor şi tuturor necăjiţilor, mulţi creştini se îngrijesc numai de binele lor şi al rudelor lor, dobândind bunătăţile pământeşti şi pierzând Împărăţia Cerurilor, dar tu ai ţinut poruncile şi ai dobândit raiul cel gătit sfinţilor. Iar noi, învăţându-ne din jertfelnicia ta, îţi cântăm:

Bucură-te, că te osteneai lucrând nopţile pentru a-i ajuta pe săraci;

Bucură-te, hrănitoare a celor flămânzi şi însetaţi;

Bucură-te, că prin lucrul mâinilor tale i-ai îmbrăcat pe cei lipsiţi;

Bucură-te, că i-ai îngrijit în casa ta pe cei bolnavi;

Bucură-te, că aveai grijă ca morţii să fie înmormântaţi după lege;

Bucură-te, că nici casnicii tăi nu ştiau milosteniile tale;

Bucură-te, că ai fugit de lauda omenească;

Bucură-te, că ai rânduit milosteniile cu dreaptă socoteală;

Bucură-te, că pentru virtutea ta unii slujitori te ocărau;

Bucură-te, că ai răbdat defăimările lor fără să te mâhneşti;

Bucură-te, chemându-ne să luăm de la tine pildă de vieţuire;

Bucură-te, că ne îndemni să îţi urmăm în milostenie;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Condacul al 7-lea:

Ridicându-te la rugăciune într-o noapte, vrăjmaşul diavol te-a înspăimântat, iar tu, de frică, ai lăsat rugăciunea şi te-ai dus să te culci, dar nici în somn ispita nu a încetat, căci ai visat mulţime de diavoli care încercau să te omoare. Dar, rugându-te Maicii Domnului şi Sfântului Nicolae, ai primit degrabă ajutor, şi pentru aceasta I-ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Sfântul Nicolae ţi-a spus în vis: „Fiica mea! Fii tare şi puternică şi nu te înfricoşa de ameninţările diavolilor, căci Hristos mi-a poruncit să te apăr de diavoli şi de oamenii cei răi”, iar tu, trezindu-te, l-ai văzut cum ieşea ca un fulger din camera ta, deşiuşa era închisă. Te lăudăm cu toţii, cinstită Iuliana, pentru că eşti fiică duhovnicească a sfântului din Mira Lichiei:

Bucură-te, că de ispitele întunericului ne ajuţi să ne ferim;

Bucură-te, că celor înfricoşaţi de diavol le aduci pacea;

Bucură-te, sprijin al preoţilor care se luptă cu puterile întunericului;

Bucură-te, că îi ajuţi să izgonească diavolii care îi chinuie pe oameni;

Bucură-te, că Domnul ţi-a dat putere împotriva duhurilor necurate;

Bucură-te, că pe cei robiţi de păcate îi îndrepţi spre pocăinţă;

Bucură-te, că pentru rugăciunile tale nevăzutului înşelător îi descoperim cursele;

Bucură-te, că ai arătat că mirenii pot ajunge la măsurile monahilor;

Bucură-te, că, precum ai fost ajutată de Sfântul Nicolae, ne ajuţi şi tu pe noi;

Bucură-te, că nu numai de diavoli, ci şi de oamenii răi te-a apărat sfântul ierarh;

Bucură-te, că, cinstindu-i pe sfinţi, ai fost ajutată de ei;

Bucură-te, că acum împreună cu ei Îl slăveşti pe Dumnezeu;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Condacul al 8-lea:

Încercând iar diavolii să te înspăimânte, degrabă a venit Sfântul Nicolae şi i-a gonit, dar unul din ei a strigat fugind că la bătrâneţe vei muri de foame şi nu vei mai putea să ajuţi pe nimeni după obicei, dar tu nu te-ai înfricoşat, ci I-ai cântat lui Dumnezeu cântarea de biruinţă: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Mii şi mii de creştini au murit din pricina marii foamete îngăduite de Dumnezeu pe pământul rusesc, tu însă te-ai străduit să nu laşi nici un sărac să plece neajutorat de la uşa casei tale. Şi, ştiind că nici acum nu îi laşi lipsiţi de ajutorul tău pe cei necăjiţi, îţi zicem:

Bucură-te, că în vremuri grele credinţa nu ţi s-a împuţinat;

Bucură-te, că atunci când puţin-credincioşii se tulburau tu ţi-ai păstrat pacea;

Bucură-te, că în lume ai trăit ca şi cum nu ai fi fost din lume;

Bucură-te, că i-ai îndemnat pe cei de lângă tine să se mulţumească cu ce aveau;

Bucură-te, că rugându-i să nu fure de la alţii i-ai învăţat să ceară de la Dumnezeu;

Bucură-te, că necazul l-ai înfruntat prin veselie duhovnicească;

Bucură-te, că în necazuri a fost încercată credinţa ta;

Bucură-te, că ai purtat crucea sărăciei fără să cârteşti;

Bucură-te, că răbdând sărăcia nu L-ai hulit pe Dumnezeu;

Bucură-te, că ştiind greutăţile vieţii îi ajuţi pe cei lipsiţi;

Bucură-te, milostivă ajutătoare în ceasul încercării noastre;

Bucură-te, că te rogi să avem cele de trebuinţă;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Condacul al 9-lea:

Cum oare să vieţuim, ca să Îi fim bineplăcuţi lui Dumnezeu? Cine are cu adevărat dreaptă socoteală, rânduind cum trebuie postul şi rugăciunea? Ştiindu-ne micimea, ne rugăm ţie, Sfântă Iuliana, să te rogi să fim îndrumaţi prin părinţii noştri duhovniceşti, ca lui Dumnezeu, Care te-a întărit, să Îi putem cânta cu toţii cântarea de laudă: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Nu te-ai uitat la neputinţa firii femeieşti, ci ai adăugat nevoinţă peste nevoinţă, simţindu-te acoperită de harul lui Hristos. Nefiind maică, ai arătat că mirenii pot lua asupra lor jugul asprelor nevoinţe, ruşinându-i pe toţi cei care spuneau că vremea nevoinţelor a trecut, şi pentru râvna ta îţi zicem:

Bucură-te, că însetai după cuvintele înţelepte ale Sfinţilor Părinţi;

Bucură-te, că nu în puterile tale, ci în Hristos ţi-ai pus nădejdea;

Bucură-te, că ai fugit de lenevie şi de împrăştierea minţii;

Bucură-te, că nu ai lăsat ispita mândriei să îţi intre în suflet;

Bucură-te, că ai dispreţuit făţărnicia şi purtarea fariseică;

Bucură-te, că mult te-ai folosit de sfaturile duhovnicului tău;

Bucură-te, că îi ajuţi pe creştini să îşi găsească duhovnici iscusiţi;

Bucură-te, că, ascultându-L pe Dumnezeu, ai fost şi tu ascultată de El;

Bucură-te, că nopţile le petreceai în privegheri, bucurându-te în Domnul;

Bucură-te, că, rugăciunea lui Iisus zicând neîncetat, ai curăţit cămara inimii tale;

Bucură-te, dascăl al rugăciunii pentru cei din vâltoarea lumii;

Bucură-te, că pe Mirele Hristos L-ai aşteptat ca o fecioară înţeleaptă;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Condacul al 10-lea:

După ce ai adus pe lume treisprezece copii, ai râvnit a-ţi înmulţi nevoinţele şi te-a frământat gândul plecării la mănăstire. Dar soţul tău te-a rugat să rămâi alături de el, învoindu-se să trăiţi în înfrânare, ca fraţii. Iar tu, fiind soţie ascultătoare şi mamă iubitoare de fii, te-ai supus cu smerenie, cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Ai arătat că nu dispreţuieşti nunta, trăind viaţă legiuită cu bărbatul tău, însă ai arătat şi că scopul vieţii de familie este dobândirea raiului. Iar după ce ţi-ai făcut datoria de mamă, născând şi crescând mulţi copii, ai vrut să urci mai sus pe scara virtuţilor, şi ai trăit lângă soţul tău ca lângă un frate în Hristos. Şi pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, că ai vrut să urmezi cuvioşilor părinţi şi cuvioaselor maici;

Bucură-te, că, fără să depui voturile călugăreşti, ai trăit ca o maică;

Bucură-te, că, rămânând în aceeaşi cameră cu soţul tău, ai trăit îngereşte;

Bucură-te, că, după moartea acestuia, te-ai pregătit pentru propria moarte;

Bucură-te, că, fără să porţi pe tine haina monahală, ai purtat haina nevoinţelor;

Bucură-te, că preotul a auzit glasul Maicii Domnului care din icoană te-a lăudat;

Bucură-te, că glasul a mărturisit în chip minunat că Duhul Sfânt sălăşluieşte în tine;

Bucură-te, că Maica Domnului te-a chemat să te rogi la biserică, nevoindu-te;

Bucură-te, că, deşi era foarte frig, i-ai dat ascultare, necruţându-ţi ostenelile;

Bucură-te, că, sărutând tu icoana Născătoarei de Dumnezeu, în tot satul s-a simţit bunămireasmă;

Bucură-te, că Împărăteasa Cerurilor a cerut să fii cinstită pentru sfinţenia ta;

Bucură-te, că, pentru evlavia ta, oamenii L-au slăvit pe Dumnezeu;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Condacul al 11-lea:

Îmbolnăvindu-te în ultimele zile ale vieţii tale, nu ţi-ai împuţinat nevo-inţele, ci ai înmulţit rugăciunile. Şi când, slăvindu-L pe Dumnezeu, ai părăsit această lume s-a văzut pe capul tău o coroană de aur şi o lumină albă, pentru care toţi I-au cântat Domnului într-un glas: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Bucurie mare au avut cei care au aflat moaştele tale nestricate şi de mir izvorâtoare, şi au dus de îndată la catedrală un vas cu mirul binemirositor, cu care ungându-se bolnavii au primit tămăduire. Vestind şi noi binecuvântarea sfintelor tale moaşte, îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că la moartea ta s-a arătat pe capul tău o coroană de aur;

Bucură-te, că ai fost încununată de Dumnezeu pentru sfinţenia ta;

Bucură-te, că, după moarte, ai cerut să fii înmormântată lângă soţul tău;

Bucură-te, că şi prin aceasta ai arătat cinstea familiei;

Bucură-te, adeverind că taina căsătoriei nu se sfârşeşte în lumea aceasta;

Bucură-te, că îi chemi pe creştini să se pregătească pentru viaţa cea veşnică;

Bucură-te, că şi după moarte L-ai mărturisit cu putere pe Hristos;

Bucură-te, că aflarea sfintele tale moaşte a fost pricină de bucurie;

Bucură-te, că mulţimea mirului izvorât a arătat mulţimea minunilor tale;

Bucură-te, că celor care îşi întinează trupurile prin păcate le vădeşti rătăcirea;

Bucură-te, că celor care dispreţuiesc trupul le arăţi greşeala;

Bucură-te, că trupul tău a fost templu al Duhului Sfânt;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Condacul al 12-lea:

Arătându-te după moarte preotesei Agata, care era bolnavă, i-ai zis: „Mergi la biserică şi sărută icoana Sfintei Iuliana”, iar ea, tămăduindu-se, a făcut cunoscută minunea ta, cântându-I lui Dumnezeu cu mulţumire: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Mulţime mare de minuni ai făcut nouă, credincioşilor, şi pentru aceasta te rugăm să stai lângă noi în fiecare zi a vieţii noastre, apărându-ne în necazuri şi ispite, ca să îţi cântăm cu inimile pline de bucurie:

Bucură-te, că pe preoteasa Agata ai chemat-o să sărute icoana ta;

Bucură-te, că şi pe noi ne chemi să te cinstim ca pe o ajutătoare a noastră;

Bucură-te, că pe copiii cărora le curgea sânge din mâini şi din picioare i-ai vindecat;

Bucură-te, că pe Iosif l-ai izbăvit de moarte când nimeni nu credea că va mai trăi;

Bucură-te, că el a venit pe jos în satul Lazarevo pentru a-ţi mulţumi;

Bucură-te, că din ostenelile lui ne învăţăm şi noi să fim mulţumitori;

Bucură-te, că ai stins focul care se apropia de biserică;

Bucură-te, că multe feluri de minuni ai săvârşit prin harul lui Dumnezeu;

Bucură-te, primind puţinele noastre cuvinte de laudă;

Bucură-te, că din Rusia în toată lumea s-a întins lauda ta;

Bucură-te, că moaştele tale au binecuvântat ţinuturi îndepărtate;

Bucură-te, minune a lui Dumnezeu pentru întărirea adevăratei credinţe;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Condacul al 13-lea:

O, Sfântă Iuliana din Lazarevo, comoară a Rusiei dreptcredincioase şi a întregii Biserici, primeşte acum această rugăciune care se aduce ţie ca mulţumire pentru ajutorul pe care îl dai neamului creştinesc, şi întăreşte-ne ca până la sfârşitul vieţii noastre să Îi cântăm lui Dumnezeu împreună cu tine: Aliluia! ( de 3 ori )

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Tu eşti bucuria noastră, mângâierea şi ajutorul nostru, roabă aleasă a lui Hristos, că împreună călătoreşti pe marea vieţii cu cei ce se roagă ţie, izbăvindu-i de vifor şi ducându-i la limanul cel liniştit al raiului, şi pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, mlădiţă a Bisericii dreptslăvitoare;

Bucură-te, candelă aprinsă pentru Hristos;

Bucură-te, înger al curăţiei şi al rugăciunii;

Bucură-te, dreptar al vieţuirii creştine în familie;

Bucură-te, pildă pentru soţiile credincioase;

Bucură-te, pavăză a mamelor creştine şi a copiilor lor;

Bucură-te, veghetoare asupra tinerilor care vor să se căsătorească;

Bucură-te, arătând calea spre mănăstire celor care o caută;

Bucură-te, mână întinsă celor ce vor să se pocăiască;

Bucură-te, ajutătoare celor ce pun început bun mântuirii;

Bucură-te, glas al sfinţeniei în pustia lumii iubitoare de rătăcire;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Condacul 1:

Pe Sfânta Iuliana cea milostivă, care prin faptele ei a fost icoană vie a lui Hristos şi a mărturisit că familia este o cale de sfinţenie, biruind cu iscusinţă cursele vrăjmaşului şi ispitele trupeşti, să o lăudăm, iubitorilor de Dumnezeu, zicând: Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!

Rugăciune

Sfântă Iuliana din Lazarevo, chivot al milosteniei şi reazem al familiilor credincioase, plecând genunchii la rugăciune cădem către tine şi te rugăm: vezi necazurile care ne apasă, vezi furtuna care s-a ridicat asupra noastră. Nu ne lăsa, sfântă a lui Dumnezeu. Vino în ajutorul nostru degrabă, aşa cum şi Sfântul Nicolae a venit în ajutorul tău când erai înconjurată de diavoli. Nu pregeta, sfântă, să arăţi puterea pe care ţi-a dat-o Dumnezeu pentru mângâierea celor neputincioşi. Vino, Sfântă Iuliana, vino şi stai lângă inimile noastre apăsate de durere şi de tulburare. Roagă-te să ne întărim credinţa, să părăsim păcatele şi să punem început bun mântuirii. Arată-te păzitoare a curăţiei şi iubirii celor căsătoriţi, îndrumătoare a copiilor şi a tinerilor. Fii mângâietoare a orfanilor şi a celor întristaţi şi grabnică tămăduitoare a celor bolnavi, aşa cum ai fost şi celor care au primit de la tine ajutor minunat în rugăciunile lor. Ai grijă de toţi creştinii, de copii, de părinţii lor, de toţi monahii şi monahiile, de toţi preoţii şi ierarhii. Roagă-te pentru noi, să nu fim înghiţiţi de duhul lumii acesteia şi să nu lepădăm credinţa cea dreaptă. Ci să mergem pe calea sfinţeniei, pe calea rugăciunii şi a virtuţilor, ca, acoperiţi de rugăciunile tale, să Îl slăvim pe Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită, în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfântului Efrem Cel Nou (prăznuit de ziua aflării moaştelor şi pe 5 mai, ziua săvârşirii) (3 ianuarie)

Troparul şi Condacul

Ai strălucit ca soarele pe Colina Neprihăniţilor şi ai urcat la Domnul pe calea martiriului, dându-ţi sufletul sub loviturile necredincioşilor, Sfinte Părinte Efrem ,Mare Mucenic al lui Christos .Pentru aceasta, ai făcut ca dumnezeiescul har să se reverse neîncetat spre cei ce cu evlavie îţi strigă ţie: slavă Celui Ce ţi-a dăruit putere, slavă Celui Ce ţi-a dăriut harul tămă-duirilor, slavă Celui Care dă tuturor tămăduiri prin tine.

Pe Colina Neprihăniţilor te-ai întărit vieţuimd întru nevoinţă, Părinte de Dumnezeu înţelepţite, şi de acolo ai purces pe calea muceniciei. Pentru aceasta, Cel Care dăruieşte lumii viaţă cu îndoită cunună te-a încununat, Mare Mucenice Efrem, şi te-a dăruit nouă ca în tot locul să avem ajutător şi să ne rugăm cu stăruinţă: miluieşte-i pe cei ce te cinstesc pe tine .

Condacul 1:

Strălucitu-ne-ai tuturor, ca o nouă stea, când s-au descoperit sfintele tale moaşte, Părinte, iar cu strălucirea minunilor tale luminezi întreaga lume. Prin mila şi smerenia ta, plineşte cererile celor care se apropie cu credinţă şi care îţi strigă ţie:

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite !

Icosul 1:

Ca un Înger nemaivăzut ai fost trimis din Cer şi ne-ai arătat nouă harul Preasfântului Duh, cu care îi mângâi pe toţi credincioşii, Sfinte Mucenice Efrem. Pentru aceasta, ,,Preafericit’’ te numim şi îţi strigăm ţie:

Bucură-te, căci odinioară lupta cea bună ai purtat ;

Bucură-te, căci acum tu străluceşti prealuminat.

Bucură-te, cela ce ne dăruieşti nouă veselie;

Bucură-te, căci pricinuieşti în Ceruri bucurie.

Bucură-te, stea cu totul nouă a Bisericii lui Christos –Dumnezeu;

Bucură-te, sabie cu două tăişuri împotriva nebuniei celui rău .

Bucură-te, căci tuturor te-ai făcut pildă de sfântă nevoinţă ;

Bucură-te, căci în ale tale lupte ai dobândit cununi de biruinţă.

Bucură-te, întărirea cea nouă a credinţei ;

Bucură-te, rana şi surparea necredinţei.

Bucură-te, că eşti putere dăruită celor credincioşi ;

Bucură-te, că preschimbi inimile celor necredincioşi .

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 2-lea:

Viaţa ta sfântă şi sfârşitul preafericit au fost neştiute de oameni, dar prin descoperirea sfintelor tale moaşte, Preafericite Efrem, te-ai făcut cunoscut până la marginile pământului, îndemnându-i pe toţi să laude dumnezeiasca Iconomie şi să cânte Preasfintei Treimi:Aluluia!

Icosul al 2-lea:

Dobăndind noi cunoştinţa dumnezeiască a vieţii tale întru Domnul, prin arătarea sfintelor tale oseminte, lăudăm pe Cel Care te-a proslăvit prin mulţime mare de minuni, Preafericite Efrem. Prin ele tu dăruieşti mângâiere celor care îţi cântă cu umilinţă:

Bucură-te, că lui Christos-Dumnezeu îi eşti slujitor;

Bucură-te, că al luminii nematerialnice eşti văzător.

Bucură-te, următor plin de sârg al nevoinţei pustniceşti ;

Bucură-te, fierbinte râvnitor al luptelor muceniceşti .

Bucură-te, vas preacurat, ce ai primit dumnezeiască insuflare ;

Bucură-te, floare sfântă răspândind tainică înmiresmare.

Bucură-te, înţelepte care ai lepădat deşertăciunea cea lumească ;

Bucură-te, căci în chip tainic ai văzut lumea cea Cerească.

Bucură-te, căci mulţime de înviforări ai potolit ;

Bucură-te, că dorirea cea bună a duhului ţi-ai hrănit .

Bucură-te, că prin dragostea ta sfântă pavăză ne eşti;

Bucură-te, că înşelăciunile diavoleşti tu le stârpeşti .

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 3-lea:

Prin sfintele tale arătări, ai descoperit celor ce te-au văzut, o, Sfinte Efrem, Mucenice al Domnului, slava cea ascunsă pe care ai dobândit-o de la Dumnezeu. Iar prin mulţimea muninilor umpli de nădejde pe toţi cei ce strigă Domnului cu credinţă: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Ai strălucit odinioară pe Colina Neprihăniţilor, arătându-te plăcut lui Christos prin sfântă vieţuire, iar acum, Sfinte, sfinţeşti cu sfintele tale moaşte mănăstirea ta, care se veseleşte duhovniceşte şi îţi strigă:

Bucură-te, luminător preastrălucit al isihiei;

Bucură-te, chip al cumpătării şi trezviei .

Bucură-te, căci veseleşti minţile cele credincioase;

Bucură-te, că amesteci cugetele inimilor necredincioase.

Bucură-te, că veşmintele sufletului tău sunt cu sânge împurpurate;

Bucură-te, căci cu pecetea mucenicească faptele ţi-s încrustate.

Bucură-te, căci caznele păgânilor le-ai îndurat cu răbdare;

Bucură-te, că ai râvnit să dobândeşti cununile nepieritoare.

Bucură-te, far străluminat ce ne scoţi la neclătit liman.

Bucură-te, cela ce îndepărtezi săgetările celui viclean.

Bucură-te, că mănăstirii tale îi eşti bucurie roditoare;

Bucură-te, cupă veşnic primitoare a Întreitului Soare .

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 4-lea:

Risipind tulburarea şi aducând încredinţare,te-ai arătat cinstitei egu-mene şi i-ai descoperit în chip limpede că sfintele oseminte pe care le găsise erau ale tale.Iar ea, văzându-te ,s-a umplut de dumnezeiască insu-flare şi a cântat lui Dumnezeu:Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Egumena, căreia i te-ai arătat, întru tot Fericite, ţi-a auzit glasul şi te-a văzut că îi vorbeai, iar tu i-ai descoperit numele şi chipul morţii tale. Pentru aceasta, îţi cântă unele ca acestea:

Bucură-te, Mare Mucenice din ceata călugărilor ;

Bucură-te, cel proslăvit întru soborul Sfinţilor .

Bucură-te, căci ai vieţuit în chipul îngeresc;

Bucură-te, că te-ai învrednicit de rodul cel ceresc.

Bucură-te, cunună aurită a sfintei tale mănăstiri ;

Bucură-te, pom pururea neveştejit, plin de sfintele rodiri.

Bucură-te, că pe Colina Neprihăniţilor ai vieţuit întru nevoinţă ;

Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu ţi-a fost armă şi iscusinţă .

Bucură-te, că ai sfărâmat puterea celui pizmaş şi duşmănos ;

Bucură-te, că te-ai împodobit cu frumuseţea Domnului Christos.

Bucură-te, căci sufletele întinate de păcat le curăţeşti;

Bucură-te, căci mulţimea credincioşilor o veseleşti.

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 5-lea:

Prin uimitoare minuni şi prin mulţimea arătărilor tale, tu descoperi tuturor, în vis ori în stare de trezie, slava pe care ai dobândit-o de la Dumnezeu, Sfinte Părinte Efrem! Pentru aceasta, privind cu bucurie către slava ta, strigăm Celui Care te-a înveşmântat în lumină: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Racla cu sfintele tale moaşte revarsă tămăduiri, bucurie şi sănătate celor care vin să se închine în sfântă mănăstirea ta şi-ţi cer stăruitor ajutorul, Sfinte Părinte Efrem. De acea, copleşiţi fiind de darurile tale care se revarsă atât de bogat, strigăm către tine cu credinţă:

Bucură-te, cela care ne eşti izvor de tămăduire;

Bucură-te, că suferinzilor le eşti neîncetată izbăvire.

Bucură-te, că te arăţi celor ce dorm, dar şi celor ce veghează ;

Bucură-te, că vii degrab la cei ce după ajutorul tău însetează .

Bucură-te, că tainic îi sfinţeşti pe cei ce cheamă numele tău ;

Bucură-te, veselia negrăită a celor ce văd slava chipului tău.

Bucură-te, căci tu tămăduieşti de bolile ce nu au vindecare.

Bucură-te, că ne ridici poverile ce le purtăm prin drăceasca insuflare.

Bucură-te, că prin Pronia de Sus, multor credincioşi te-ai arătat;

Bucură-te, căci îi umpli de bucurie pe cei care ţi s-au rugat .

Bucură-te, căci Cortului ceresc îi eşti locuitor ;

Bucură-te, preafierbinte şi minunat ocrotitor.

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 6-lea:

Cei care au dobândit facerile tale de bine s-au făcut solitori ai minunilor tale celor fără de număr şi prin razele cuvintelor au întraripat sufletele tuturor credincioşilor. Pentru aceasta, Sfinte Părinte Efrem, mulţimile aleargă la sfântă mănăstirea ta şi dobândesc har din belşug prin sfintele tale moaşte, cântând Preasfântului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Strălucind ca un alt soare, te-ai arătat şi ţi-ai făcut auzit glasul pogorât din Cer, pe Colina Neprihăniţilor. Neştiut fiind de către pământeni, te-ai făcut cunoscut acum Bisericii lui Christos, prin descoperirea sfintelor tale moaşte, făcându-i pe toţi oamenii să îţi aducă dulce cântare:

Bucură-te, stâlp al pătimirilor muceniceşti;

Bucură-te, viţă a dreptarelor dumnezeieşti.

Bucură-te, sfeşnic al luminii lui Christos ;

Bucură-te, cel nou arătat nouă, celor de jos.

Bucură-te, scară nou zidită a Bisericii Mântuitorului ;

Bucură-te, că nevoinţa virtuţilor ţi-a zugrăvit chipul teoforului.

Bucură-te, piatra cea din capul unghiului a luptelor muceniceşti;

Bucură-te, că tiranilor cugetului trupesc li te împotriveşti.

Bucură-te, că întru slava muceniciei ai suit calea cea cerească.

Bucură-te, cel ce preamăreşti bunătatea dumnezeiască.

Bucură-te, cela ce ţi-ai vădit bărbăţia sufletului

Bucură-te, tu , care abaţi turbarea vrăjmaşului.

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 7-lea:

În sânurile pământului ai rămas ascuns vreme de mai multe veacuri, Purtătorule de Dumnezeu, iar în anii din urmă te-ai arătat prin bunăvoirea Domnului, ca o comoară sfântă, Părinte Efrem, îmbogăţindu-i cu harul tău pe cei care-I strigă lui Christos: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Te-ai arătat ca un nou astru în Biserica lui Christos, luminându-o cu dumnezeieştile raze ale minunilor tale, iar pe cei care cer cu râvnă mijlo-cirea ta cea caldă îi izbăveşti din asuprirea întunecatelor patimi. Pentru aceea, şi noi, Sfinte Părinte Efrem, îţi strigăm fără de încetare:

Bucură-te, ciorchine ce cu veselie ne-ndulceşti,

Bucură-te, căci amarele mâhniri tu risipeşti .

Bucură-te, tămăduire minunată a celor aflaţi în grele pătimiri,

Bucură-te, izbăvire a celor ce sunt împovăraţi de multe ispitiri.

Bucură-te, că eşti purtător de Dumnezeu şi Sfinţilor următor ,

Bucură-te, atlet preiscusit şi Mucenic al Împăratului tuturor .

Bucură-te, că nevoinţa cu lupta mucenicească ai impreunat,

Bucură-te, cela care slava cea de Sus ne-ai arătat.

Bucură-te, că întunericul patimilor tu îl risipeşti,

Bucură-te, că în inima drepţilor bucurie zămisleşti.

Bucură-te, că sângeroşilor păgâni le-ai biruit nebunia,

Bucură-te, că fără de strămutare ţi-ai purtat mucenicia.

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 8-lea:

Harul pe care-l dăruieşti, Preafericite Efrem, tuturor celor ce te cheamă în ajutor se revarsă asupra lor în chip preaminunat. Pentru aceasta, vestea minunilor tale s-a răspândit în toată Attica, iar noi , care alergăm cu grăbire la sfintele tale moaşte, Îi strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Întru totul luminat fiind de strălucirea dumnezeiască, nu te îndepărtezi nici o clipă de sfânta ta mănăstire, Sfinte Mare Mucenice Efrem, arătându-te în felurite chipuri celor cu inima curată şi dăruind har îmbelşugat celor ce cu râvnă îţi cântă ţie:

Bucură-te, slavă a călugăriei ,

Bucură-te, stâlpule al Ortodoxiei.

Bucură-te, curcubeu al luminii nezidite,

Bucură-te, că eşti părtaş al firii îndumnezeite.

Bucură-te, alabastru plin cu mirul lacrimii de umilinţă,

Bucură-te, surâs de bucurie izvorât din aspră nevoinţă .

Bucură-te, jertfă sfinţită prin război până la sânge ,

Bucură-te, că prin tine nebunia necredinţei se înfrânge .

Bucură-te, viaţă înveşmântată cu monahicească haină,

Bucură-te, mireasmă bună a vieţuirii fără de prihană.

Bucură-te, stea care pe Colina Neprihăniţilor răsare,

Bucură-te, că în bezna vremurilor noastre eşti precum un soare.

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 9-lea:

Tu dezlegi legăturile celor slăbănogi, îi tămăduieşti pe cei îndrăciţi şi faci să înceteze mulţimea bolilor fără de leac. Pentru aceasta, atenienii, locuitorii din Pireu şi din împrejurimi se zoresc în număr mare spre mănăstirea ta, Părinte Efrem, lăudându-te pe tine şi cântând Celui Care te-a încununat: Aluluia!

Icosul al 9-lea:

O, preaminunate Părinte Efrem, când tânăra cea evlavioasă te-a văzut strălucind cu o slavă care nu era din lumea aceasta şi a auzit dumnezeieştile tale cuvinte, a mărturisit tuturor grija pe care tu o porţi mănăstirii tale. Pentru acestea toate, după cuviinţă îţi cântăm:

Bucură-te, slava călugărilor din vremea de acum ,

Bucură-te, că spre Cer suit-ai pe mucenicescul drum.

Bucură-te, că ocrotitor neobosit al mănăstirii tale eşti,

Bucură-te, căci cu Sfinţii Îngeri dimpreună locuieşti.

Bucură-te, că i-ai tămăduit pe cei cuprinşi de noianul durerii,

Bucură-te, că pe paralitic tu l-ai ridicat prin harul înfierii.

Bucură-te, căci cu darul tău ai risipit groaznice dureri de cap ,

Bucură-te, că boala diabetului tot prin darul tău a încetat.

Bucură-te, potir ceresc ce te pogori în revărsări de har,

Bucură-te, nestemată dată firii omeneşti în dar.

Bucură-te, Mare Mucenice , podoaba nevoitorilor,

Bucură-te, icoană preaslăvită a cetei călugărilor.

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 10-lea:

Cuvioasele monahii te-au văzut în dumnezeiască vedenie ori în vis, preumblându-te prin locaşul tău, Sfinte Părinte Efrem, şi umplându-se ele de o mare bucurie, te-au ales drept Sfântul lor ocrotitor. Pentru unele ca aceste daruri, dintru smerenia inimii strigă către Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Adunând în sufletul tău mirul cel de taină dobândit întru adâncul sme-reniei, dăruieşti mângâiere inimilor celor credincioşi, iar din racla cu sfintele tale moaşte răspândeşti minunată mireasmă tuturor celor care, cu capetele plecate, îţi cântă cu evlavie:

Bucură-te, mir al smereniei preabinemirositor ,

Bucură-te, că turmei tale îi eşti dumnezeiesc păstor.

Bucură-te, rai ce răspândeşte ale nestricăciunii bune-nmiresmări,

Bucură-te, chiparos înalt al sfintei nepăsări.

Bucură-te, că pe potrivnicul cu răstignirea ta l-ai biruit,

Bucură-te, că prin chinurile muceniceşti Christos te-a proslăvit .

Bucură-te, că moaştele tale în tainiţa pământului s-au aflat,

Bucură-te, căci din dumnezeiască poruncă tu te-ai arătat.

Bucură-te, că întinăciunea sufletelor noastre tu o curăţeşti ,

Bucură-te, că răutatea credincioşilor degrab o pârjoleşti.

Bucură-te, că tu în toată vremea dăruieşti tămăduire,

Bucură-te, căci ne ocroteşti fără de contenire.

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 11-lea:

Noroadele credincioşilor de predutindeni L-au lăudat pe Domnul când au fost aflate sfintele tale moaşte, căci El, prin dumnezeiasca Sa iconomie, le-a ţinut tăinuite în pământ şi nestricate de curgerea atâtor ani.Pe acestea cinstindu-le, Sfinte Efrem, şi noi ne închinăm înaintea Împăratului Vieţii, zicând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Prin mijlocirea ta la tronul Mântuitorului Christos păzeşti mănăstirea de toată nevoia şi necazul, dăruindu-i binecuvântarea ta, Părinte Efrem, căci iat-o alergând spre dobândirea darului tău şi strigând cu umilinţă către tine:

Bucură-te, zidul nostru nesurpat,

Bucură-te, al credincioşilor turn nestrămutat .

Bucură-te, păzitorul de nădejde al mănăstirii tale,

Bucură-te, căci pe copii îi ţii sub ocrotirea trezviei tale.

Bucură-te, sprijin nebiruit al monahiilor celor cu sârguinţă,

Bucură-te, tainică slavă a maicilor iubitoare de nevoinţă .

Bucură-te, cela care cererile credincioşilor plineşti.

Bucură-te, căci rugăminţile copiilor tăi primeşti .

Bucură-te, că ne dăruieşti toate bunătăţile,

Bucură-te, că alungi de la noi toate răutăţile .

Bucură-te, că pentru lumea întreagă te rogi neîncetat,

Bucură-te, că prin tine mângâiere mare am aflat.

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 12-lea:

Din destul reverşi daruri şi belşug de veselie şi de fericire dumnezeiască, Părinte Efrem, iar racla cu sfintele tale moaşte veseleşte sufletele noastre şi ne sfinţeşte chiar şi trupurile, nouă, celor sărmani, ce îndrăznim să grăim Preasfintei Treimi:Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Lăudându-ţi luptele în cântările nostre, Părinte Mucenice Efrem, slăvim darul de care te-ai învrednicit şi, apropiindu-ne de sfintele tale moaşte, îţi cerem să ne ocroteşti până în sfârşitul vieţii noastre pământeşti. Iar pentru tainica ocrotire ce ne-o arăţi în toată vremea, îţi aducem această cântare:

Bucură-te, cela ce eşti asemenea cu toţi Sfinţii ,

Bucură-te, cela ce te numeri dimpreună cu Mucenicii.

Bucură-te, căci ai dobândit cununile netrecătoare,

Bucură-te, că ai cuprins lumina Întreitului Soare.

Bucură-te, apărător nepreţuit al celor ce trăiesc în mănăstire,

Bucură-te, temelia nou arătată Bisericii, vrednicule de cinstire.

Bucură-te, că mulţimi de credincioşi ai umplut de veselie,

Bucură-te, că tu înalţi sufletele, întărindu-le în curăţie.

Bucură-te, căci tu mă slobozeşti de grijile pierzătoare,

Bucură-te, că mă scoţi din patimile cele stricătoare.

Bucură-te, că la tronul lui Christos eşti mijlocire,

Bucură-te, cela ce mă izbăveşti dintru mâhnire.

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 13-lea:

O, de trei ori Preafericite Părinte, Sfinte Mucenice Efrem, împreună-locuitorule cu Sfinţii, roagă-L pe Christos, dimpreună cu ei, să ne izbăvească din toate nevoile, făcându-ne părtaşi Vieţii celei Veşnice, pe noi, cei ce-I strigăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zic din nou Icosul 1

Ca un Înger nemaivăzut ai fost trimis din Cer şi ne-ai arătat nouă harul Preasfântului Duh, cu care îi mângâi pe toţi credincioşii, Sfinte Mucenice Efrem. Pentru aceasta, ,,Preafericit’’ te numim şi îţi strigăm ţie:

Bucură-te, căci odinioară lupta cea bună ai purtat ;

Bucură-te, căci acum tu străluceşti prealuminat.

Bucură-te, cela ce ne dăruieşti nouă veselie;

Bucură-te, căci pricinuieşti în Ceruri bucurie.

Bucură-te, stea cu totul nouă a Bisericii lui Christos –Dumnezeu;

Bucură-te, sabie cu două tăişuri împotriva nebuniei celui rău .

Bucură-te, căci tuturor te-ai făcut pildă de sfântă nevoinţă ;

Bucură-te, căci în ale tale lupte ai dobândit cununi de biruinţă.

Bucură-te, întărirea cea nouă a credinţei ;

Bucură-te, rana şi surparea necredinţei.

Bucură-te, că eşti putere dăruită celor credincioşi ;

Bucură-te, că preschimbi inimile celor necredincioşi .

Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul 1:

Strălucitu-ne-ai tuturor, ca o nouă stea, când s-au descoperit sfintele tale moaşte, Părinte, iar cu strălucirea minunilor tale luminezi întreaga lume. Prin mila şi smerenia ta, plineşte cererile celor care se apropie cu credinţă şi care îţi strigă ţie: Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite !

RUGĂCIUNE

O, Sfinte Părinte Efrem, căzând înaintea ta cu umilinţă ridicăm acum glasul nostru spre tine. Cum se cuvine oare să te numim: minunat următor al Domnului Christos, mare Nevoitor şi Pustnic, Cuvios Părinte, Mare Mucenic, Preot al Dumnezeului Celui Preînalt, Izvorâtor de mir, Făcător de minuni, Grabnic ajutător, mare Tămăduitor de multe feluri de boli, Slobozitor din multe necazuri şi primejdii, Mângâietor în deznădejde sau Ajutător întru toate nevoile? Cu adevărat, toate aceste numiri le poţi dintru darul Duhului Sfânt şi de aceea te rugăm să nu ne treci cu vederea, ci degrabă venind întru întâmpinarea noastră, mijloceşte-ne mare milă de la Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Christos. Şi fie ca prin puterea minunată a rugăciunilor şi a predicilor tale să dobândim întărire în a purcede şi noi pe calea cea strâmtă ce duce spre Împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh. Amin.

Şi se face otpustul

Acatistul Botezului Domnului (6 ianuarie)

Condacul 1:

Pe Tine, Împăratul cerului şi al pământului, Luminătorul nostru, văzându-Te în Iordan, botezat de robul Tău, cerurile s-au înfricoşat şi tot pământul s-a înfiorat, îngerii s-au mirat şi toată făptura s-a bucurat. La păcătoşi şi la vameşi ai venit ca să speli cu ape păcatele oamenilor. Iar noi, nevrednicii, cu mulţumire îţi cântăm:

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, Slavă Ţie.

Icosul 1:

Veniţi în grabă astăzi, puteri îngereşti, văzând pe Stăpânul Hristos, venit la repejunile Iordanului să cureţe păcatul lui Adam şi cunoscând Dumnezeiasca taină, cu frică proslăviţi marea Sa coborâre, că Dumnezeu s-a făcut om şi neştiind de păcat vine ca un Miel al lui Dumnezeu să ridice păcatele la toată lumea. Pentru aceasta, cei ce proslăviţi Dumnezeiasca arătare a lui Hristos, cântaţi Lui ca şi la Betleem aceste laude:

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, că din cer de la Tatăl, ai venit în această lume;

Slavă Ţie, Dumnezeule Cel Preaînalt, care Te-ai coborât chiar până la chipul de rob;

Slavă Ţie, Mântuitorul lumii, căci ca un om ai venit la Ioan să Te botezi;

Slavă Ţie, Luminătorul făpturii, căci ca un nou Adam, păcatele lui Adam cel căzut ai purtat;

Slavă Ţie, Lumina cea fără de început, care la Iordan ai vrut să strălucească lumina cea mare a cunoştinţei la toată lumea;

Slavă Ţie, Soarele Dreptăţii, care ai dorit să dăruieşti oamenilor în Arătarea Ta, prealuminoasa dimineaţă a harului;

Slavă Ţie, Cel ce ai venit să scapi lumea de vechea înşelăciune;

Slavă Ţie, Cel ce ne-ai arătat nouă marea taină a credinţei;

Slavă Ţie, Cel ce ai săvârşit pentru noi minuni mari cu ape multe;

Slavă Ţie, Cel ce ai luminat cerurile şi tot pământul cu lumina învăţăturilor Tale;

Slavă Ţie, Cel ce pe faraon cel gândit l-ai înecat în repejunile Iordanului;

Slavă Ţie, Cel ce ai adus oamenii, prin apele botezului, la viaţă veşnică;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 2-lea:

Văzând cu Duhul Dumnezeiescul Înaintemergător venirea Ta în lume, Hristoase, a venit la Iordan şi luminat a grăit oamenilor: s-a apropiat Izbăvirea noastră. Siliţi-vă să-L întâmpinaţi pe Dânsul şi cu buze neîntinate să-I cântăm: Aliluia.

Icosul al 2-lea:

Gând ceresc având întru sine, Luminătorul lumii, marele Înaintemergător, a grăit către oameni: Curăţiţi-vă pentru că vine Hristos să izbăvească lumea din stricăciune şi să dezlege blestemul lui Adam cel întâi zidit. Să se bucure pustia Iordanului şi precum crinul să înflorească, iar pământul să se bucure acum. Pregătiţi căile Domnului şi drepte faceţi cărările Dumnezeului nostru şi cântaţi cu veselie unele ca acestea:

Slavă Ţie, Lumina cea nespusă, care ai fost vestită de Luminătorul lumii;

Slavă Ţie, Cuvânt nepătruns, care ai fost prezis de glasul Înaintemergătorului Tău;

Slavă Ţie, Foc curăţitor, căci cu lucrarea Ta se stinge toată necurăţia;

Slavă Ţie, Izvor binecuvântat, prin care toata firea omeneasca se sfinţeşte;

Slavă Ţie, Făcătorul cerului şi al pământului, care ai binevoit a Te boteza de rob;

Slavă Ţie, Fiule, Unule Născut, care ai binevoit să Te arăţi la Iordan;

Slavă Ţie, Împăratul Adevărului, că Înaintemergătorul s-a temut să-ţi dezlege cureaua încălţămintei;

Slavă Ţie, Stăpânul făpturii, că tot neamul omenesc s-a veselit de Botezul Tău;

Slavă Ţie, Dumnezeule Preaveşnic, că Arătarea Ta luminează şi înţelepţeşte pruncii;

Slavă Ţie, Lumina lumii, că venirea Ta luminează şi înţelepţeşte orbii;

Slavă Ţie, că întru lumina Ta vom vedea lumina;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 3-lea:

Înţelegând, Înaintemergătorul, puterea Dumnezeirii Tale, Hristoase, cu frică privindu-Te venind la Iordan, se bucura cu duhul şi sălta arătându-Te cu mâna şi grăieşte oamenilor: Acesta este Cel ce izbăveşte lumea din stricăciune. Acesta este Cel ce ne liberează din necazuri. Acesta este Cel ce din robi ne face fiii lui Dumnezeu. Acesta, în locul întunericului, luminează oamenii cu apa Dumnezeiescului Botez. Acesta este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii, pe Acesta întâmpinându-L să-I cântăm: Aliluia.

Icosul al 3-lea:

Având bogăţie de milostivire ai venit, Iisuse, la păcătoşi şi la vameşi, la râul Iordanului, pentru că nu ai mai răbdat să vezi neamul omenesc muncindu-se de diavolul, ci ai venit ca să-l întrebi iarăşi pe Adam: „Unde eşti? Nu te ascunde de Mine. Vreau să te văd dacă eşti gol şi dezbrăcat şi astfel să te învredniceşti să nu te mai ruşinezi”. Pentru aceasta propovăduim marea Ta coborâre cântându-ţi unele ca acestea:

Slavă Ţie, Păstorul Cel Bun, că ai voit să cauţi oaia cea rătăcită;

Slavă Ţie, Fiule, Unule Născut, căci ai venit să o porţi pe aceasta pe umerii Tăi;

Slavă Ţie, Milostivire Nemăsurată, că Te-ai pogorât la omul cel căzut;

Slavă Ţie, Iubire Nespusă, că ai scos pe oameni din deznădejde;

Slavă Ţie, Cel ce întăreşti mâinile slăbănogite ale bolnavilor;

Slavă Ţie, Cel ce vindeci picioarele slăbănogite ale şchiopilor;

Slavă Ţie, Cel ce veseleşti pustia însetată precum câmpia Libanului;

Slavă Ţie, Cel ce pustia Iordanului precum Carmelul ai înfrumuseţat-o;

Slavă Ţie, Rouă de viaţă dătătoare;

Slavă Ţie, că eşti Mult îndurat precum trestia care se pleacă;

Slavă Ţie, Cel ce ai venit să cauţi şi să mântuieşti pe cel pierdut;

Slavă Ţie, Cel ce ai venit să-l chemi pe Adam cel izgonit;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 4-lea:

Furtună de gânduri îndoite avea întru sine Înaintemergătorul, când Tu, Hristoase, Împărate, ai venit ca un om la râul Iordanului şi ai vrut să primeşti botezul ca un rob, zicând: întinde mâna ta şi te atinge de capul Meu, şi frica l-a cuprins, săvârşind cele poruncite. Cuprins a fost de tremur Înaintemergătorul, zicând: De ce ai venit la rob, Doamne, neavând păcate? Cum să botez pe Cel ce poartă necazurile lumii? Cum să luminez pe Luminătorul?

Icosul al 4-lea:

Auzind Domnul, Iubitorul de oameni, înălţimea smeritelor cuvinte ale Înaintemergătorului şi văzând temerea lui i-a zis: O, bunule, Ioane, dacă vrei să fii smerit în faţa Mea, totuşi, lasă frica, pentru că trebuie să-Mi slujeşti, căci aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea, ca prin Mine să se cureţe păcatele oamenilor. Iar noi înţelegând acest cuvânt al Tău îţi cântăm:

Slavă Ţie, Hristoase, Lumina cea adevărată, că mila şi dreptatea s-au întâlnit întru Tine;

Slavă Ţie, Împăratul adevărului, că dreptatea şi pacea s-au sărutat întru Tine;

Slavă Ţie, Preadulce Iisuse, că adevărul Tău a strălucit pe pământ, la Betleem;

Slavă Ţie, Mântuitorule Atotmilostiv, că dreptatea Ta din cer a venit la Iordan;

Slavă Ţie, Curăţirea noastră, că apele botezului ne fac mai albi decât zăpada;

Slavă Ţie, Lumina noastră, că prin repejunile harului zideşti inimă curată întru noi;

Slavă Ţie, Cel ce prin coborârea Ta, cerurile le-ai plecat, iar capul Tău ai vrut să-L pleci sub mâna Înaintemergătorului;

Slavă Ţie că, acoperind Cele de Sus ale Tale, în apele Iordanului ai binevoit să Te afunzi;

Slavă Ţie, Doamne al puterilor, de Care se tem şi se cutremură toate, şi Care ai poruncit Înaintemergătorului să lase frica cea mare;

Slavă Ţie, Părinte al îndurărilor, că la Tine milostivirea este nemăsurată şi necercetată şi cu ea ai acoperit păcatele lumii;

Slavă Ţie, Cel ce Te-ai născut din Fecioară, Mântuitorul nostru, cercetează-ne pe noi cu mare îngăduinţa Ta cea nespusă;

Slavă Ţie, Cel ce Te-ai arătat la toată lumea, Hristoase Dumnezeul nostru, sfinţeşte-ne pe noi cu arătarea Ta Dumnezeiască;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 5-lea:

Fiind Şuvoi, izvorâtor din Dumnezeu, de har şi bunătate, în repejunile Iordanului ai intrat, ca prin ape să curăţeşti păcatul omenesc: Frică s-a făcut văzând pe Făcătorul cerului şi al pământului, dezbrăcându-se la râu şi primind botezul de la rob. Puterile îngereşti s-au mirat, râul Iordan şi-a întors apele înapoi, neputând suferi focul ce mânca apele lui, şi nici să spele pe Cel Curat şi să şteargă pe Cel fără de păcat. Pentru aceasta veseleşte-te, Iordane, bucuraţi-vă, izvoare şi bălţi, toate adâncurile mării; că astăzi s-a sfinţit firea apelor, liberându-se de stăpânul întunericului ce se ascunsese acolo. Şi toată făptura veselindu-se, cânta cu noi: Aliluia.

Icosul al 5-lea;

Pe Tine, Stăpânul lumii, văzându-Te Dumnezeiescul Ioan, dezbrăcat şi afundat în ape, ca să îneci păcatele lumii şi golatatea lui Adam iarăşi să o îmbraci în haina măririi, s-a cutremurat cu duhul şi a grăit către Tine, Mielul lui Dumnezeu, care curăţeşti păcatele lumii: „Nu îndrăznesc să mă ating de creştetul Tău. Tu însuţi mă sfinţeşte şi mă luminează, pentru că Tu eşti Viaţa şi Lumina şi Pacea lumii”. Totuşi după cuvântul Tău, cu frică şi-a pus dreapta sa pe Dumnezeiescul Tău creştet şi botezându-Te şi pe Tine, fără de păcat fiind, cu bucurie ţi-a cântat aşa:

Slavă Ţie, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai luat asupra Ta păcatele lumii;

Slavă Ţie, Mântuitorule Milosârde, care ai binevoit să îneci în apele Iordanului păcatele oamenilor;

Slavă Ţie, Cel ce ne-ai spălat pe noi de întinăciunea păcatelor;

Slavă Ţie, Cel ce ai dezlegat blestemul lui Adam;

Slavă Ţie că prin Dumnezeiasca Ta arătare pe toţi oamenii i-ai bucurat;

Slavă Ţie că prin Botezul Tău în Iordan toată lumea ai luminat;

Slavă Ţie că pentru noi chip de rob ai luat;

Slavă Ţie că prin sărăcia Ta pe noi ne-ai îmbogăţit;

Slavă Ţie că prin smerenia Ta stăpânirea vrăjmaşului până la capăt ai dărâmat;

Slavă Ţie că prin Botezul Tău, Împărăţia lui Dumnezeu în chip vădit ai început să o zideşti pe pământ;

Slavă Ţie, că la Iordan, calea mântuirii tuturor oamenilor ai arătat;

Slavă Ţie că Lumina vederii de Dumnezeu acolo a luminat;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 6-lea:

Propovăduitorul minunat şi Înaintemergătorul Ioan multe le grăia oa-menilor veniţi la dânsul, ca să-ţi gătească, Ţie, calea, Doamne, totuşi a tăcut în faţa Ta, când ai venit la Iordan, deoarece Tu Însuţi, i-ai spus: „Dacă vorbeşti celor nelegiuiţi şi celor păcătoşi, botează-Mă repede, în tăcere. Nu se cuvine ca gura omului să grăiască cu glas despre Cel ce a venit, Cuvântul lui Dumnezeu, şi despre taina ce s-a săvârşit, pentru ca îngerii lui Dumnezeu cu frică I-au stat înainte şi toată făptura s-a cutre-murat”. Pentru aceasta şi noi în tăcere adâncă şi cu multă cucernicie îţi cântăm: Aliluia.

Icosul al 6-lea:

La Iordan a strălucit lumii întregi lumină mare, şi taină înfricoşată, că Tu, Stăpâne Hristoase, botezându-Te de către Ioan, cu grabă ai ieşit din apă, scoţând împreună cu Tine lumea şi cerul ţi s-a deschis; Că precum, de demult, Adam a închis cerul pentru toţi, tot aşa oamenii, din nou, împreună cu Tine să dobândească intrarea în locaşurile raiului şi cu dragoste să-ţi cânte aşa:

Slavă Ţie, Împăratul păcii, Cel ce ai dărâmat peretele cel din mijloc al vrajbei;

Slavă Ţie, Dătătorule de milostivire, Cel ce ai deschis raiul cel închis prin neascultare;

Slavă Ţie că la Iordan cerul cel închis prin păcat iarăşi ni l-ai arătat deschis;

Slavă Ţie că atunci ai făgăduit să ne arăţi îngerii ce urcă şi coboară din ceruri;

Slavă Ţie că prin coborârea Ta cerurile până la pământ s-au plecat;

Slavă Ţie că prin Botezul Tău pământul până la ceruri s-a înălţat;

Slavă Ţie că prin deschiderea cerului tainele negrăite ale lui Dumnezeu întregii lumi s-au arătat;

Slavă Ţie că prin arătarea lumii cereşti Preasfânta şi Dumnezeiasca binecuvântare tuturor credincioşilor s-a dat;

Slavă Ţie, Cel ce în vremea lui Ilie cerurile le-ai încuiat, nu ne încuia nouă uşile milostivirii Tale;

Slavă Ţie, Cel ce la Iordan cerurile le-ai deschis, deschide-ne şi nouă uşile Cămării Tale Dumnezeieşti;

Slavă Ţie, Cel ce ne-ai arătat în Botezul Tău adâncul iubirii Tale de oameni, scoate din adâncul păcatului pe cei deznădăjduiţi;

Slavă Ţie, Cel ce ai ridicat până la al treilea cer pe aleşii Tăi, ridică-ne în locaşurile cereşti pe noi cei căzuţi în adâncul păcatului;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 7-lea:

Vrând, Doamne, Iubitorule de oameni, să mântuieşti lumea ce pierea în păcate, ne-ai descoperit marea taină a Dumnezeieştii şi întreitei arătări şi precum la începutul fiinţării lumii Duhul lui Dumnezeu, ca un dătător de viaţă se purta deasupra apelor, aşa şi la botezul Tău, Doamne, când în râul Iordanului ai vrut să înnoieşti şi să luminezi neamul omenesc şi toată făptura ce suspină împreună cu noi, Acelaşi Duh Sfânt, iarăşi s-a pogorât din ceruri în chip de porumbel şi a stat deasupra Ta, ca peste un nou Adam, ca să petreacă de acum în oamenii înnoiţi în baia de apă şi cu putere de sus fiind îmbrăcaţi, întru înnoirea duhului, să meargă şi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 7-lea:

Făptură nouă ai arătat, Stăpâne al făpturii, la Botezul Tău, primit de la Ioan, căci precum în timpul lui Noe ai înecat păcatele celei dintâi lumi, aşa şi în apele Iordanului iaraşi ai înecat păcatele întregii lumi zidită din nou cu foc şi Duh şi apă, săvârşind o minunată înnoire şi renaştere. Cu Duh ai zidit din nou sufletele, cu apă ai sfinţit trupul, povăţuind omul şi astfel în chip tainic, din apă, zideşti împreună cu Duhul Biserica cea cu mulţi fii, ca să-ţi cântăm totdeauna aşa:

Slavă Ţie, Ziditorul făpturii, Cel ce ai plecat cerurile şi Te-ai coborât la Iordan;

Slavă Ţie, Mântuitorul lumii, Cel ce ai deschis cerurile şi ne-ai arătat nouă Duhul lui Dumnezeu;

Slavă Ţie, Atotbunule, că Duhul Tău cel sfânt ne învaţă dreptatea pe pământ;

Slavă Ţie, Cel ce prin apă şi prin Duh ai înnoit firea noastră cea învechită prin păcat;

Slavă Ţie, Cel ce prin focul Dumnezeirii în repejunile Iordanului ne-ai dăruit lumina cunoştinţei;

Slavă Ţie, Hristoase, că prin Pogorârea Duhului Tău cel sfânt ne-ai făcut părtaşi la firea cea Dumnezeiască;

Slavă Ţie, că prin Duhul înţelepciunii şi al înţelegerii ai descoperit oamenilor adevărata vedere a lui Dumnezeu;

Slavă Ţie, că prin pogorârea Duhului lui Dumnezeu asupra Ta, duhul tăriei şi al înţelepciunii, al vederii şi smereniei şi duhul temerii de Dumnezeu ai vărsat asupra noastră;

Slavă Ţie, că în repejunile Iordanului capetele balaurilor le-ai ars;

Slavă Ţie, că prin arătarea Duhului lui Dumnezeu în chip de porumbel după blândeţile acestuia ne-ai chemat pe noi la curăţie feciorească;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 8-lea:

Înfricoşătoare şi minunată este arătarea Sfintei Treimi la Iordan: mai întâi Fiul Cel Preaiubit s-a arătat în trup, botezându-se de către robul, îndată Duhul Sfânt s-a pogorât în chip de porumbel, apoi Preadumnezeiescul Părinte a glăsuit din ceruri, mărturisind: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru care am binevoit”. O, mare, şi preaslăvită taină: Din cer a tunat Domnul şi Cel de Sus şi-a deschis glasul său, ca să se împlinească proorocia părintelui David: „Glasul Domnului peste ape, Dumnezeul Slavei a tunat, Domnul pe ape multe. Glasul Domnului întru tărie, glasul Domnului întru strălucire”. Pentru aceasta şi noi îţi cântăm cu nevrednice buze, din adâncul sufletului: Aliluia.

Icosul al 8-lea:

Cu totul eşti întru cele înalte, Iisuse, totdeauna şezând în ceruri cu Tatăl, dar nici de cele de jos nu te despărţeşti, născut fiind cu trupul, în Betleem, din Curata Fecioară, acum la Iordan Te arăţi întregii lumi, ca pe cei ce şedeau întru întuneric şi în umbra morţii să-i luminezi cu lumina Arătării Tale Dumnezeieşti. Pentru aceasta luminaţi fiind cu lumina arătării Treimice să-ţi cântăm Ţie, Dumnezeului Celui ce Te-ai arătat şi pe pământ ai fost văzut şi lumea ai luminat:

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce eşti închinat intru cei de sus împreuna cu Tatăl şi cu Duhul;

Slavă Ţie, Fiul Tatălui, Cel Ce eşti cântat de Înaintemergătorul întru cei de jos;

Slavă Ţie, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui şi eşti propovăduit de glasul din ceruri;

Slavă Ţie, Cel ce Te-ai întrupat pentru noi şi de toată lumea eşti numit Preaiubitul Fiu al lui Dumnezeu;

Slavă Ţie, că arătându-Te în apele Iordanului, Lumina cea neapusă a Treimii în Botezul Tău ne-ai descoperit;

Slavă Ţie, Cel ce ai fost botezat de mâna robului, şi pe noi, robii Tăi fiind, prin această baie, din nou ne-ai făcut fiii lui Dumnezeu;

Slavă Ţie, Izvorul vieţii şi al nemuririi, care iarăşi ne-ai adus pe noi, cei născuţi din apă şi din Duh, la starea fericită a raiului;

Slavă Ţie, Făcătorul cerului şi al pământului, care prin botezul Tău de foc vii să faci un cer nou şi un pământ al dreptăţii;

Slavă Ţie, Răsăritul răsăriturilor, Cel ce prin Botezul Tău ai luminat pe cei ce dormeau în întunericul şi în umbra morţii;

Slavă Ţie, Lumină din Lumină, că Lumina cea nevăzută a Duhului Tău a strălucit în sufletele noastre;

Slavă Ţie, Împărate fără de început, că prin apele curate ale Botezului Tău ai spălat păcatul strămoşesc;

Slavă Ţie, Stăpânul făpturii, că pe oamenii cei însetaţi i-ai adăpat din destul;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 9-lea:

Toată firea îngerilor s-a mirat de marea taină a Dumnezeieştii Tale arătări: că pe Adam, cel stricat prin păcat, l-ai înnoit în repejunile Iordanului, şi capetele nevăzuţilor balauri, ce se încuibaseră acolo, le-ai zdrobit cu Botezul Tău şi astfel adâncul beznei diavolului l-ai deschis ca, de acolo, să ne scoţi pe noi şi să începi a zidi Împărăţia Ta, care nu este din lumea aceasta şi despre care a proorocit David zicând: „Împărăţia Ta este Împărăţie a tuturor veacurilor şi Stăpânirea Ta în fiecare neam şi neam”, pe care şi noi proslăvind-o îţi cântăm: Aliluia.

Icosul al 9-lea:

Grăitorul de Dumnezeu şi îngerul Dumnezeiesc, Marele Înaintemergător, prezis a fost de Maleahi proorocul, că numai el, unul, dintre oameni s-a învrednicit, Doamne, că la botezul Tău să vadă venirea Duhului şi să audă glasul Părintelui, mărturisind din ceruri că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, ca să fie primit propovăduitor al Arătării Dumnezeieştii Treimi. Acela a mărturisit oamenilor într-o zi de dimineaţă, zicând: „Am văzut Duhul pogorându-se din Cer ca un porumbel şi a şezut deasupra Lui. Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu”. Iar noi pricepând această mărturie, proslăvim: Dumnezeiasca Ta Arătare, Hristoase, cântând:

Slavă Ţie, Dumnezeul Preaveşnic, că eşti mărturisit de glasul Înaintemergătorului;

Slavă Ţie, Miel Nevinovat, că prin arătarea Duhului Sfânt eşti mărturisit din ceruri;

Slavă Ţie, Putere Preaînaltă, că prin deschiderea porţilor cereşti deasupra Iordanului ne-ai deschis porţile închise ale raiului;

Slavă Ţie, veşnică Milostivire, că prin Botezul Tău ai arătat oamenilor o nouă lume;

Slavă Ţie, Împăratul lumii, care ai vestit pe pământ pace şi mântuire;

Slavă Ţie, Soarele Dreptăţii, că ai strălucit în inimile noastre lumina dreptăţii Tale;

Slavă Ţie, că prin arătarea Sfântului Duh la botezul Tău, ne-ai învrednicit să intrăm cu sufletul curat în cereasca Ta cămară;

Slavă Ţie, că pe Tatăl ceresc la Botezul Tău ni l-ai arătat, ca toţi cei ce credem în Tine cu dreptate să fim fiii Lui;

Slavă Ţie, că prin Duh şi prin foc ai luminat firea noastră cea înnegrită prin păcat;

Slavă Ţie, că prin apă şi prin Duh ai curăţit prealuminat trupul nostru neputincios şi stricat de patimi;

Slavă Ţie, Dumnezeule, că arătându-Te în trup, toată lumea ai înnoit în repejunile Iordanului;

Slavă Ţie, că luând asupra Ta păcatele lumii, păcatul strămoşesc l-ai înecat în apele Botezului;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 10-lea:

Vrând să mântuieşti firea noastră cea căzută şi sărăcită, Hristoase Mântuitorule, ai venit la râul Iordan, la păcătoşi şi la vameşi şi ai primit Botezul de la Ioan, ca să iei asupra-ţi, acolo, în ape, greutatea păcatelor oamenilor şi ca un miel al lui Dumnezeu să fii gata să mergi de bună voie la jertfă şi să răscumperi păcatele lumii cu scump sângele Tău. Pentru aceasta Te-ai şi afundat în apele Iordanului ca, îngropându-Te acolo, să Te găteşti pentru botezul morţii, despre care, mergând spre patimă, ai zis: „Cu botez mă voi boteza şi cât mă chinuiesc până se vor împlini acestea”. Pentru care şi noi cu mulţumire îţi cântăm: Aliluia.

Icosul al 10-lea:

Împărate Preaveşnic, Iisuse Hristoase, Tu ai venit la Iordan pentru a Te arăta la toată lumea, ca să dezlegi, ca un Judecător Atotmilostiv, osânda lui Adam cel întâi zidit, singur ispitind inimile tuturor să dai viaţă nouă, oamenilor. Pentru aceasta, cu mâna luând lopata cea curăţitoare, aria întregii lumi cu înţelepciune ai curăţit-o, despărţind, precum pastorul, oile de capre. Învredniceşte-ne şi pe noi, cei botezaţi în numele Preasfintei Treimi, să fim mântuiţi şi aşezaţi de-a dreapta Ta, şi bineplăcută să-ţi fie această cântare:

Slavă Ţie, Arhiereule, că trecând cerurile prin Botezul Tău, pământul l-ai luminat;

Slavă Ţie, Păstorul cel Mare al oilor, că la turma Ta ai venit la Iordan;

Slavă Ţie, că întemeind pământul pe ape, l-ai înnoit la apele Iordanului cu harul Duhului;

Slavă Ţie, că întărind cerul a doua oară deasupra apelor, ai zidit un cer nou, Biserica Ta, în apele Botezului Tău;

Slavă Ţie, Izvorul vieţii noastre, că la izvoarele mântuirii ai chemat pe oamenii Tăi însetaţi;

Slavă Ţie, Propovăduitorule al veşnicului adevăr, că setea noastră cea duhovnicească ai potolit-o fără preţ şi fără argint;

Slavă Ţie că, bogat fiind în milostivire, pentru prea multa dragoste, Te-ai jertfit pentru noi;

Slavă Ţie că, pe noi cei morţi în păcate, vii ne-ai făcut în apele botezului;

Slavă Ţie că, Te-ai îngropat în apele Iordanului, ca şi noi să ne îngropăm prin botez întru moartea şi învierea Ta;

Slavă Ţie, căci cu apele Iordanului Te-ai îmbrăcat ca şi cu o haină, ca şi noi să ne îmbrăcăm cu Tine în hainele luminoase ale dreptăţii şi curăţiei;

Slavă Ţie că peretele cel din mijloc al vrajbei cu Trupul Tău l-ai dărâmat, ca şi pe noi, cei ce suntem pe mare, departe, să ne apropii de Tine;

Slavă Ţie, că pe toţi oamenii i-ai împăcat în unul Trupul Tău, ca şi pe noi cei străini şi pribegi să ne zideşti în Una şi Dumnezeiasca Biserică;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 11-lea:

Cântare nouă să-ţi cânte Ţie, Hristoase, toată făptură, că din Fecioară Te-ai născut şi în Iordan Te-ai botezat. Oamenii, duhovniceşte să se veselească, proslăvind sărbătoarea strălucitei noastre luminări şi împreună cu Dumnezeiescul Grigore, să cântăm zicând: „Este timpul înnoirii, să ne înnoim de sus; ziua rezidirii, să ne îmbrăcăm în Noul Adam; ziua luminării, să ne luminăm Dumnezeieşte”, că întru înnoirea duhului să începem a umbla şi întotdeauna să cântăm cântarea cerească: Aliluia.

Icosul al 11-lea:

Luminoasă şi Strălucitoare Lumină eşti Hristoase, Lumină Veşnică a unuia Născut din Tatăl! Preacinstitul Tău Trup s-a aprins în mijlocul Iordanului ca un luminător, Tu ai strălucit precum Soarele şi ai dăruit lumii prin Botezul Tău lumina cea mare şi nevăzută a harului şi adevărului, luminând pe tot omul ce vine în lume, ca oamenii ce şedeau în întuneric şi în umbra morţii să vadă lumină mare şi să meargă după ea. Luminează-ne, aşadar, şi pe noi cei ce rătăcim în întunericul păcatului, ca înnoindu-ne şi urcându-ne la înălţime cerească, să-ţi cântăm aşa:

Slavă Ţie, Luminatorul lumii, că ai venit să ne botezi cu Duhul Sfânt şi cu foc;

Slavă Ţie, Mântuitorul celor păcătoşi, că ai binevoit să ne scoţi din adâncul păcatului;

Slavă Ţie, Lumina Cea fără de început şi Pururea Fiitoare, că ai curăţit întinăciunea sufletelor noastre în apele Botezului;

Slavă Ţie, Lumina care întrece orice strălucire, că în strălucirile sfinţilor Tăi îi luminezi pe cei credincioşi;

Slavă Ţie, Strălucirea Slavei Tatălui, că prin arătarea Ta ai izgonit întunericul nevederii;

Slavă Ţie, Cel ce locuieşte întru Lumina cea nepătrunsă, că prin Botezul Tău a strălucit Lumina vederii de Dumnezeu;

Slavă Ţie, Lumină din Lumină, că ai strălucit întru întuneric, ca să ne curăţeşti de întunericul păcatelor;

Slavă Ţie, Soarele Dreptăţii Cel ce ne-ai vestit nouă dimineaţa mântuirii, întru lumina faptelor bune învaţă-ne pe noi;

Slavă Ţie, Lumina Cea Neînserată, care a strălucit la Iordan, întru lumina Ta, străluceşte-ne Lumina cea neapusă a Sfintei Treimi;

Slavă Ţie, Chipul Cel Prealuminos al Tatălui, dă-ne viaţa cea minunată şi neîmbătrânitoare în baia naşterii din nou;

Slavă Ţie, Biruitorul morţii, din veşnica moarte izbăveşte-ne pe noi;

Slavă Ţie, începătorul vieţii, îndreptează-ne pe noi la viaţă veşnică;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 12-lea:

Harul Dumnezeiesc şi mântuitor s-a arătat astăzi tuturor oamenilor în Botezul Tău, Hristoase, Mântuitorule; căci ai venit la Iordan, Unule, să curăţeşti păcatele oamenilor şi să zdrobeşti capetele balaurilor ce se încui-baseră acolo, dăruind harul botezului care dezleagă sufletele şi trupurile noastre. Ca noi cu smerenie şi sârguinţă să alergăm la preacuratul izvor şi să scoatem apa vieţii, că harul Duhului şi darurile tainice şi Duhul cunoaşterii se dau în chip nevăzut tuturor celor ce o scot cu credinţă, Mântuitorule, ca toţi să-ţi cânte cu mulţumire: Aliluia.

Icosul al 12-lea:

Cântând, Hristoase, Arătarea Ta Mântuitoare, proslăvim toţi Botezul Tău de la Ioan, în apele Iordanului, ne închinăm negrăitei Tale îngăduinţe făţă de omul căzut şi credem cu Înaintemergătorul, că Tu cu adevărat eşti Mielul lui Dumnezeu, care ai luat asupra Ta în apele Iordanului, păcatele a toată lumea, ca să le speli şi să le răscumperi cu Preacurat Sângele Tău. Pentru aceasta ne rugăm Ţie: poartă şi nenumăratele noastre păcate şi nu ne lipsi pe noi în această mare şi luminată zi să-ţi cântăm cu mulţumire şi inimă curată unele ca acestea:

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, că ne-ai strălucit în apele Iordanului lumina spre luminarea întregii lumi;

Slavă Ţie, Preaveşnic Dumnezeu, că ne-ai arătat în Botezul Tău mare har şi iubire pentru toţi oamenii;

Slavă Ţie, Mântuitorul celor rătăciţi, că ai venit să cauţi în repejunile Iordanului pe cei pierduţi pe cale;

Slavă Ţie, Biruitorul morţii, că ai binevoit să dăruieşti viaţă nouă şi curată nu după trup, ci intru înnoirea duhului;

Slavă Ţie, Stăpânul vieţii şi al morţii, că ai tocit boldul morţii şi prin Arătarea Ta ne-ai dăruit viaţă nesfărşită;

Slavă Ţie, Făcătorul cerului şi al pământului, că prin Botezul Tău cerul şi pământul s-au veselit pe malurile Iordanului;

Slavă Ţie, Împăratul celor ce împăraţesc, că Împărăţia lumii acesteia de aici începe să odrăslească în Împărăţia Ta;

Slavă Ţie, Doamne al celor ce stăpânesc, că cerurile astăzi se deschid tuturor celor ce vor să se mântuiască şi toată firea noastră începe să se curăţească;

Slavă Ţie, Mântuitorul nostru, că ai venit la Iordan să ne mântuieşti pe noi nu după faptele dreptăţii, ci după mare mila Ta;

Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule, că ai sfinţit firea apelor; adapă şi sufletul cel însetat cu apa cucerniciei, după mare mila Ta;

Slavă Ţie, Fiule, Unule Născut şi Cuvântul lui Dumnezeu, hrăneşte inima mea cu arătarea cuvintelor Tale;

Slavă Ţie, Dumnezeule Atotputernic, care singur faci minuni, aprinde sufletul meu cel rece cu înţelegerea minunilor Tale;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 13-lea:

Doamne Iisuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai venit la Iordan ca să ridici păcatele întregii lumi, primeşte această neînsemnată rugăciune ce Ţi-o aducem din toată inima şi ne luminează pe noi, cei ce şedem în întunericul păcatelor, cu mântuitorul Tău Botez primit de la Ioan, ca să ne mântuim prin Tine de bolile sufleteşti şi trupeşti, să începem a păşi drept întru înnoirea vieţii şi să-ţi cântăm cu toţi sfinţii: Aliluia ( de 3 ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Veniţi în grabă astăzi, puteri îngereşti, văzând pe Stăpânul Hristos, venit la repejunile Iordanului să cureţe păcatul lui Adam şi cunoscând Dumnezeiasca taină, cu frică proslăviţi marea Sa coborâre, că Dumnezeu s-a făcut om şi neştiind de păcat vine ca un Miel al lui Dumnezeu să ridice păcatele la toată lumea. Pentru aceasta, cei ce proslăviţi Dumnezeiasca arătare a lui Hristos, cântaţi Lui ca şi la Betleem aceste laude:

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, că din cer de la Tatăl, ai venit în această lume;

Slavă Ţie, Dumnezeule Cel Preaînalt, care Te-ai coborât chiar până la chipul de rob;

Slavă Ţie, Mântuitorul lumii, căci ca un om ai venit la Ioan să Te botezi;

Slavă Ţie, Luminătorul făpturii, căci ca un nou Adam, păcatele lui Adam cel căzut ai purtat;

Slavă Ţie, Lumina cea fără de început, care la Iordan ai vrut să strălucească lumina cea mare a cunoştinţei la toată lumea;

Slavă Ţie, Soarele Dreptăţii, care ai dorit să dăruieşti oamenilor în Arătarea Ta, prealuminoasa dimineaţă a harului;

Slavă Ţie, Cel ce ai venit să scapi lumea de vechea înşelăciune;

Slavă Ţie, Cel ce ne-ai arătat nouă marea taină a credinţei;

Slavă Ţie, Cel ce ai săvârşit pentru noi minuni mari cu ape multe;

Slavă Ţie, Cel ce ai luminat cerurile şi tot pământul cu lumina învăţăturilor Tale;

Slavă Ţie, Cel ce pe faraon cel gândit l-ai înecat în repejunile Iordanului;

Slavă Ţie, Cel ce ai adus oamenii, prin apele botezului, la viaţă veşnică;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul 1:

Pe Tine, Împăratul cerului şi al pământului, Luminătorul nostru, văzându-Te în Iordan, botezat de robul Tău, cerurile s-au înfricoşat şi tot pământul s-a înfiorat, îngerii s-au mirat şi toată făptura s-a bucurat. La păcătoşi şi la vameşi ai venit ca să speli cu ape păcatele oamenilor. Iar noi, nevrednicii, cu mulţumire îţi cântăm: Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, Slavă Ţie.

Rugăciune

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, Unule născut din Tatăl mai înainte de toţi vecii, Lumină din Lumină, care luminezi toate, care nestricat Te-ai întrupat din Preasfântă Fecioara Maria şi ai venit în lumea aceasta pentru mântuirea noastră. Tu însă nu ai răbdat să vezi neamul omenesc muncit de diavolul şi pentru aceasta în luminata zi a Dum-nezeieştii Tale Arătări ai venit la Iordan la păcătoşi şi la vameşi ca să Te botezi de la Ioan, fără de păcat fiind, ca să împlineşti toată dreptatea şi să speli în apele Iordanului păcatele întregii lumi şi, ca un Miel al lui Dumnezeu, să le iei asupra Ta şi să ne mântuieşti cu Cinstit Sângele Tău. Pentru aceasta Te-ai afundat în apele Iordanului, ai deschis cerul cel închis de Adam şi Duhul sfânt a venit peste Tine ca un porumbel. Tu ai luminat şi ai îndumnezeit firea noastră şi Dumnezeiescul Tău Părinte ţi-a vestit bunăvoirea Sa, pentru că ai împlinit voia Lui şi ca un om ai primit păcatele şi spre junghiere Te-ai gătit, după cum Tu însuţi ai grăit: „Pentru aceasta Mă iubeşte Tatăl, pentru că Eu îmi pun sufletul, ca iarăşi să-L primesc” şi, astfel, în această prealuminată zi, Tu, Doamne, ai pus începutul mântuirii noastre. Pentru aceasta toate puterile cereşti se bucură şi toată făptura se veseleşte, aşteptând slobozire din stricăciune zicând: „A venit luminarea, s-a arătat harul şi izbăvirea, lumea se luminează şi oamenii se umplu de bucurie. Să se veselească acum cerul şi pământul şi toată lumea să se bucure, râurile să salte, izvoarele, lacurile, adâncurile şi mările să dănţuiască, că prin Dumnezeiescul Botez astăzi s-a sfinţit firea lor. Să se bucure astăzi şi adunarea oamenilor, că firea lor capătă astăzi starea cea dintâi şi toţi să cânte cu bucurie: Este timpul Arătării lui Dumnezeu. Veniţi cu mintea la Iordan să vedem privelişte mare: Hristos vine spre Botez, Hristos vine la Iordan. Hristos îngroapă în apă păcatele noastre. Hristos merge să caute oaia cea rătăcită şi o găseşte şi o duce în rai”. Această taină Dumnezeiască păzind, iubitorule de oameni, Doamne, învredniceşte-ne pe noi, cei ce însetăm după glasul Tău, să venim la Tine, Izvorul cel pururea dătător de viaţă, să scoatem apa harului Tău şi iertarea păcatelor şi să trăim în veacul de acum în curăţie şi feciorie, în dreptate şi cucernicie, aşteptând nădejdea cea fericită şi arătarea slavei Tale, a Marelui Dumnezeu şi Mântuitorului nostru, pentru că nu ne mântuieşti numai după faptele noastre, ci cu marea Ta milostivire şi cu înnoirea Sfântului Tău Duh, în baia naşterii din nou, ca îndreptaţi cu harul Tău să fim moştenitori ai vieţii veşnice în Împărăţia Ta, unde ne învredniceşti să slăvim, împreună cu toţi sfinţii, Preasfântul Tău Nume cu Părintele Tău fără de început şi cu Preasfântul şi Bunul şi de Viaţă Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului (7 ianuarie)

Condacul 1:

Prin tine izbăvindu-ne de tot necazul, după datorita mulţumire, pe tine apărătorul şi fierbinte sprijinitorul nostru te rugăm, cel ce ai îndrăznire către Domnul, din toate nevoile ne slobozeşte pe noi, ca să-ţi cîntăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Icosul 1:

Înger înaintestătător, al cetelor drepţilor, tu eşti Ioane proorocule, că strălucind cu dumnezeiasca lumină, luminezi pe toţi cei ce laudă dumnezeiască pomenirea ta, şi cu fierbinţeală şi dragoste te măresc şi zic către tine aşa:

Bucură-te, stea de lumină purtătoare lumii;

Bucură-te, făclie strălucitoare a toată făptura;

Bucură-te, cădere de pieire demonilor;

Bucură-te, ridicarea pămîntenilor celor căzuţi;

Bucură-te, lumină necuprinsă de ochii omeneşti;

Bucură-te, adînc mare văzut de gîndurile credincioşilor;

Bucură-te, că tu eşti povăţuitorul mîntuirii;

Bucură-te, că luminezi inimile credincioşilor;

Bucură-te, datătorule de bucurie al creştinilor;

Bucură-te, pierzătorul blestemului pămîntenilor;

Bucură-te, prin care se luminează făptura;

Bucură-te, prin care se goneşte necazul;

Bucură-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condacul al 2-lea:

Văzînd toţi prealuminată vedenia ta, proorocule, şi noi zicem că preamăritul tău chip cu nepricepută înstrăinare nouă se arată, căci atingîndu-te cu mîna de creştetul Stăpînului, ai grăit aşa: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Înţelegere din buze întinate, cum este cu putinţă a lăuda numele tău, dumnezeiescule Ioane proorocule şi cel mai întîi tuturor cetelor drepţilor? Ci rugăciune cu cîntare aducem ţie aşa:

Bucură-te, luminătorul vedeniei celei neobişnuite;

Bucură-te, plinirea a multă lumină;

Bucură-te, laudă dumnezeiască a sfinţilor lui Hristos;

Bucură-te, cer cinstit al drepţilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, cunoştinţă fără de număr ce o dăruieşti cîntăreţilor tăi;

Bucură-te, sănătate preaminunată împărţită credincioşilor;

Bucură-te, minune mult mărită de îngeri;

Bucură-te, cel ce eşti rană demonilor de mult plîns;

Bucură-te, lumină mai strălucită decît soarele;

Bucură-te, zarea focului celui dumnezeiesc;

Bucură-te, luminarea şi dulceaţa credincioşilor;

Bucură-te, povaţă şi lumină orbilor;

Bucură-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condacul al 3-lea:

Putere din cer, Ioane proorocule, dăruieşte nouă celor ce lăudăm înfricoşătoarea şi uimitoarea ta minune cea purtătoare de lumină şi ca aurul strălucitoare şi preamărită, că luminezi inimile credincioşilor, celor ce cu credinţă cîntă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Toată lumea te are pe tine mare apărător şi bun ajutor întru nevoi; pentru aceea ca pe un apărător al credincioşilor, şi grabnic izbăvitor, te cinstim pe tine, şi întru pomenirea ta daruri ca acestea aducem ţie:

Bucură-te, făcătorule de multe minuni;

Bucură-te, înţelepte dătător de poruncă nouă;

Bucură-te, fierbinte risipitor de vrăjmaşi;

Bucură-te, mîngîietor al firilor celor necăjite;

Bucură-te, că te rogi pentru noi către Domnul;

Bucură-te, că tu pe tiranul îl goneşti de la noi;

Bucură-te, că luminezi inimile credincioşilor;

Bucură-te, că îndepărtezi gîndurile cele pline de răutate;

Bucură-te, fierbinte folositor al bolnavilor;

Bucură-te, mărgăritarul cel luminat al lui Hristos;

Bucură-te, prin care se luminează lumea;

Bucură-te, prin care s-a gonit vicleşugul;

Bucură-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condacul al 4-lea:

Din toate necazurile slobozeşti pe toţi, care cu dragoste şi bucurie săvîrşesc pomenirea ta cea purtătoare de lumină, Sfinte Ioane proorocule şi botezătorule; căci, ca o făclie purtătoare de strălucire, luminezi pe cei ce laudă pe Dumnezeu cu cîntare: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Soare purtător de lumină, sfeşnic cu strălucire de aur, sfinţeşte, curăţeşte pe cei ce prăznuiesc pomenirea ta cea dumnezeiască, că se înfricoşează toţi, grăind ţie aşa:

Bucură-te, sfeşnicul luminii celei neapuse;

Bucură-te, scaun de nematerialnic foc;

Bucură-te, mîngîierea sufletească a pămîntenilor celor necăjiţi;

Bucură-te, sănătate trupească a oamenilor celor bolnavi;

Bucură-te, stîlpul de bucurie cel în chip de foc al drepţilor;

Bucură-te, cetate de Dumnezeu sădită, şi frumuseţea oamenilor;

Bucură-te, cîrmaci prealuminat celor ce înoată;

Bucură-te, hrănitor preamărit al celor flămînzi;

Bucură-te, stea mai luminată decît soarele;

Bucură-te, sfeşnic strălucitor cu raze de aur;

Bucură-te, dătătorule de daruri înţelepţilor;

Bucură-te, ajutătorul celor lipsiţi;

Bucură-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condacul al 5-lea:

Proorocule, vrînd să mîntuiască Domnul pe pămînteni din înşelăciune, ai ieşit din pustie ca un Înaintemergător al Domnului şi ai înmulţit pe pămînt darul din destul, sfinte, şi toate le-ai luminat cu dumnezeiască cunoştinţă; pentru aceea cîntăm lui Dumnezeu aşa: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzut-au fiii oamenilor, proorocule, cinstită mîna ta, cînd s-a atins să boteze pe Domnul şi s-au înfricoşat şi cîntare dumnezeiască cu bună alcătuire s-au nevoit a cînta ţie aşa:

Bucură-te, slujitorul cel prealuminat al lui Hristos;

Bucură-te, înţelepciunea tuturor neamurilor;

Bucură-te, doctore luminat al bolnavilor;

Bucură-te, gonitorul cel înfricoşător al demonilor;

Bucură-te, frumuseţea cea prealuminată a Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, loc preacinstit cu bun miros al lui Dumnezeuţ

Bucură-te, minunea minunilor cu multă mărire;

Bucură-te, dare cinstită cu multă dăruire;

Bucură-te, vas duhovnicesc prealuminat;

Bucură-te, comoara darului cea preacinstită;

Bucură-te, luminătorule al măriţilor mucenici;

Bucură-te, podoaba cea cinstită a preoţilor;

Bucură-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condacul al 6-lea:

Capul tău cel dumnezeiesc tăindu-ţi-se, Ioane proorocule Irodiada purtîndu-l se minuna, că n-a cunoscut de ce se mustra; şi acum ca un înger petreci şi cu oamenii vorbeşti, iar ucenicii văzînd tăierea ta, tînguindu-se, au cîntat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Proorocule, cînd ai zis: nu sunt vrednic a dezlega curelele de la picioarele Celui ce vine după mine, s-au înfricoşat toţi auzind acestea, pînă cînd au văzut pe Acela botezat, şi cîntînd au grăit către tine unele ca acestea:

Bucură-te, mărgăritar de mult preţ;

Bucură-te, gura cîntărilor celor cinstite;

Bucură-te, lauda cea dulce a proorocilor;

Bucură-te, arma cea nebiruită a credincioşilor;

Bucură-te, graiul cel frumos al pustnicilor;

Bucură-te, mirul cel cu bun miros al cucernicilor preoţi;

Bucură-te, turnul cel nebiruit al credincioşilor;

Bucură-te, făclia cea prealuminată a Bisericii;

Bucură-te, hrănitorul săracilor şi al străinilor;

Bucură-te, vindecătorul orbilor şi al şchiopilor;

Bucură-te, piatră scumpă de mult preţ;

Bucură-te, făclie mult-luminoasă;

Bucură-te, Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condacul al 7-lea:

Mare acoperitor şi folositor, ca pe un turn de tărie, te-a aflat pe tine Ioane lumea, cel ce eşti mai cinstit decît toţi pămîntenii, şi de cît toţi drepţii şi preacuvioşii şi arhiereii, că se spăimîntează toţi cunoscîndu-ţi viaţa ta cea nematerialnică şi de aceea cîntă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Arătat-a făptură nouă Stăpînul tuturor, prin tine, Ioane, căci, fiind atins creştetul Stăpînului de mîna ta care tremura, ne-a sfinţit pe noi, şi a luminat pe cei ce grăiesc către tine unele ca acestea:

Bucură-te, dătătorul bucuriei celei dumnezeieşti;

Bucură-te, pierzătorul blestemului înşelăciunii celei diavoleşti;

Bucură-te, luminarea şi lauda sfinţilor;

Bucură-te, desfătarea şi bucuria dreptcredincioşilor;

Bucură-te, trandafir cu frumoase vopsele ale mirosului celui de taină;

Bucură-te, crin cu bun miros;

Bucură-te, vedenie înfricoşătoare;

Bucură-te, că umpli de bună mireasmă sufletele;

Bucură-te, păzitorul cel nebiruit al pămîntenilor;

Bucură-te, scara cea cu bună-suire a credincioşilor;

Bucură-te, prin care se înnoiesc cele de jos;

Bucură-te, prin care se închină cele de sus;

Bucură-te, Ioane preacinstite Înaintemergătorule!

Condacul al 8-lea:

Vedenie străină dacă a văzut Zaharia pentru tine, fiul lui, Ioane proorocule, s-a spăimîntat cînd a văzut pe Gavriil, de a cărui frică a rămas mut pînă cînd te-ai născut, şi îndată a cîntat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cu totul eşti tu celor din nevoi strajă tare, şi ocîrmuitorilor slavă şi stăpînie, că prin tine, Ioane, credincioşii biruiesc toate seminţiile vrăjmaşilor şi, lăudîndu-te, te măresc cu tocmită cîntare aşa:

Bucură-te, izbăvirea şi curăţirea păcatelor;

Bucură-te, vas cinstit al Domnului;

Bucură-te, cîntare înfrumuseţată a Stăpînului;

Bucură-te, cetate de Dumnezeu sădită şi rai de hrană;

Bucură-te, loc de Dumnezeu umblat şi lumina vieţii;

Bucură-te, că ai înflorit rodul curăţiei,

Bucură-te, că izvorăşti rîul înţelepciunii;

Bucură-te, săditorul livezii celor fără de materie;

Bucură-te, lucrătorul odraslei celei nestricăcioase;

Bucură-te, prin care ne-am luminat toţi;

Bucură-te, prin care s-au mîntuit credincioşii;

Bucură-te, că ivorăşti luminarea dreptei credinţe;

Bucură-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condacul al 9-lea:

Înfricoşatu-s-a Elisabeta, dacă a văzut pe Maica lui Iisus, venind către dînsa la închinare, şi pruncul în pîntecele ei cu bucurie a grăit: Cel ce luminezi, toate, luminează-ne şi pe noi care cîntăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Dacă au intrat în urechile lui Zaharia graiurile Elisabetei, înţelegînd dezlegarea celor nevăzute ce vor să fie, toţi s-au minunat şi au grăit aşa:

Bucură-te, tăinuitorule al celor negrăite;

Bucură-te, dezlegătorule al stricăciunii celui întîi-zidit;

Bucură-te, dătătorul cunoştinţei de cele ce vor să fie;

Bucură-te, surpătorul mîndriei celor potrivnici;

Bucură-te, reazem şi tărie dreptmăritorilor ocîrmuitori;

Bucură-te, tărie şi folositor credincioşilor domni;

Bucură-te, că luminezi ochii inimilor;

Bucură-te, că întuneci gîndurile cele rele;

Bucură-te, cîntare frumoasă şi cu bun miros;

Bucură-te, suflet cinstit al sufletelor celor bune;

Bucură-te, doctorul sufletelor şi al trupurilor;

Bucură-te, arătătorul minunilor celor multe;

Bucură-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condacul al 10-lea:

Sfinte izbăveşte de toate nevoile pe toţi cei ce aleargă către tine, la dumnezeiască pomenirea ta cea purtătoare de lumină şi cu raze strălucitoare; că ai îndrăznire către Dumnezeu, şi poţi să izbăveşti din nevoi pe cei ce cu dragoste Îi cîntă Lui: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid eşti oamenilor, Sfinte Ioane, şi turn nebiruit întru războaie, că, prin folosirea ta cea nebiruită se biruiesc taberele vrăjmaşilor; iar noi, fiind mîntuiţi, grăim către tine unele ca acestea:

Bucură-te, folositorul cel tare al pămîntenilor;

Bucură-te, alungătorul cel tare al duşmanilor;

Bucură-te, cel ce biruieşti tabere în zile de război;

Bucură-te, cel ce dăruieşti sfaturi de taine;

Bucură-te, crin iubitor de mir al mirosului celui de taină;

Bucură-te, trandafirul cel neveştejit al mirosului celui dumnezeiesc;

Bucură-te, că izvorăşti rîul vindecării;

Bucură-te, că din tine curg pîraie minunate;

Bucură-te, steaua care luminezi lumea;

Bucură-te, lumina care luminezi cele întunecate;

Bucură-te, umblarea şi tăria şchiopilor;

Bucură-te, povaţa şi lumina orbilor;

Bucură-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condacul al 11-lea:

Proorocule sfinte botezătorule, pentru mulţimea minunilor tale celor vrednice de laudă, de ţi-am aduce cîntări şi glasuri care să minuneze tot neamul omenesc, nimic nu săvîrşim cu vrednicie, faţă de darurile tale, pe care le dăruieşti nouă celor ce cîntăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Purtătorule de lumină şi dumnezeiescule Ioane proorocule, cu înfrico-şătoarele şi luminatele tale minuni, luminează şi străluceşte inima noastră a celor ce cu dragoste aducem ţie rugăciuni şi graiuri ca acestea:

Bucură-te, folositorul săracilor şi al văduvelor;

Bucură-te, vindecătorule al multor neputincioşi şi bolnavi;

Bucură-te, lauda cea dulce a celor necăjiţi;

Bucură-te, mîngîierea frumoasă a celor osteniţi;

Bucură-te, întărirea cea preamărită şi minunată a credincioşilor;

Bucură-te, proorocia şi îngrădirea de apărare a Bisericilor;

Bucură-te, că celor ce înoată tu le eşti povăţuitor;

Bucură-te, că te-ai arătat doctor celor bolnavi;

Bucură-te, locul hranei celei fără de moarte;

Bucură-te, pacea vieţii celei nestricăcioase;

Bucură-te, ţărină a pomilor celor înfloriţi;

Bucură-te, rădăcină din odrasla pururea vie;

Bucură-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condacul al 12-lea:

Sfinte botezătorule, dă dar dumnezeiesc din cer cîntăreţilor tăi, că luminezi ca o făclie prealuminată pe cei credincioşi, şi arzi pe cei ce nu cîntă cinstitei tale biserici şi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Se luminează credincioşii de a ta vedere, lăudîndu-te cu cîntări prea mărite, căci ca un rai frumos dumnezeiesc şi stăpînesc, botezătorule, sfinte, înmiresmezi, sfinţind pe cei ce te laudă pe tine cu fierbinţeală şi-ţi cîntă aşa:

Bucură-te, mărgăritarul cel frumos şi de mult preţ;

Bucură-te, izvorul cel preafrumos şi preabogat;

Bucură-te, vasul cel iubitor de mir îngerilor şi oamenilor;

Bucură-te, numele cel scump al proorocilor şi al apostolilor;

Bucură-te, sabie înfricoşătoare asupra ereticilor;

Bucură-te, pecetea celor două Testamente;

Bucură-te, că izbăveşti din nevoi pe cei robiţi;

Bucură-te, că biruieşti pe cei potrivnici credincioşilor;

Bucură-te, floarea cea preafrumoasă a dreptei credinţe;

Bucură-te, mirul celor cu bun dar;

Bucură-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condacul al 13-lea:

Sfinte Ioane proorocule, dulceaţa lumii, frumuseţea cerului cea împătrit luminată, primind această rugăciune de acum, izbăveşte pe toţi din toate nevoile, şi-i scoate din chinul cel ce va să fie pe cei ce te laudă cu credinţă, cîntînd lui Dumnezeu: Aliluia! ( de 3 ori )

Apoi iarăşi se zice Icosul întîi

Înger înaintestătător, al cetelor drepţilor, tu eşti Ioane proorocule, că strălucind cu dumnezeiasca lumină, luminezi pe toţi cei ce laudă dumnezeiască pomenirea ta, şi cu fierbinţeală şi dragoste te măresc şi zic către tine aşa:

Bucură-te, stea de lumină purtătoare lumii;

Bucură-te, făclie strălucitoare a toată făptura;

Bucură-te, cădere de pieire demonilor;

Bucură-te, ridicarea pămîntenilor celor căzuţi;

Bucură-te, lumină necuprinsă de ochii omeneşti;

Bucură-te, adînc mare văzut de gîndurile credincioşilor;

Bucură-te, că tu eşti povăţuitorul mîntuirii;

Bucură-te, că luminezi inimile credincioşilor;

Bucură-te, datătorule de bucurie al creştinilor;

Bucură-te, pierzătorul blestemului pămîntenilor;

Bucură-te, prin care se luminează făptura;

Bucură-te, prin care se goneşte necazul;

Bucură-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condacul 1:

Prin tine izbăvindu-ne de tot necazul, după datorita mulţumire, pe tine apărătorul şi fierbinte sprijinitorul nostru te rugăm, cel ce ai îndrăznire către Domnul, din toate nevoile ne slobozeşte pe noi, ca să-ţi cîntăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Şi se face otpustul.

Acatistul Sfântului Antipa de la Calapodeşti (10 ianuarie)

Condacul 1:

Ca pe o vistierie a nevoinţelor sihăstreşti, te lăudăm pe tine, Cuvioase Părinte Antipa; ca cel ce te-ai învrednicit, prin harul lui Dumnezeu, a dobândi împlinirea virtuţilor şi lucrarea rugăciunii celei curate, înstrăinându-te de patria şi neamul tău. Pentru aceasta, într-un glas, cu bucurie îţi cântăm:

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Icosul 1:

Din pruncie ai fost ales să fii sălaş al Duhului Sfânt, Care te-a întărit pururea în lucrarea faptelor bune şi în râvna către viaţa cea pustnicească, plăcută lui Dumnezeu. Pentru aceasta, noi, cei ce săvârşim cu dragoste sfântă pomenirea ta, îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, Cuvioase, zămislit în rugăciune;

Bucură-te, că a ta mamă te-a născut fără suspine;

Bucură-te, floare rară, pe plaiuri moldoveneşti;

Bucură-te, că ieşit-ai din satul Calapodeşti;

Bucură-te, mângâiere pentru bunii tăi părinţi;

Bucură-te, că pruncia ţi-a fost cale către sfinţi;

Bucură-te, că Alexandru la botez ai fost numit;

Bucură-te, copil ager, luminat de Duhul Sfânt;

Bucură-te, cel ce Domnul ţi-a pus sufletu-n lumină;

Bucură-te, că de Duhul, toată inima ţi-e plină;

Bucură-te, bunătate, şi a ochilor lumină;

Bucură-te, pustnic mare al întinselor cuprinderi;

Bucură-te, făclierul simţitoarelor deprinderi;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 2

Auzind cuvintele psalmistului care zice: “Arată-mi, Doamne, calea pe care trebuie să merg, că la Tine am ridicat sufletul meu”, ai plecat la Mănăstirea Neamţ unde ţi-ai închinat viaţa slujind lui Hristos şi ascultării necondiţionate potrivit regulilor sfinte, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Dacă ai părăsit casa părintească şi satul natal, ai intrat în obştea fraţilor şi călugărilor din lavra Neamţului unde ai căutat neîncetat să urmezi pravila Bisericii şi să te înduhovniceşti din viaţa părinţilor îmbunătăţiţi. Pentru aceasta, primeşte de la noi cântarea aceasta:

Bucură-te, că de tânăr ai plecat spre nevoinţă;

Bucură-te, că te mângâi din iubire şi credinţă;

Bucură-te, că la Neamţu ai intrat în mănăstire;

Bucură-te, că Fecioara ţi-a fost ţie ocrotire;

Bucură-te, că dorit-ai sfânta viaţă îngerească;

Bucură-te, că-ntru tine Domnu’ a vrut să locuiască;

Bucură-te, că virtutea ai avut-o ca arvună;

Bucură-te, că vrăjmaşii n-au putut să te răpună;

Bucură-te, că în suflet ai purtat pe Duhul Sfânt;

Bucură-te, cel ce cerul l-ai coborât pe pământ;

Bucură-te, că viaţa nu ţi-a fost decât o cruce;

Bucură-te şi primeşte lauda ce ţi-o aducem;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 3

După ani îndelungaţi petrecuţi în smerenie şi pocăinţă în obştea Mănăstirii Neamţ, ai avut sfatul îmbunătăţitului Părinte Dimitrie ca să pleci în Muntele Sfânt al Athonului. Iar acesta, dăruindu-ţi binecuvântare, ai plecat să te nevoieşti în Schitul Prodromu, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul 3

Puterea Celui Preaînalt pogorându-se peste tine, Părinte Antipa, ai împlinit cu osârdie poruncile Evangheliei lui Hristos, încât numele tău s-a făcut cunoscut între Părinţii Athonului, pentru care lucru îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, bun Părinte, plin de har dumnezeiesc;

Bucură-te, că în suflet razele iubirii-ţi cresc;

Bucură-te, pustnic vrednic şi înger înaripat;

Bucură-te, că viaţa ţi-ai ferit-o de păcat;

Bucură-te, floare rară udată de Duhul Sfânt;

Bucură-te, că avut-ai viaţă sfântă pe pământ;

Bucură-te, piatră-aleasă şi frumosul giuvaer;

Bucură-te, că din lacrimi ţi-ai gătit cunună-n cer;

Bucură-te, trandafirul cu petalele-n lumină;

Bucură-te, că virtutea îmbrăcat-ai ca o haină;

Bucură-te, că pustia ţi-a fost rai duhovnicesc;

Bucură-te, că în juru-ţi flori mirositoare cresc;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 4

Văzându-te pe tine vrăjmasul, de Dumnezeu purtătorule, Părinte, sporind în viaţa cea duhovnicească, îţi pregătea mulţime de ispite ca să te piardă; însă, după puţin timp, s-a ruşinat de statornicia ta în lucrarea virtuţilor, căci cântai lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia!

Icosul 4

Având permanent conştiinţa prezenţei lui Dumnezeu în fiinţa ta, Părinte Antipa, nu ţi-ai lipit inima de trecătoarele desfătări ale vieţii acesteia, făcân-du-te pildă bună celor ce vor să se mântuiască; pentru aceasta îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, că fiinţa ţi-o pătrunzi cu nepătrunsul;

Bucură-te, cel ce ruga ţi-ai împletit-o cu plânsul;

Bucură-te, pustnic mare cu desăvârşită minte;

Bucură-te, că’mplinit-ai toate poruncile sfinte;

Bucură-te, pildă bună şi profet între profeţi;

Bucură-te, îndreptătorul tinerilor înţelepţi;

Bucură-te, că în noapte umpli cerul de-ncântare;

Bucură-te, viers de taină pe lăuntrică suflare;

Bucură-te, cel ce viaţa ţi-a fost Sfântă Liturghie;

Bucură-te, geană’nchisă peste-a văzului trezvie;

Bucură-te, auroră cu raze strălucitoare;

Bucură-te, că în Athos ai luminat ca un soare;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 5

Precum cerbul care caută să se adape din izvoarele cele limpezi ale munţilor, aşa şi sufletul tău dorea să se adape din izvoarele cele nesecate ale Harului întru linişte. Pentru aceea, te-ai depărtat în pustie pentru a petrece împreună cu îngerii şi a cânta neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

După o vreme ai fost nevoit să părăseşti sălaşele Athosului, Părinte, călătorind până în părţile Novgorodului, unde ai şi rămas până la sfârşitul vieţii tale pământeşti. Întâmpinând şi acolo ispite şi greutăţi, nu te-ai despărţit de dragostea Stăpânului Hristos, pentru care îţi aducem această pioasă cântare:

Bucură-te, că fiinţa ţi-a fost plină de Treime;

Bucură-te, că răbdarea te-a suit la înălţime;

Bucură-te, că pe diavol de ruşine l-ai umplut;

Bucură-te, că de dânsul toată viaţa ai fugit;

Bucură-te, minte, plină de smerită cugetare;

Bucură-te, că psalmii ţi-au fost pururea cântare;

Bucură-te, ochi lăuntric văzător prin orice gând;

Bucură-te, cel ce harul ţi-l împropriezi plângând;

Bucură-te, fericite, tu, preascump al nostru rod;

Bucură-te, că viaţa ţi-ai dus-o în Novgorod;

Bucură-te, mândră floare a grădinii româneşti;

Bucură-te, că te-aşteaptă plaiurile strămoşeşti;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 6

De puterea Duhului Sfânt umbrit fiind, Sfinte, cu îndrăzneală te-ai ridicat împotriva începătoriilor şi stăpânitorilor răutăţilor celor din lume; şi, izgonind vicleşugurile lor, toate faptele tale cele bune le-ai săvârşit cântând Atotputernicului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Voind Preabunul Dumnezeu să arate lumii că nu în zadar se ostenesc toţi cei ce împlinesc voia Lui, a împodobit, aici pe pământ, pe Cuviosul Antipa cu smerită cugetare şi darul înainte-vederii ca să se preamărească numele Lui între prietenii Săi, iar nouă, tărie să zicem:

Bucură-te, cel ce-n tine chipul Lui s-a împlinit;

Bucură-te, că Acela pe tine te-a preamărit;

Bucură-te, cel ce-n dar primeşti şi dărui;

Bucură-te, c-ai dat totul tuturor şi fiecărui;

Bucură-te, rugăciune răsucită pe mătănii;

Bucură-te, văzătorul de dumnezeieşti vedenii;

Bucură-te, cel ce-n taină glasul Domnului asculţi;

Bucură-te, că viaţa ţi-a fost plină de virtuţi;

Bucură-te, fântână cea cu apă cristalină;

Bucură-te, focul sacru din a Duhului lumină;

Bucură-te, cel ce trupul cu rugăciune îl saturi;

Bucură-te, că Scriptura ţi-a fost pravilă şi sfaturi;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 7

Nici frigul, nici aspra vieţuire, nici primejdiile ţinutului auster al Novgorodului îngheţat nu te-au despărţit de dragostea lui Hrisots, Care ţi-a încălzit sufletul prin energia Duhului Sfânt. Preasfânta Treime te-a păzit în viaţa aceasta, ca să foloseşti multora şi să înveţi pe toţi a cânta: Aliluia!

Icosul 7

Dumnezeu Cel negrăit şi necuprins de gând şi de cuvânt, nevăzut, neajuns, pururea fiind şi Acelaşi fiind, Cel care a iubit lumea atât de mult, încât pe Unul-Născut Fiul Său L-a dat, ca lumea viaţă să aibă şi s-o aibă din belşug, te-a ales pe tine, Părinte Antipa, să-I slujeşti cu bunăcuviinţă. Drept aceea, numele tău, Sfinte, a rămas în memoria celor ce ţi-au urmărit viaţa ta îmbunătăţită, dar şi nouă, celor ce-ţi cântăm:

Bucură-te, cuvioase şi dascăl al rugăciunii;

Bucură-te, paravanul vânturilor şi furtunii;

Bucură-te, fericite, uns cu mir dumnezeiesc;

Bucură-te, floare rară cu miros duhovnicesc;

Bucură-te, că te bucuri, încetând a’ tale plângeri;

Bucură-te, împreună cu soboarele de îngeri;

Bucură-te, nume paşnic şi frumos, cu chip de avvă;

Bucură-te urcând trepte, fericit, din slavă’n slavă;

Bucură-te, că întrat-ai în timpul lui Dumnezeu;

Bucură-te, că de haru-I te-ndulceşti mereu, mereu;

Bucură-te, că stai veşnic între cetele de sfinţi;

Bucură-te, că şi nouă multă milă ne trimiţi;

Bucură-te, că în ceruri te avem mijlocitor;

Bucură-te, că la Domnul ne eşti pururi rugător;

Bucură-te, Părintele Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 8

Voind Hristos să arate lumii că nu în zadar se ostenesc cei ce fac voia Lui aici, pe pământ, ci mare plată se găteşte lor întru Împărăţia Cerurilor, a preamărit pe alesul Său, Antipa, la săvârşirea din viaţa aceasta cu aşezarea în ceata prietenilor Lui, cu care împreună cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Credinţa cea dreaptă păzind, calea săvârşind, încărcat de fapte bune, când Bunul Dumnezeu a voit, te-a chemat pe tine, Părinte Antipa, de la cele vremelnice la cele nepieritoare, primind cununa cea nevestejită a slavei Lui. Pentru aceasta, îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, cel ce-n pace lumea o ai părăsit;

Bucură-te, că în ceruri Hristos – Domnul te-a primit;

Bucură-te, că te bucuri, încetând a tale plângeri;

Bucură-te, împreună cu soboarele de îngeri;

Bucură-te, nume paşnic şi frumos, cu chip de avvă;

Bucură-te urcând trepte, fericit, din slavă’n slavă;

Bucură-te, că intrat-ai în timpul lui Dumnezeu;

Bucură-te, că de haru-I te-ndulceşti mereu, mereu;

Bucură-te, că stai veşnic între cetele de sfinţi;

Bucură-te, că şi nouă multă milă ne trimiţi;

Bucură-te, că în ceruri te avem mijlocitor;

Bucură-te, că la Domnul ne eşti pururi rugător;

Bucură-te, Părintele Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 9

Trupul tău plin de mireasma ostenelilor a fost îngropat în Mănăstirea Valaam, alături de ale acelor cuvioşi părinţi nevoitori, iar sufletul tău sălăşluieşte pururea în locaşurile cereşti, slăvind neîncetat pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul 9

Nu după multă vreme trupul tău s-a dovedit a fi sălaş al Duhului Sfânt, Părinte Antipa. De aceea, cu evlavie sfintele tale oseminte au fost scoase şi puse cu cinste, ca o comoară de mult preţ, spre închinare credincioşilor. Iar vestea preamăririi tale de către Dumnezeu s-a răspândit în toată lumea ortodoxă, dar mai curând în patria şi neamul tău din care ai plecat. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, că în chinuri ţi-a fost totdeauna traiul;

Bucură-te, că răbdarea te-a făcut să câştigi raiul;

Bucură-te, că de-a pururi vezi faţa Sfintei Treimi;

Bucură-te, că în juru-ţi cresc mulţime de lumini;

Bucură-te, trup de slavă inundat de Duhul Sfânt;

Bucură-te, că pământul nu te-a socotit pământ;

Bucură-te, podoabă scumpă care ceru ‘mpodobeşti;

Bucură-te, cămară-n care pururi cu Hristos vorbeşti;

Bucură-te, chip de înger, în văzduhul necuprins;

Bucură-te, rază sfântă, lumină şi foc nestins;

Bucură-te, că din slavă har pogoară să ne-adape;

Bucură-te îndepartare care, totuşi, eşti aproape;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 10

În ceata aleşilor Tăi ai aşezat pe Cuviosul Antipa, cel mult nevoitor. Căci acesta a ştiut pe pământ să preamăreasca numele Tău, iar în ceruri Te laudă neîncetat împreună cu îngerii, cântând: Aliluia!

Icosul 10

Ca un zid tare împotriva ispitelor eşti pentru noi, Sfinte Cuvioase Părinte Antipa; roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru neamul românesc, ca întru bucuria inimii să-ţi cântăm:

Bucură-te, stea cerească în lumină negrăită;

Bucură-te, dătătorule de energie nenăscută;

Bucură-te, ştiutorul neştiutelor mistere;

Bucură-te, dătătorul de ştiinţă şi putere;

Bucură-te, trandafirul înflorit pe veşnicie;

Bucură-te, sfeşnic sacru care-n alte zări învie;

Bucură-te, că stai veşnic între cetele mărite;

Bucură-te, că prin tine, Hristos milă ne trimite;

Bucură-te, lecuirea bolilor nevindecate;

Bucură-te, dătătorul de puteri şi sănătate;

Bucură-te, hrănitorul cel cu pâinea mântuirii;

Bucură-te, purtătorul de balsamul lecuirii;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 11

Făclie purtătoare de lumină te avem pe tine, Părinte Antipa, că luminezi toată Biserica Ortodoxă, de la o margine la alta, izvorând bună mireasmă şi revărsând tămăduiri celor ce cinstesc cu dragoste şi se închină sfintelor tale moaşte. Pentru aceasta, lui Dumnezeu, Cel în Treime lăudat, îi cântăm împreuna cu tine: Aliluia!

Icosul 11

Lăudăm nevoinţele tale, Cuvioase Părinte, cinstim sfintele tale moaşte, preamărim răbdarea ta pentru Hristos, cântăm cu bucurie încununarea ta în ceruri şi te rugăm, cu osârdie, să ne ajuţi pe noi în vremea ispitelor şi necazurilor, care ne împresoară, ca să-ţi cântăm:

Bucură-te, că în lume te-a umbrit cereasca rază;

Bucură-te, că prin tine creştinii se luminează;

Bucură-te, biruinţă, în a lumii osteneală;

Bucură-te, îndrăznire, în a noastră îndoiala;

Bucură-te, vindecare bolilor nevindecate;

Bucură-te, că eşti baie spălătoare de păcate;

Bucură-te, cort de aur şi ancoră a nădejdii;

Bucură-te, apărare celor ce sunt în primejdii;

Bucură-te, mângâierea celor slabi de suferinţă;

Bucură-te, alinare celor ce vin cu credinţă;

Bucură-te, scară tare şi putere nevăzută;

Bucură-te, izbăvirea celor ce cad în ispită;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 12

Dăruieşte, Părinte, şi nouă din darurile cu care te-a înzestrat Dumnezeu, ca să putem birui uneltirile vrăjmaşilor, să mergem pe calea Adevărului şi a dreptăţii, că împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12

Cel ce vezi pururea faţa Treimii Celei de o fiinţă şi nedespărţită, Sfinte Cuvioase Părinte Antipa, primeşte lauda şi cântarea noastră:

Bucură-te, păzitorul, sihaştrilor din munţi;

Bucură-te zi de pace şi alesul între sfinţi;

Bucură-te, uşurinţă în ale noastre mari necazuri;

Bucură-te, biruinţă si-ajutor în negre ceasuri;

Bucură-te, săturarea celor care îţi cer hrană;

Bucură-te, încălzirea celor goi fără de haină;

Bucură-te, cale bună şi podoaba fecioriei;

Bucură-te, crin de aur şi sadul cuvioşiei;

Bucură-te, scut tare şi sabie nedreptăţii;

Bucură-te, adevărul şi solia demnităţii;

Bucură-te, miluirea celor ce se pocăiesc;

Bucură-te, ajutorul celor ce se mântuiesc;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 13

O, preaminunate Părinte Antipa, omul rugăciunii şi podoaba cuvioşilor, cel ce ai câştigat moştenirea veşnicelor bunătăţi, primeşte această cântare de laudă şi, prin rugăciunile tale către Dumnezeu, cere nouă iertare păcatelor şi izbăvire de chinurile veşnice, că împreuna cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Din pruncie ai fost ales să fii sălaş al Duhului Sfânt, Care te-a întărit pururea în lucrarea faptelor bune şi în râvna către viaţa cea pustnicească, plăcută lui Dumnezeu. Pentru aceasta, noi, cei ce săvârşim cu dragoste sfântă pomenirea ta, îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, Cuvioase, zămislit în rugăciune;

Bucură-te, că a ta mamă te-a născut fără suspine;

Bucură-te, floare rară, pe plaiuri moldoveneşti;

Bucură-te, că ieşit-ai din satul Calapodeşti;

Bucură-te, mângâiere pentru bunii tăi părinţi;

Bucură-te, că pruncia ţi-a fost cale către sfinţi;

Bucură-te, că Alexandru la botez ai fost numit;

Bucură-te, copil ager, luminat de Duhul Sfânt;

Bucură-te, cel ce Domnul ţi-a pus sufletu-n lumină;

Bucură-te, că de Duhul, toată inima ţi-e plină;

Bucură-te, bunătate, şi a ochilor lumină;

Bucură-te, pustnic mare al întinselor cuprinderi;

Bucură-te, făclierul simţitoarelor deprinderi;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 1:

Ca pe o vistierie a nevoinţelor sihăstreşti, te lăudăm pe tine, Cuvioase Părinte Antipa; ca cel ce te-ai învrednicit, prin harul lui Dumnezeu, a dobândi împlinirea virtuţilor şi lucrarea rugăciunii celei curate, înstrăinându-te de patria şi neamul tău. Pentru aceasta, într-un glas, cu bucurie îţi cântăm: Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Acatistul Sfintei Muceniţe Tatiana (12 ianuarie)

Condacul 1:

Apărătoare a dreptei credinţe te-ai arătat, Sfântă Muceniţă Tatiana, prin slujirea lui Hristos şi, fiind rânduită diaconiţă a Bisericii Sale, prin zdrobirea capiştilor idolilor te-ai învrednicit de cununa mucenicească, pentru aceasta îţi cântăm: Aliluia!

Icosul 1:

Înfrumuseţată fiind mai mult decât oricare prin înţelepciune şi prin harul lui Dumnezeu, Căruia din pruncie ţi-ai încredinţat viaţa, de mari daruri te-ai învrednicit şi de cununa mucenicească, Sfântă Muceniţă Tatiana, de la Hristos, Mirele cel ales, pentru care noi cu umilinţă cântăm:

Bucură-te, că de bun neam fiind, ai ales smerita vieţuire,

Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi mireasa lui Hristos, prin aleasă slujire,

Bucură-te, că diaconiţă după vrednicia ta ai fost rânduită,

Bucură-te, ceea ce ai fost cu mari daruri împodobită,

Bucură-te, că pe Hristos din pruncie L-ai cunoscut,

Bucură-te, ceea ce din parinţi binecredincioşi te-ai născut,

Bucură-te, că în mijlocul Romei pagâne ai vieţuit,

Bucură-te, că între necredincioşi viaţa ta ca soarele a strălucit,

Bucură-te, că de trei ori tatăl tău antipat al Romei a fost,

Bucură-te, că trufia şi necredinţa nu ţi-au schimbat al vieţii rost,

Bucură-te, că din pruncie ai crescut în viaţă creştinească,

Bucură-te, că din aceasta, mari daruri aveau să izvorască,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 2

Slujind lui Hristos ziua şi noaptea în biserica Sa cea sfântă, în care erai rânduită diaconiţă, ai învăţat a sluji Lui în duh şi adevăr şi a-I cânta fără încetare: Aliluia!

Icosul 2

Fiind întru domnie împăratul Alexandru-copilul, care după mamă era închinător lui Hristos, dar pe zeii cei idoleşti nu-i lepădase din capiştile păgânilor, siliţi erau creştinii să slujească idolilor, dar tu, fecioară, ai rămas credincioasă lui Hristos, întru vrednicia de diaconiţă, pentru care noi îţi cântăm:

Bucură-te, ceea ce nu te-ai plecat închinării idoleşti,

Bucură-te, că ai rămas neclintită, pe Hristos să-L mărturiseşti,

Bucură-te, floare nestricăcioasă,

Bucură-te, diaconiţa lui Hristos cea aleasă,

Bucură-te, cea tare în virtute,

Bucură-te, ceea ce te-ai învrednicit de daruri multe,

Bucură-te, că prin a ta mărturisire pe mulţi ai întărit,

Bucură-te, că şi nouă împotriva eresurilor ne eşti zid nebiruit,

Bucură-te, că prin rugăciunile tale ne fereşti de asuprire,

Bucură-te, că din primejdii şi ispite ne dăruieşti izbăvire,

Bucură-te, ceea ce ne agoniseşti darul Duhului Sfânt,

Bucură-te, ceea ce întăreşti credinţa creştinească pe pământ,

Bucură-te, că ne înveţi a sluji lui Hristos cu credinţă,

Bucură-te, că împotriva duşmanilor Săi eşti purtătoare de biruinţă,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 3

Unindu-se prin viclean prieteşug cei tari ai cetăţii împotriva dreptcredincioşilor mărturisitori ai lui Hristos, au sporit cetele mucenicilor, care vor aduce de-a pururi lui Dumnezeu slavoslovii: Aliluia!

Icosul 3

Întru acea vreme prinsă fiind şi tu, fecioară, ceea ce slujeai ca diaconiţă în biserica cea creştinească a Romei, ai fost dată la muncire, dar ai rămas neplecată poruncilor eparhului de a jertfi idolilor, iar noi văzând tăria credinţei tale, cu umilinţă strigăm:

Bucură-te, tăria credinţei,

Bucură-te, steagul biruinţei,

Bucură-te, stâlpul mărturisirii creştine,

Bucură-te, că tiranul eparh nu te-a putut pleca pe tine,

Bucură-te, că prin eresuri şi rătăciri ne arăţi calea cea dreaptă,

Bucură-te, că Biserica mărturisitoare de la tine întărire aşteaptă,

Bucură-te, că ne eşti scut nebiruit împotriva duşmanilor,

Bucură-te, ceea ce eşti dăruitoare neobosită sărmanilor,

Bucură-te, tare apărătoare în primejdii şi nevoi,

Bucură-te, ceea ce te rogi necontenit lui Dumnezeu pentru noi,

Bucură-te, că pe pământ ai fost diaconiţă a lui Hristos,

Bucură-te, că şi-n cer eşti mijlocitoare nouă celor de jos,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 4

Voind necredinciosul eparh să te plece slujirii celei idoleşti a poruncit să fii dusă în capiştea idolilor, dar cu puterea rugăciunilor tale, capiştea s-a sfărâmat. Iar cei de faţă văzând minunea aceasta, slăveau pe Unul Dumnezeu cel Adevărat, strigând Lui: Aliluia!

Icosul 4

Fiind dusă în faţa judecătorului după sfărâmarea capiştei, ai fost supusă la munci fără seamă, dar întărită fiind cu putere dumnezeiască, ai suferit cu multă răbdare mucenicia pentru Hristos, încât mai mult slăbeau muncitorii ce-ţi strujeau trupul cu cazne de tot felul. Iar cei ce au văzut aceasta au mărturisit pentru tine, zicând:

Bucură-te, ceea ce la tot felul de munci ai fost supusă

Bucură-te, îţi strigăm văzând tăria ta cea nespusă,

Bucură-te, că prin chinuri ţi-ai împletit cununa muceniciei,

Bucură-te, că ţi-ai primit răsplata jertfelniciei,

Bucură-te, că ai uimit pe muncitori prin a ta bărbăţie,

Bucură-te, scut nebiruit, al celor ce se roagă ţie,

Bucură-te, ceea ce ai pierdut rătăcirea cea idolească,

Bucură-te, ceea ce lumina dreptei credinţe faci să izvorască,

Bucură-te, păzitoarea noastră de orice rătăcire,

Bucură-te, sprijin şi liman de mântuire,

Bucură-te, Tatiana, floarea cea aleasă,

Bucură-te, faclie mult luminoasa,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 5

Muncită fiind, Sfântă Muceniţă Tatiana, cu felurite munci, te rogi Lui Hristos pentru muncitorii tăi, ca să le dea lor lumina cunoştinţei celei adevărate şi străluciţi fiind ei cu darul Duhului Sfânt, prin rugăciunile tale, împreună aţi strigat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

Întocmai ca şi Sfântul şi întâiul Mucenic Ştefan, te-ai rugat, fecioară, pentru cei ce te munceau, iar aceştia, câstigaţi au fost prin rugăciunile tale la adevărata cunoştinţă de Dumnezeu şi împreună cu tine au primit mucenicia, pentru care noi laude îţi aducem, grăind:

Bucură-te că prin răbdarea ta ai câştigat alte opt suflete pentru Hristos,

Bucură-te, că de la idoleasca rătăcire i-ai întors,

Bucură-te, că ei chiar în sângele lor s-au botezat,

Bucură-te, că împreună cu tine munci grele au răbdat,

Bucură-te că şi azi pe mulţi îi întorci la credinţă,

Bucură-te, că împotriva celui rău ne dai biruinţă,

Bucură-te, solitoare bună către Dumnezeu,

Bucură-te, nădejde de mântuire a sufletului meu,

Bucură-te, că cei binecredincioşi sprijinul tău caută,

Bucură-te, a fecioarelor podoabă de laudă,

Bucură-te, floare nevestejită cu bun miros,

Bucură-te, odor strălucit mult luminos,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 6

Tăindu-li-se capul, celor opt împreună pătimitori cu tine, pe care-i câştigaseşi la adevărata credinţă, s-au învrednicit astfel a intra degrab în ceata mucenicilor, unde neîncetat cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

După aceasta, fiind adusă din nou în faţa judecătorului, ai stat înaintea lui cu trupul întreg şi sănătos şi chip luminos, de care lucru minunat acela mirându-se, cumplit au poruncit să-i biciuiască tot trupul cu bice, iar tu, muceniţă a lui Hristos, ai răbdat cu bucurie şi această muncire, pentru care noi te lăudăm zicând:

Bucură-te, că în chip minunat rănile ţi se vindecau,

Bucură-te, că muncitorii tăi de-aşa minuni se mirau,

Bucură-te, că ai stat înaintea judecătorului cu trup sănătos,

Bucură-te, că chipul îţi era smerit şi luminos,

Bucură-te, că acela de mânie, pentru această minune, s-a umplut,

Bucură-te, că la munci grele iarăşi să te supună au început,

Bucură-te, că şi pe acelea cu bucurie le-ai răbdat,

Bucură-te, că tot trupul de răni ţi-a fost brăzdat,

Bucură-te, că întăreşti pe tot omul ce-n nevoi se frânge,

Bucură-te, că păcatului te-ai împotrivit până la sânge,

Bucură-te, că-n ispite şi dureri te avem ajutătoare,

Bucură-te, a muceniţelor prea luminoasă floare,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 7

Cu felurite chinuri au căutat cumpliţii muncitori a te face, Sfântă Tatiana, să te lepezi de credinţa creştină, dar tu nu încetai a-I sluji Lui Hristos, Mirele tău Cel Prea ales şi, ridicând ochii spre cer, întărită prin puterea Lui, Îi cântai neîncetat: Aliluia!

Icosul 7

Cu harul lui Dumnezeu fiind întărită, răbdat-ai cu bucurie toate caznele, de aceea la felurite munci ai fost supusă, dar nu au dovedit tăria ta, Sfântă Muceniţă a lui Hristos, ci mai mult slăbeau muncitorii de mulţimea loviturilor, că şi cu toiege ai fost bătută, fiind întinsă pe pământ în chipul crucii; iar noi, văzând tăria ta, unele ca acestea îţi cântăm:

Bucură-te, ceea ce ai răbdat nespuse munci pentru Hristos,

Bucură-te, că în chipul crucii ai fost întinsă la pământ jos,

Bucură-te, că fiind bătută cu toiege, ai răbdat cu tărie,

Bucură-te, că pentru a ta răbdare, pâna azi laude îţi aducem ţie,

Bucură-te, că muncitorii tăi oboseau de greul loviturilor,

Bucură-te, că tu sufereai cu blândeţe mulţimea chinurilor,

Bucură-te, că prin a ta răbdare şi pe noi ne întăreşti în ispite,

Bucură-te, liman lin al sufletelor chinuite,

Bucură-te, că pentru Iisus Cel răstignit ai pătimit,

Bucură-te, că al tău trup în chipul crucii ţi s-a răstignit,

Bucură-te, că Hristos ţi-a dat slăvita cunună,

Bucură-te, a noastră propovăduitoare prea bună,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 8

În aşa cumplite munci fiind, înşişi îngerii înconjurau trupul tău istovit de mulţimea bătăilor, lovind împreună pe cei ce te munceau, încât au murit nouă dintr-înşii, iar tu ai rămas nevătămată, de care vedere minunându-se toţi cei din jur, slăveau pe Dumnezeu cântându-I: Aliluia!

Icosul 8

Iară tu, dacă ai văzut sălbăticiunea muncitorilor tăi, batjocoreai răutatea lor şi nimicnicia zeilor, întărindu-te şi mai mult în credinţă şi, plecându-se ziua, de către seară ai fost aruncată în temniţă, unde toată noaptea lumină cerească te-a strălucit şi îngerii împreună cântau, de care minune uimiţi fiind, laude ca acestea aducem ţie:

Bucură-te, că ai batjocorit neputinţa idolească,

Bucură-te, că ai înfrânt izvodirea lor cea drăcească,

Bucură-te, că prin a ta pătimire s-a slăvit numele lui Hristos,

Bucură-te, că L-ai arătat tuturor ca un soare luminos,

Bucură-te, că şi în temniţă ai fost aruncată,

Bucură-te, că acolo de îngeri ai fost înconjurată,

Bucură-te, că lumină cerească te-a strălucit

Bucură-te, că a-L vedea aievea pe Hristos te-ai învrednicit,

Bucură-te, că acum necontenit împreună cu îngerii petreci,

Bucură-te, că de slava mirelui tău cel ceresc te bucuri în veci,

Bucură-te, că celor ce te cheamă în ajutor le dai bucurie,

Bucură-te, povăţuitoarea celor ce cu credinţă se roagă ţie,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 9

Adusă fiind a doua zi din nou înaintea judecătorului şi stând în faţa lui iar, cu chipul prealuminos şi sănătos, ai minunat pe toţi ce te vedeau, iar tu slăveai pe Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul 9

Văzând judecătorul că nu te poate birui cu nici un fel de munciri, a încercat să te înduplece cu viclene uneltiri şi ademeniri ca să te plece să aduci împreună cu ei jertfă idolilor. Iar tu cu înţelepciune te-ai arătat ca şi cum ai primi să jertfeşti lor şi fiind dusa în capiştea idolească, ridicând ochii către cer şi rugându-te fierbinte, s-a făcut tunet înfricoşător şi fulgere căzând din cer au pustiit capiştea, prefăcând în cenuşă toţi idolii şi pe slujitorii lor şi mulţime de norod, pentru care biruinţă, cu bucurie te lăudăm, zicând:

Bucură-te, că nu te-ai lăsat înduplecată prin nici o muncire,

Bucură-te, că nu te-au putut pleca nici prin vicleana uneltire,

Bucură-te, că ai rămas neclintită în mărturisirea lui Hristos,

Bucură-te, că pentru aceasta te-ai învrednicit de un har mult preţios,

Bucură-te, că prin tine s-a zdrobit capiştea idolească,

Bucură-te, că tunete şi fulgere din cer au căzut s-o zdrobească,

Bucură-te, că ale tale rugăciuni toate s-au împlinit,

Bucură-te, că ţi-a ascultat ruga Iisus Hristos, Mirele tău Cel iubit,

Bucură-te, ceea ce plină de înţelepciune te-ai arătat,

Bucură-te, că pe toţi prin minunea aceasta i-ai înfricoşat,

Bucură-te, că zdrobeşti pe hulitorii de Dumnezeu,

Bucură-te, că eşti ajutătoare celor ce cheamă numele tău,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 10

Adusă fiind din nou, Sfântă Muceniţă Tatiana, în divan, ţi-a fost spânzurat trupul şi strujit tot cu unghii de fier, dar duhul nu au putut să ţi-l plece spre idolească slujire, ci mai mult te întăreai în dumnezeiasca credinţă, strigând: Aliluia!

Icosul 10

Fiind din nou aruncată în temniţă, iarăşi îngerii lui Dumnezeu cu luminare au venit să-ţi slujească şi ţi-au tămăduit toate rănile trupului, şi ţi-au întărit duhul, pentru care noi, bucurându-ne, strigăm:

Bucură-te, ceea ce lui Hristos i-ai slujit cu credinţă,

Bucură-te, că în chinuri şi în munci El ţi-a dat biruinţă,

Bucură-te, că te-ai învrednicit ca îngerii să-ţi slujească,

Bucură-te, că prin ei ai înfrânt închinarea idolească,

Bucură-te, că de îngeri ţi s-au tămăduit rănile trupului,

Bucură-te, că prin dânşii ţi-ai întărit virtuţile sufletului,

Bucură-te, că salţi cu îngerii împreună,

Bucură-te, ceea ce eşti către Dumnezeu solitoarea noastră cea bună,

Bucură-te, că în primejdie chemăm al tău nume,

Bucură-te, că şi azi împarţi tămăduiri şi faci minuni în lume,

Bucură-te, că prin tine de mari daruri ne învrednicim,

Bucură-te, că prin tine ne învăţăm cum se cade lui Hristos să-i slujim,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 11

Fiind scoasă din nou afară din temniţă, Sfântă Muceniţă Tatiana, ai fost aruncată în privelişte, spre mâncare unui leu înfricoşat, dar spre uimirea tuturor, acela s-a apropiat lingându-ţi mâinile, dar când l-au scos de acolo, s-a repezit asupra unui cinstit boier, ucigându-l, de care lucru mulţi înfricoşându-se, slăveau pe Dumnezeu strigând: Aliluia!

Icosul 11

Iscodind noi chinuri, ţi-au strujit cumplit tot trupul, Sfântă Muceniţă a lui Hristos, dar tu pe toate le-ai răbdat cu bărbăţie, iar muncitorii tăi cădeau de ostenelile muncirii, mulţi fiind ucişi prin puterea îngerilor, care nevăzut te ocroteau şi întorceau loviturile asupra celor ce te loveau. Apoi în foc aruncată ai fost, dar nici focul nu te-a vătămat, de care minuni, cutremuraţi fiind, slăvim pe Dumnezeu strigând:

Bucură-te, că nu s-au aflat munci prin care să fii biruită,

Bucură-te, Muceniţa lui Hristos, cea iubită,

Bucură-te, că şi îngerii slăveau a ta pătimire,

Bucură-te, că celor zdrobiţi le dai tămăduire,

Bucură-te, cununa muceniciei cea nestricăcioasă,

Bucură-te, diaconiţa cea prea aleasă,

Bucură-te, floarea Bisericii cea cu bun miros,

Bucură-te, vrednică slujitoare a Domnului Hristos,

Bucură-te, că în primejdii la tine toţi năzuim,

Bucură-te, că de la racla moaştelor tale noi har dobândim,

Bucură-te, că eşti întărirea credinţei creştine,

Bucură-te, limanul celor ce aleargă la tine,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 12

Socotind nepricepuţii tăi muncitori că nu cu a lui Hristos putere, ci cu vrăjitorie zdrobeşti toată puterea lor, ţi-au tăiat părul, crezând că aşa te vor putea birui, dar tu râzând de nepriceperea lor slăveai pe Dumnezeu, Cel ce-ţi dădea putere, cântându-I: Aliluia!

Icosul 12

Bucurându-se de socotinţa lor cea dobitocească şi încredinţaţi că ţi-au luat toată puterea prin tăierea părului, te-au închis iar într-o capişte idolească, dar petrecând acolo două zile în dumnezeiască strălucire, când ai fost scoasă din capişte din nou s-au aflat zdrobiţi idolii, de care lucru mâniindu-se cumplit judecătorul, nemaiştiind ce munci să iscodească, ţi-a tăiat cinstitul cap, luând desăvârşit cununa mucenicească, împreună cu bine credinciosul tău tată, pentru care noi cu laude te cinstim:

Bucură-te, că prin deşarta cugetare, au socotit puterea ta vrăjmăşească;

Bucură-te, că ai batjocorit nesocotinţa lor cea drăcească,

Bucură-te, că zadarnic ţi-au tăiat părul ca să-ţi ia puterea,

Bucură-te, că tărie îţi era credinţa şi vederea,

Bucură-te, că prin tunderea părului, puterile nu-ţi slăbesc,

Bucură-te, ne rugăm ţie şi noi, cei din cinul monahicesc,

Bucură-te, că prin tăierea părului şi noi patimile ni le răstignim,

Bucură-te, că-n ispite şi-n patimi cu tine pe vrăjmaş îl biruim,

Bucură-te, ceea ce petreci cu cetele îngereşti,

Bucură-te, că nouă, credincioşilor, mult folositoare ne eşti,

Bucură-te, mângâierea şi întărirea mireselor lui Hristos,

Bucură-te, al cetăţii Craiovei mărgăritar mult luminos,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 13

Prea cinstită şi întru tot lăudată Sfântă Muceniţă Tatiana, care prin aleasă slujire te-ai învrednicit a fi diaconiţă a lui Hristos şi prin nenumăra-tele şi grelele munci pe care le-ai suferit, ai întărit mărturisirea credinţei într-un singur Dumnezeu, zdrobind capiştea idolească prin puterea rugă-ciunilor tale şi ai primit cununa muceniciei prin tăierea capului, auzi rugă-ciunea noastră şi ne izbăveşte de toată înconjurarea duşmanilor văzuţi şi nevăzuţi şi mai ales apară turma lui Hristos, care este Biserica, de toate eresurile şi rătăcirile şi ne ajută ca într-o unire să-I cântăm Lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Înfrumuseţată fiind mai mult decât oricare prin înţelepciune şi prin harul lui Dumnezeu, Căruia din pruncie ţi-ai încredinţat viaţa, de mari daruri te-ai învrednicit şi de cununa mucenicească, Sfântă Muceniţă Tatiana, de la Hristos, Mirele cel ales, pentru care noi cu umilinţă cântăm:

Bucură-te, că de bun neam fiind, ai ales smerita vieţuire,

Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi mireasa lui Hristos, prin aleasă slujire,

Bucură-te, că diaconiţă după vrednicia ta ai fost rânduită,

Bucură-te, ceea ce ai fost cu mari daruri împodobită,

Bucură-te, că pe Hristos din pruncie L-ai cunoscut,

Bucură-te, ceea ce din parinţi binecredincioşi te-ai născut,

Bucură-te, că în mijlocul Romei pagâne ai vieţuit,

Bucură-te, că între necredincioşi viaţa ta ca soarele a strălucit,

Bucură-te, că de trei ori tatăl tău antipat al Romei a fost,

Bucură-te, că trufia şi necredinţa nu ţi-au schimbat al vieţii rost,

Bucură-te, că din pruncie ai crescut în viaţă creştinească,

Bucură-te, că din aceasta, mari daruri aveau să izvorască,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 1:

Apărătoare a dreptei credinţe te-ai arătat, Sfântă Muceniţă Tatiana, prin slujirea lui Hristos şi, fiind rânduită diaconiţă a Bisericii Sale, prin zdrobirea capiştilor idolilor te-ai învrednicit de cununa mucenicească, pentru aceasta îţi cântăm: Aliluia!

 

Acatistul Sfintei Nina (14 ianuarie)

Condacul 1:

A cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare şi faptelor Sfinţilor Apostoli următoare, în semn de cinstită binecuvântare, crucea de la Maica lui Dumnezeu ai primit şi în Iviria o ai înălţat, de aceea, lăudându-te, îţi mulţumim ţie, alăută duhovnicească şi Sfântă Nina. Tu însă, având multă râvnă către Domnul, nu înceta să te rogi pentru noi, de necazuri şi scârbe să fim izbăviţi, căci te chemăm cu umilinţă şi zicem:

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei.

Icosul 1:

Creatorul tuturor făpturilor asemenea unui înger minunat în Iviria te-a înfăţişat, ca să aduci la credinţă popoarele acestui pământ, aflate în întunericul morţii, în minciună idolească şi să le chemi pe ele la lumina adevărului şi la înnoirea sufletului. De aceea, mulţumind lui Dumnezeu, te preamărim ca pe o luminătoare şi rugătoare a noastră şi cu osârdie te chemăm pe tine:

Bucură-te, aleasă preaminunată a Proniei dumnezeieşti;

Bucură-te, vlăstar răsărit din rădăcină cucernică;

Bucură-te, lăcaş al puterii binefăcătoare;

Bucură-te, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu credincioasă solitoare;

Bucură-te, a Apostolilor prealăudată următoare;

Bucură-te, că la propovăduire asemenea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat te-ai silit;

Bucură-te, că minciuna idolească ai nesocotit;

Bucură-te, că sfânta credinţă ai răspândit;

Bucură-te, că ne-ai arătat calea către ceruri;

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei.

Condacul 2

Treimică oblăduire pentru oameni văzând, a Tatălui Ceresc, a Unicului Său Fiu şi a Sfântului Duh, Care prooroci şi apostoli a ridicat spre slujirea mântuitoare, iar pentru întoarcerea noastră către lumina adevărului evanghelic pe Sfânta Nina, cea întocmai cu Apostolii a ales, lui Dumnezeu îi cântăm aşa: Aliluia.

Icosul 2

Dorind înţelepciunea dumnezeiască să pătrundă, de multe ori Sfânta Nina pe îndrumătoarea sa, Niofora, despre Mântuitorul Hristos şi despre hitonul Lui sfânt o întreba. Când Niofora adevărurile de credinţă o învăţa, Sfânta Nina să se închine voia hitonului preascump şi locului faptelor Sfinţilor Apostoli, Noi însă, plini de evlavie pentru viaţa ei, o preaslăvim astfel:

Bucură-te, că adevărurile împărăţiei lui Dumnezeu le-ai descoperit;

Bucură-te, că din tinereţe pe Hristos L-ai iubit;

Bucură-te, că de mama ta, Suzana, din pruncie cu evlavia ai fost învăţată;

Bucură-te, liniştea tatălui tău Zabulon;

Bucură-te, că de Preasfinţitul Iuvenalie în frică de Dumnezeu ai fost păzită

Bucură-te, că dumnezeieştile cuvinte ai învăţat;

Bucură-te, că în Sfântul Oraş Ierusalim te-ai întors;

Bucură-te, că încă din pruncie cu dorirea şi înclinările tale pentru Dumnezeu pe mulţi i-ai mirat;

Bucură-te, că fericirea cerească în loc de cea pământească ai ales;

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei.

Condacul 3

Ca pe o făclie luminoasă, Sfântă Nina, la dragostea cucernică, la dorirea de închinare la hitonul Domnului şi la râvna apostolească puterea Celui Prea-înalt te-a înălţat, iar toţi cei care au primit de la tine lumina înţelepciunii lui Dumnezeu Îi cântă Domnului aşa: Aliluia.

Icosul 3

Având Sfânta Nina râvnă nestrămutată să mulţumească Maicii Domnului, în Iviria din inimă a dorit să meargă şi la locurile sfinte de acolo să se închine. Pentru aceasta, văzând la ea o asemenea râvnă curată, îi cântăm:

Bucură-te, că deşertăciunile lumii acesteia din tinereţe ai urât;

Bucură-te, că adevărata înţelepciune ai îndrăgit;

Bucură-te, că în învăţătură dumnezeiască comoara înţelepciunii ai aflat;

Bucură-te, că pe iubitorii de deşertăciuni lumeşti, prin traiul plin de bine-faceri, i-ai întrecut;

Bucură-te, că pe nestrămutata piatră a poruncilor lui Hristos te-ai întărit;

Bucură-te, că de credinţa ta îngerii şi oamenii s-au uimit;

Bucură-te, că prin post şi rugăciune trupul l-ai supus sufletului;

Bucură-te, că dragostea ta pentru Biserica lui Dumnezeu multora le-a fost de învăţătură;

Bucură-te, că bunătatea firii la slujirea apostolească te-a adus;

Bucură-te, că prin viaţă bineplăcută vas al Duhului Sfânt te-ai făcut;

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei.

Condacul 4

Tulburaţi de viforul patimilor lumeşti, nu ne pricepem noi cum să lăudăm minunata ta îndrăzneală, Sfântă Nina de Dumnezeu aleasă, căci în Roma păgână nu te-ai înfricoşat să mergi şi dorinţa ta în numele lui Hristos să împlineşti. Iar Preacurata Maică, din înseşi preacuratele sale mâini, Crucea ţi-a dat şi la binevestirea cuvântului mântuitor în ţara ivireană te-a chemat, pentru toţi acei care doreau să-I cânte lui Dumnezeu aşa: Aliluia.

Icosul 4

Auzind Preasfinţitul Iuvenalie că Maica Preacurată la propovăduirea Cu-vântului Domnului te-a chemat pe tine în ţara sortită ei, Iviria, şi Crucea ţi-a dăruit în vedenie, pe care cu părul tău ai înfăşurat-o, a început să-L slăvească pe Dumnezeu, mântuirea oamenilor, şi să-ţi zică acestea:

Bucură-te, că de binecuvântarea Domnului ai fost luminată;

Bucură-te, că îndrăzneală către Domnul lisus şi Preacurata Lui Maică prin smerenia Duhului ai dobândit;

Bucură-te, că te-ai bucurat când Maica Domnului ţi s-a arătat;

Bucură-te, că de la Preacurata cuvinte preadulci ai auzit;

Bucură-te, că împreună ca nişte prietene aţi vorbit;

Bucură-te, că de surorile din Ierusalim ai fost cinstită;

Bucură-te, că pentru luminarea noastră cu lumina neapusă ai fost hărăzită

Bucură-te, lumânare de Dumnezeu aprinsă care ai izgonit întunericul necurăţiei;

Bucură-te, că ai primit Crucea ca semn al izbândirii tale la mărturisirea adevărului;

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei.

Condacul 5

Ca o stea de Dumnezeu arătată ai fost, Sfântă Nina, căci la îngăduinţa Născătoarei de Dumnezeu ai strălucit şi ne-ai luminat pe noi cu propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, acestei cereşti călăuzitoare ce a strălucit cu slava faptelor binecinstitoare şi ne-a alinat cu ajutorul său pe toţi cei ce venim la ea rugându-ne, mulţumiri îi aducem cu osârdie, iar Domnului Care ne-a dat o asemenea mijlocitoare Îi cântăm şi îl lăudăm aşa: Aliluia.

Icosul 5

Văzând miresele lui Hristos şi împreună rugătoarele şi postitoarele Nina şi Ripsimia gândul spurcat al nelegiuitului Diocleţian, de a se căsători cu Ripsimia şi slujirii idoleşti s-o supună, din oraşul Roma s-au sfătuit şi în Armenia au fugit, iar aici, păgânul rege Tiridat la moarte le-a osândit. Din mâinile lui Diocleţian şi Tiridat pe Sfânta Nina Dumnezeu a scăpat-o şi la mărturisirea cuvântului evanghelic în Iviria a îndemnat-o. Iar noi, bucurându-ne de acest gând al Domnului pentru mântuirea oamenilor, pe Sfânta Nina, solitoarea Domnului, o lăudăm şi o chemăm:

Bucură-te, că la venirea ta în Roma calea mărturisirii ai ales;

Bucură-te, că în slujirea Cuvântului lui Dumnezeu prin bărbăţie şi duh tare te-ai proslăvit;

Bucură-te, că pentru slava lui Dumnezeu greul drum al Iviriei fără cârtire l-ai străbătut;

Bucură-te, că din mâinile lui Diocleţian şi Tiridat harul Domnului te-a scăpat;

Bucură-te, că în munţii Tialeti smeritul tău glas cu adevărat a răsunat;

Bucură-te, că pacea în suflete cu chipul blândeţii ai întărit-o;

Bucură-te, că buna mireasmă a cuvintelor lui Hristos pe mulţi i-a înmiresmat

Bucură-te, că pe drumul mântuirii ne întăreşti;

Bucură-te, că prin tine de fericirea veşnică ne bucurăm;

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei.

Condacul 6

Mărturisitoare mare ai fost, Sfântă Nina, căci, prin truda şi nevoinţele tale, Biserica lui Hristos în Iviria s-a răspândit, întunericul orbirii s-a izgonit, lumina dreptăţii s-a ivit, iar noi, cei care de tine am fost izbăviţi din întunericul slujirii idoleşti, cu vrednicie pe Domnul îl vom chema aşa: Aliluia.

Icosul 6

Lumina adevărului în Iviria a strălucit, când Sfânta Nina în oraşul Urbnisi binevestea şi când mulţimea de lume spre capitala Georgiei, se îndrepta, că zeilor mincinoşi Armaz şi Zaden să li se închine; dar pe aceşti idoli, Sfântă Nina cu rugăciunile sale i-a zdrobit. De aceea, ca pe o biruitoare a demonilor o lăudăm pe ea zicând:

Bucură-te, că puterea adevăratului Dumnezeu pentru prima dată în Iviria ai arătat;

Bucură-te, că pe idolul Armaz puterea Celui Preaînalt l-a zdrobit;

Bucură-te, că mândria lui cu rugăciunile tale a fost ruşinată;

Bucură-te, că neputinţa duhului rău prin rămăşitele idolului a fost descoperită;

Bucură-te, că pe demonul Zaden şi pe îngerii lui în picioare i-ai călcat;

Bucură-te, că pe stăpânitorii întunericului i-ai alungat;

Bucură-te, că zadarnica lor împărăţie ai nimicit-o;

Bucură-te, că flacăra necuraţiei diavoleşti ai stins-o;

Bucură-te, că prin suflu năvalnic şi foc din cer slujirea idolească ai putut-o respinge;

Bucură-te, că prin râvna ta numele adevăratului Dumnezeu în Iviria s-a preamărit;

Bucură-te, că fiilor întunericului lumina Evangheliei le-ai arătat;

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei.

Condacul 7

Deşi regele Mirian împreună cu slugile sale să priceapă doreau puterea adevăratului Dumnezeu Care le-a nimicit idolii neputincioşi, totuşi cu nedumerire se întrebau: “Ce va fi dacă zeii noştri cu adevărat vor cădea?” Cu toate acestea, mărturisirea Sfintei Nina cu evlavie mare a fost primită de drept-credincioşii regi, de preotul iudeu Abiatar, de fiica lui Sidonia şi de alte fecioare. Astfel, pe Domnul Hristos descoperind, I-au cântat Lui aşa: Aliluia.

Icosul 7

Fiii Iviriei de o nouă viaţă s-au învrednicit când cuvintele Adevărului de la Sfânta Nina au primit, căci pentru luminarea şi curăţirea de păcate prin baia botezului toţi au trecut şi tămăduiri să primească de la Domnul vrednici s-au făcut, cu rugăciunile fericitei mijlocitoare; regele Mirian, cu harul Domnului, vederea a dobândit şi, astfel, pe Hristos L-a mărturisit; regina Nana din patul de boală s-a ridicat, iar copilul lor de duhul cel rău a scăpat, împreună cu pace în cristelniţa vieţii renăscând. Popoarele lumii aceste minuni văzând, cu cinste mare pe Sfânta Nina o proslăvesc şi îi cântă:

Bucură-te, că necredinţa regelui Mirian în credinţă ai schimbat-o;

Bucură-te, că dreapta lui mărturisire ai primit-o;

Bucură-te, că orbirea i-ai vindecat de îndată;

Bucură-te, că închinarea la idoli ai stins;

Bucură-te, că de rătăcirile păgâneşti ai scăpat;

Bucură-te, înlăturarea obiceiurilor rele;

Bucură-te, izbăvirea noastră de ispite;

Bucură-te, că celor care cer binefaceri le dăruieşti;

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoare a Georgiei.

Condacul 8

Mare minune de Dumnezeu ni s-a arătat, când în milostivirea Sa Prea-curata Născătoare prin sorţi şi-a ales Iviria, iar în semn de bunăvoinţă faţă de locuitorii ei, chiar din primele zile ale mărturisirii mântuirii oamenilor, cinstitul hiton al Domnului Hristos le-a dat şi deasupra lui Trunchiul de Viaţă dătător a înălţat, de la care credincioşii tămăduiri în neputinţe şi în dureri primesc; de asemenea, Preacurata, spre întărirea sfintelor sale daruri de credinţă, pe Sfânta Nina cu Crucea în Iviria a îndreptat. De aceea, bucurându-ne cei pământeşti, mintea şi inima noastră către împărăţia Cerurilor le înălţăm şi pe Binefăcătorul nostru Dumnezeu neîncetat îl preaslăvim şi îl chemăm aşa: Aliluia.

Icosul 8

Cu gândul la cele cereşti, Sfântă Nina, pe toate ai căutat să le cuprinzi, de aceea, pe cei pământeşti, care nu L-au cunoscut pe Mântuitorul Hristos, i-ai chemat la vorbirea cu moştenitorii împărăţiei Cereşti, căci acei pământeşti, aflând măreţia slavei Unicului şi adevăratului Păstor ceresc şi pământesc, îl vor slăvi pe El cu o gură şi o inimă împreună cu locuitorii cereşti. Asemenea şi noi, privind la râvna ta pentru mântuirea noastră, cu umilinţă te chemăm pe tine, zicând:

Bucură-te, deschizătoarea uşilor botezului;

Bucură-te, că la Hristos ne-ai adus;

Bucură-te, că încreştinând Georgia, pe sfinţii îngeri cu mare bucurie i-ai cuprins;

Bucură-te, că pe regele Mirian, în numele Dumnezeului adevărat, la construcţia bisericii de mână omenească l-ai îndemnat;

Bucură-te, că în ea cinstita Cruce din viţă-de-vie ai aşezat;

Bucură-te, că mărturia dragostei tale pentru Hristos tuturor fiilor Sfintei Biserici prin aceasta ai lăsat;

Bucură-te, că împreună cu mulţimea uceniţelor tale la Sfântul Botez pe toţi i-ai chemat;

Bucură-te, că pe fiii Iviriei din cristelniţă i-ai primit;

Bucură-te, că pe mulţi la minte i-ai luminat;

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoare a Georgiei.

Condacul 9

Toate Puterile Cereşti s-au bucurat, când fiii Iviriei s-au botezat; căci Unul dintre Puteri în chip de om minunat S-a arătat şi a întărit Trunchiul făcător de minuni la rădăcina căruia era hitonul Domnului, învăţându-i pe toţi să cânte lui Dumnezeu, împreună cu Sfânta Nina: Aliluia.

Icosul 9

Nici o limbă şi nici un grai nu va putea să te laude după cuviinţă, cea întocmai cu Apostolii Nina, căci slava lui Dumnezeu şi mântuirea aproapelui tocmai din Mtheta kartalina şi din pământul kahetin la toate neamurile de acolo s-au răspândit, Cuvântul lui Dumnezeu de la tine auzind şi mântuirea primind. Noi însă, cuprinşi de bucurie şi mulţumire pentru dragostea ta, te chemăm pe tine astfel:

Bucură-te, că ne-ai acoperit pe noi cu veşmântul botezului;

Bucură-te, val de desfătări, care ne-ai adăpat pe noi cu apa evlaviei;

Bucură-te, apărătoare preaminunată a credinţei lui Hristos;

Bucură-te, că raiul ceresc pe pământ ai răspândit;

Bucură-te, izbăvirea noastră din robia păcatului;

Bucură-te, nimicirea curselor vrăjmaşe;

Bucură-te, că te-ai luptat cu rău cinstitorii;

Bucură-te, biruinţă slăvită asupra necredinţei;

Bucură-te, netrebnicirea obiceiurilor rele şi a superstiţiilor;

Bucură-te, dulce alăută a credinţei;

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoare a Georgiei.

Condacul 10

Dorind să scapi de moarte veşnică sufletul tău şi al apropiaţilor tăi, cea întocmai cu Apostolii Nina, cu multă râvnă te-ai silit pentru slava lui Dumnezeu, împlinind această faptă istovitoare şi mărturisitoare, de aceea cu dreptate ai fost încununată de Dumnezeu în ceruri cu cunună apostolească, unde împreună cu toţi sfinţii mijloceşti pentru noi în rugăciuni şi cânţi Lui aşa: Aliluia.

Icosul 10

Ca pe un zid puternic Dumnezeu te-a înălţat şi apărătoarea noastră de felurite năpaste te-a arătat, Sfântă Nina, iar nestricăciosul tau trup izvor de tămăduiri s-a făcut, aşezat fiind în pământul kizic, în localitatea Bodbis, unde pe prinţesa Sofia împreună cu poporul de acolo ai luminat, căci toţi pentru care mijloceşti multă milă primesc de la Domnul şi te cheamă pe tine astfel:

Bucură-te, zid şi acoperământ, care nu te ascunzi la venirea noastră;

Bucură-te, că celor care caută mântuirea şi luminarea adevărată eşti gata ajutătoare;

Bucură-te, izvor nesecat al binecuvântărilor şi milelor dumnezeieşti pentru cei care te cinstesc pe tine;

Bucură-te, apărătoarea noastră de năpaste şi moarte primejdioasă;

Bucură-te, ajutătoarea oamenilor evlavioşi;

Bucură-te, potolirea trupurilor zbuciumate;

Bucură-te, bucuria sufletelor noastre;

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoare a Georgiei.

Condacul 11

Cântare preasmerită Preasfintei Treimi a adus Sfânta Nina, pe Unicul Dumnezeu Cel întreit în Persoane, până la sfârşitul vieţii, cu mintea şi cu fapta iubindu-L. Primeşte deci de la preacinstitorii tăi cântare de umilinţă şi nu te scârbi de noi, căci la tine şi la Preacurata Născătoare în dureri şi nevoi alergăm şi, nădăjduind la mijlocirile tale, Sfânta Nina, pe Dumnezeu Îl chemăm: Aliluia.

Icosul 11

Ca o lumânare aprinsă, Sfântă Nina, în întuneric ai luminat, căci de la pământ la cer te-ai mutat, înainte de aceasta pe credincioşii tăi fii ca nişte vlăstare tinere la tine i-ai chemat şi, tămăduindu-le neputinţele, preacuratul tău duh în mâinile Domnului l-ai dat. Sfârşitul tău cucernic văzând, regele Mirian şi apropiaţii lui amarnic plângeau şi la despărţire cu lacrimi îi cântau acestea:

Bucură-te, înger ceresc care în chip omenesc te-ai arătat;

Bucură-te, mireasa lui Hristos, care pe Mirele Ceresc cu Biserica Iviriei ai unit;

Bucură-te, fericită luminătoare a noastră, care mulţime de fapte bune zi şi noapte ai săvârşit;

Bucură-te, hrănitoare neobosită care cu cuvinte dumnezeieşti ne-ai hrănit

Bucură-te, porumbiţă neprihănită, care de la pământ spre lăcaşurile cereşti ai zburat;

Bucură-te, că sfintele tale moaşte de mireasmă bună sunt cuprinse;

Bucură-te, că de această bună mireasmă, noi, fiii tăi, acum ne desfătăm;

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoare a Georgiei.

Condacul 12

Cu Harul dat ţie de Dumnezeu ne călăuzeşti, căci preacinstita ta pomeni-re, Sfântă Nina Cea întocmai cu Apostolii o prăznuim şi cu umilinţă venim la chipul tău împodobit cu cinstita Cruce, din suflet rugându-te: păzeşte-ne pe noi în viaţa aceasta în credinţă dreaptă, în evlavie şi curăţie, că la adormirea noastră să ne învrednicim a-I cânta Domnului aşa: Aliluia.

Icosul 12

Cântăm plecarea ta la Domnul, prealăudată Nina, cinstim fapta ta aposto-lească, preamărim râvna ta pentru Dumnezeu, lăudăm îndelunga ta răbdare, slăvim smerenia ta şi mulţumim pentru asemenea sfârşit cucernic, căci mi-nunile care pentru mulţi le-ai săvârşit încă din timpul plecării tale s-au prea-slăvit, de aceea, de ele uimindu-ne, îţi cântăm ţie acestea:

Bucură-te, că în cinul îngerilor şi de sfinţi cu dragoste ai fost primită;

Bucură-te, că soborului apostolesc eşti părtaşă;

Bucură-te, că împreună cu feţele aleşilor de Dumnezeu în lăcaşul ceresc te-ai sălăşluit;

Bucură-te, cădelniţă de aur, care înalţi tămâia rugăciunilor noastre la Dumnezeu;

Bucură-te, că prin vederea celor cereşti de veşnica fericire ai parte;

Bucură-te, că de Constantin şi Elena Cei întocmai cu Apostolii ai fost slăvită;

Bucură-te, că de poporul georgian şi de toţi drept-credincioşii eşti prea-mărită;

Bucură-te, comoara minunilor lui Hristos;

Bucură-te, că de la cinstita Cruce înfăşurată cu părul tău, tămăduirea sufletească şi trupească primim;

Bucură-te, că de la sfintele tale moaşte ajutor mult folositor dobândim;

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoare a Georgiei.

Condacul 13

O, preaslăvită şi preaminunată luminătoare a Iviriei, pururea noastră rugătoare în faţa Mântuitorului Hristos şi a Preacuratei Sale Maici, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii! Primeşte acum prinoasele noastre bogate, rugându-L cu osârdie preaplăcută pe Dumnezeu să ne izbăvească pe noi de toate năpastele, necazurile şi scârbele şi să ne învrednicească de veşnica fericire în ceruri, că împreună cu tine Domnului să-I cântăm aşa: Aliluia.

(de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Creatorul tuturor făpturilor asemenea unui înger minunat în Iviria te-a înfăţişat, ca să aduci la credinţă popoarele acestui pământ, aflate în întunericul morţii, în minciună idolească şi să le chemi pe ele la lumina adevărului şi la înnoirea sufletului. De aceea, mulţumind lui Dumnezeu, te preamărim ca pe o luminătoare şi rugătoare a noastră şi cu osârdie te chemăm pe tine:

Bucură-te, aleasă preaminunată a Proniei dumnezeieşti;

Bucură-te, vlăstar răsărit din rădăcină cucernică;

Bucură-te, lăcaş al puterii binefăcătoare;

Bucură-te, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu credincioasă solitoare;

Bucură-te, a Apostolilor prealăudată următoare;

Bucură-te, că la propovăduire asemenea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat te-ai silit;

Bucură-te, că minciuna idolească ai nesocotit;

Bucură-te, că sfânta credinţă ai răspândit;

Bucură-te, că ne-ai arătat calea către ceruri;

Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei.

Condacul 1:

A cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare şi faptelor Sfinţilor Apostoli următoare, în semn de cinstită binecuvântare, crucea de la Maica lui Dumnezeu ai primit şi în Iviria o ai înălţat, de aceea, lăudându-te, îţi mulţumim ţie, alăută duhovnicească şi Sfântă Nina. Tu însă, având multă râvnă către Domnul, nu înceta să te rogi pentru noi, de necazuri şi scârbe să fim izbăviţi, căci te chemăm cu umilinţă şi zicem: Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei.

Rugăciune către Sfânta Nina (cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei)

O, atotlăudată şi preaminunată Nina, cea întocmai cu Apostolii, mare podoabă a Bisericii dreptmăritoare şi laudă cinstită a poporului ivirean, cea care întreaga ţară georgiană cu învăţătura dumnezeiască a Evangheliei ai luminat; cu faptele apostoleşti ai învins vrăjmaşul mântuirii noastre, cu munca şi rugăciunile ai sădit aici grădina lui Hristos, care a dat roade multe. Prăznuind sfântă amintirea ta, ne înfăţişăm cinstitului tău chip şi cu evlavie sărutăm atotlăudatul dar dat ţie de Maica Domnului – Crucea de minuni făcătoare, pe care ai înfăşurat-o cu părul tău preţios, şi te rugăm cu umilinţă ca pe o veşnică ocrotitoare a noastră: de toate relele şi scârbele păzeşte-ne, pe duşmanii Bisericii Sfinte a lui Hristos şi pe potrivnicii evlaviei înţelepţeşte-i, turma ta ocroteşte-o şi roagă-L pe Atotbunul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru, în faţa Căruia te afli, pace ţării noastre să dăruiască, oamenilor viaţă îndelungată şi spor în tot lucrul bun şi mijloceşte pentru noi să ne primească în împărăţia Sa cerească unde toţi sfinţii laudă Preasfânt numele Lui acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Acatistul Sfântului Atanasie al Alexandriei (cel Mare) (18 ianuarie)

Condacul 1:

Alesule al lui Hristos, Sfinte Patriarh Atanasie, pomenind nevoinţele, viaţa plină de necazuri şi iubirea ta, te cinstim cu cântări ca pe un bun păstor şi al nostru apărător. Tu, însă, având îndrazneală către Dumnezeu, izbăveşte-ne pe noi de toate necazurile ca să-ţi cântăm:

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Icosul 1:

Făcătorul îngerilor şi Domnul puterilor văzând mai dinainte bunătatea sufletului tău roditor de fapte bune, Sfinte Ierarhe Atanasie, ţi-a luminat mintea cu gândirea la cele înalte şi paşii tăi încă din tinereţe i-a îndreptat spre căutarea singurului lucru de folos. Tu, însă, pricepând nestatornicia acestei lumi, ai dorit să slujeşti Unului Dumnezeu în cinul călugăresc. De aceea, primeşte de la noi aceste laude:

Bucură-te, rob credincios al lui Hristos, că din anii tinereţii ai slujit împăratului ceresc;

Bucură-te, om dumnezeiesc, căci prin viaţa ta neîntinată îngerilor te-ai asemănat;

Bucură-te, rod îmbelşugat al darurilor sfinţeniei;

Bucură-te, că te-ai născut şi ai crescut în insula Creta;

Bucură-te, că ai primit tunderea călugărească într-un loc liniştit;

Bucură-te, că nevoitorii te-au învăţat evlavia;

Bucură-te, că te-ai hrănit cu laptele adevăratei învăţături a Evangheliei;

Bucură-te, că dogmele teologiei ortodoxe bine le-ai deprins;

Bucură-te, că prin rugăciune neîncetată ai ajuns la înălţimea cugetării de Dumnezeu;

Bucură-te, că prin post şi înfrânare ai potolit patimile păgubitoare de suflet;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 2

Văzând că patria ta a căzut în greaua robie a agarenilor, părinte Atanasie, răbdând strâmtorări şi prigoane de la slugile lui Mahomed, ţi-ai înălţat mintea spre patria cerească, având mângâiere în Unul Hristos şi Lui, printre dureroase ispite, I-ai cântat, ca unui împărat şi Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 2

Înţelepciunea minţii tale luminate de Dumnezeu nu a rămas necunoscută patriarhului Constantinopolului, căci din singurătatea Cretei te-a chemat şi te-a aşezat mitropolit al cetăţii Tesalonicului, că neabătut să vesteşti cuvântul adevărului către turma cuvântătoare a oilor lui Hristos, că hrănindu-le cu hrana cea mângâietoare de suflet a învăţăturii Evangheliei, pe tine, ca pe un bun păstor, să te preamărească aşa:

Bucură-te, luminător nestins al luminii celei neînserate;

Bucură-te, propovăduitorul neobosit al adevărului Evangheliei;

Bucură-te, urmaş şi slujitor al apostolilor;

Bucură-te, al Tesalonicului arhipăstor şi învăţător întocmai cu apostolii;

Bucură-te, că turma încredinţată ţie de Dumnezeu bine ai păstorit-o printre multe şi grele nenorociri;

Bucură-te, că oile tale cuvântătoare le-ai păzit de lupii cei pierzători de suflete;

Bucură-te, că şi pe tronul ierarhului stând, nevoinţele călugăreşti nu le-ai lăsat;

Bucură-te, că în post şi rugăciune ai petrecut neîncetat;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 3

Puterea lui Dumnezeu a coborât asupra ta, Sfinte Ierarhe Atanasie, şi te-a întărit în chip nevăzut în lupta cu necredincioşii şi cu cei ce părăseau credinţa ortodoxă. Cu toate acestea, nici viclenele lor clevetiri, nici săgeţile cele ascuţite ale învăţăturilor celor rele nu te-au clătinat pe tine. Tu, însă, ai stat ca un diamant pe piatra credinţei Sfinţilor Părinţi şi ai cântat lui Hristos. Aliluia.

Icosul 3

Marele Ierarh al Constantinopolului, fericitul Chiril, iubindu-te pe tine precum un tată pe fiul său, te-a oprit pe tine ajutător în ostenelile sale şi în prigoanele din partea necredincioşilor, împreună cu el pătimitor fiind; de aceea şi noi, ca unui iubitor de Dumnezeu şi de oameni, îţi cântăm:

Bucură-te, stea ce străluceşti pe firmamentul Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, stâlp neclintit al credinţei ortodoxe;

Bucură-te, mustrător nebiruit al relelor învăţături;

Bucură-te, apărător atotputernic al adevăratei ortodoxii;

Bucură-te, că bine ai lucrat în via lui Hristos;

Bucură-te, că oile cele rătăcite le-ai adus la turma lui Hristos;

Bucură-te, teolog dumnezeiesc ce foloseşti alese cuvinte omeneşti;

Bucură-te, văzător tainic al harului lui Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 4

Furtuna de prigoane pe care au ridicat-o împotriva Bisericii lui Hristos cei răucredincioşi l-a înlăturat de la cârma Bisericii din Constantinopol pe fericitul Chiril, pe care în chinuri vrăjmaşii săi l-au sugrumat. Tu însă, Sfinte Ierarhe Atanasie, te-ai învrednicit să porţi veşmântul lui şi, primind în mâinile tale purtătoare de Dumnezeu cârma bisericească, ai cântat îngerească cântare lui Hristos, întemeietorul Bisericii: Aliluia.

Icosul 4

S-a auzit că tu, Sfinte Ierarh Atanasie, asemenea marelui Atanasie din Alexandria, i-ai ruşinat cu învăţătura ta pe vrăjmaşii credinţei ortodoxe şi pentru aceasta din tronul tău ai fost izgonit de duşmani. De aceea, ca pe un mărturisitor al lui Hristos, te fericim cu aceste laude:

Bucură-te, urmaşul apostolilor;

Bucură-te, împreună pătimitorule cu mucenicii;

Bucură-te, tare mărturisitor al lui Hristos;

Bucură-te, că ai arătat răbdare în prigoane;

Bucură-te, că ai biruit răutatea vrăjmaşilor cu iubirea lui Hristos;

Bucură-te, că de doua ori ai fost izgonit de la Tronul patriarhal;

Bucură-te, că ai fost ispitit cu mari necazuri;

Bucură-te, că ai avut mângâiere doar în rugăciunea către Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 5

Asemenea stelei izvorâtoare din Dumnezeu ai venit, Sfinte Părinte Atanasie, din Constantinopol la Muntele Athos, în grădina Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi acolo ai zidit o chilie singuratică, unde te-ai ostenit cu munca în tăcere, în post şi în rugăciune, cântând ziua şi noaptea cântare de laudă Sfintei Treimi: Aliluia.

Icosul 5

Am văzut, Sfinte Părinte Atanasie, că la chilia ta, mulţi călugări s-au adunat şi schitul tău s-a mărit şi acolo până acum se preamăreşte numele lui Hristos şi amintirea ta se întăreşte cu aceste laude:

Bucură-te, bun rânduitor al singurătăţii călugăreşti;

Bucură-te, tămâie binemirositoare în rugăciune către Dumnezeu;

Bucură-te, că la Athos ai dobândit liman lin şi prielnic pentru mântuire;

Bucură-te, că, sub acoperământul Maicii Domnului, în linişte ai vieţuit;

Bucură-te, că ai biruit clevetirile cele viclene ale diavolului;

Bucură-te, că ai răbdat cu înţeleaptă bărbăţie prigoanele şi chinurile cele crunte;

Bucură-te, că, asemenea lui Hristos, nici tu nu ai avut unde să-ţi pleci capul;

Bucură-te, că ai ajuns la desăvârşirea tuturor virtuţilor;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 6

Propovăduitor al credinţei ortodoxe ai fost tu în toată Ţara Moldovei, în Mănăstirea Sfântului Ierarh şi făcător de minuni Nicolae din Galaţi, găsind odihnă vremelnică de osteneli, de prigoane şi răutăţi; aici te-ai nevoit pentru mântuirea fiilor credincioşi ai Bisericii, învăţându-i neîncetat să-I cânte cu bună cucernicie lui Dumnezeu Celui în Treime: Aliluia.

Icosul 6

Lumina neapusă a cunoaşterii de Dumnezeu strălucind în sufletul tău iubitor, te-a dus la înălţimea duhovnicească a desăvârşirii, uimind şi pe bine-credinciosul voievod Vasile Lupu, care se bucura de mijlocirea ta în rugăciune înaintea Domnului; ca şi aceluia odinioară, dă şi sufletelor noastre celor întunecate să-ţi cântăm aceste laude:

Bucură-te, următor al Sfântului Apostol Andrei în ţinuturile Dunării de Jos

Bucură-te, lumină strălucitoare care arăţi sufletelor credincioase calea spre Soarele dreptăţii;

Bucură-te, povăţuitor sfinţit al marelui voievod Vasile;

Bucură-te, păstor sfinţit de mâna Celui Preaînalt;

Bucură-te, cel ce ai sfinţit şi învăţat dreapta credinţă pe creştinii de la Dunăre;

Bucură-te, sfinţitor al sufletelor însetate de adevăr;

Bucură-te, potir umplut de pacea lui Dumnezeu;

Bucură-te, părinte iubitor al celor binecredincioşi;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 7

Domnul, Cel iubitor de oameni, dorind să-ţi vină în ajutor, ţi-a pus gând să călătoreşti spre ţinuturile Rusiei, ca să dobândeşti mângâiere sufletească şi prin rugăciunile tale să sfinţeşti pământurile unde din vremuri străvechi se cânta Preasfintei Treimi cântare de laudă: Aliluia.

Icosul 7

Văzând în tine un nou luptător pentru evlavie, ţarul Alexei te-a primit cu dragoste şi te-a dăruit cu daruri bogate. Noi îţi aducem, cu smerenie, în loc de daruri, aceste laude:

Bucură-te, că pământul l-ai sfinţit cu paşii picioarelor tale;

Bucură-te, că la bătrâneţi cinstite ai arătat tinereţe duhovnicească;

Bucură-te, că inimile creştinilor noştri le-ai mângâiat cu rugăciunile tale;

Bucură-te, că pe poporul iubitor de Dumnezeu din Rusia l-ai veselit cu venirea ta;

Bucură-te, luptător al evlaviei bisericeşti;

Bucură-te, mustrătorul eresurilor şi al schismelor;

Bucură-te, judecător înţelept al celor credincioşi;

Bucură-te, păstrătorul curăţiei credinţei ortodoxe;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 8

Călător străin ai fost, Sfinte Ierarh Atanasie, în pământul Ucrainei, dar numai prin limbă, căci prin credinţă şi prin evlavie, ai fost apropiat de poporul din acele locuri şi cu voia lui Dumnezeu, curând ai dobândit a doua patrie, căci prin somnul morţii te-ai odihnit, ca să te faci apărător şi rugător către Dumnezeu pentru poporul care cântă totdeauna lui Dumnezeu cântare de laudă: Aliluia.

Icosul 8

Încredinţându-te cu toată inima Domnului şi povăţuit de Dumnezeu fiind, ai venit, Sfinte Ierarh Atanasie, la mănăstirea din Lubni şi bolnav, ai binevoit să rămâi acolo. Dar chiar în neputinţe fiind, nu ai lăsat nevoinţa rugăciunii şi alegând un loc însingurat ai înălţat neîncetat rugăciuni către Domnul. De aceea şi noi, cu dragoste îţi cântăm:

Bucură-te, Sfinte Ierarhe al lui Dumnezeu, care prin venirea ta, ai preamărit liniştitul aşezământ de la Lubni;

Bucură-te, că prin minunatele tale minuni, tuturor l-ai făcut cunoscut;

Bucură-te, că Biserica dreptmăritoare cu nestricăciunea moaştelor tale ai împodobit-o;

Bucură-te, că prin harul moaştelor tale vindecătoare ai sfinţit-o;

Bucură-te, că în cântări neîncetate ai primit sfârşit cu pace;

Bucură-te, că, în rugăciune şi cu genunchii, plecaţi l-ai întâmpinat pe îngerul lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ai fost socotit în ceata sfinţilor;

Bucură-te, că ai fost răsplătit de Dumnezeu cu nestricăciune;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 9

Toţi îngerii lui Dumnezeu cu cântări de bucurie au întâmpinat dreptul tău suflet, Sfinte Ierarhe Atanasie, care s-a înălţat până la locaşurile cereşti, iar Făcătorul îngerilor în cămările raiului l-a primit şi împreună cu cetele îngerilor ai cântat cântare lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 9

Ritorii cei vorbitori în deşert au fost ruşinaţi. Tu însă, Sfinte Ierarhe Atanasie, prin nestricăciune şi minuni de la Domnul, ai fost preamărit după moarte. Căci sfintele tale moaşte, după opt ani de şedere în mormânt, au fost aflate întregi şi nestricate. Bucurându-ne de această vădită mărturie a sfinţeniei tale, îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, că primind moartea, nu ai cunoscut stricăciunea;

Bucură-te, că te-ai preamărit prin binecuvântatele şi vindecătoarele tale moaşte;

Bucură-te, că racla cu moaştele tale este vindecătoare de suferinţe;

Bucură-te, că prin ea dai necontenit oamenilor mare milostivire.

Bucură-te, că şi după moarte şezi pe scaunul ierarhicesc;

Bucură-te, căci, cu dreapta ta întinsă spre sărutare, ne binecuvântezi în chip nevăzut;

Bucură-te, că din nevoi şi suferinţe ne izbăveşti cu rugăciunile tale;

Bucură-te, vindecător fără de plată;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 10

Mântuire veşnică ai moştenit, neuitate Sfinte Ierarhe! Căci nouă, celor cuprinşi de valurile acestei vieţi, ne eşti cârmaci credincios şi apărător până în ziua de astăzi. Pe cei ce te cheamă în ajutor îi miluieşti, pe alţii îi îndreptezi spre limanul cel lin, că împreună cu tine să cântăm cu toţii lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinţi: Aliluia.

Icosul 10

Slujitor credincios al lui Hristos Împăratul cel ceresc fiind, Sfinte Ierarhe Atanasie, pe noi, robii Săi leneşi şi netrebnici, învredniceşte-ne de harul dat ţie din ceruri, spre săvârşirea faptelor bune şi a virtuţilor şi cheamă-ne spre împlinirea poruncilor lui Hristos, ca să ne asemănăm ţie şi în ceasul morţii noastre să avem nădejde de mântuire, cântându-ţi aceste laude:

Bucură-te, Sfinte Atanasie, că eşti preamărit de Dumnezeu;

Bucură-te, arhiereule, că eşti plin de daruri de la Arhiereul cel Veşnic, Hristos

Bucură-te, că eşti ocrotitorul binecuvântatului neam creştinesc;

Bucură-te, că celor ce te cinstesc pe tine le eşti rugător neadormit;

Bucură-te, că văduvelor şi orfanilor le eşti apărător nemitarnic;

Bucură-te, doctorul celor bolnavi;

Bucură-te, vindecătorul celor slăbănogi;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 11

Cântările noastre de laudă nu le lepăda, Sfinte Ierarhe al lui Dumnezeu, ci primeşte-le cu milostivire şi înalţă pentru noi, la Domnul Dumnezeu, rugăciunile tale fierbinţi, ca să fie milostiv faţă de nedreptăţile noastre. Avându-te pe tine mijlocitor pentru noi înaintea lui Dumnezeu, avem îndrăzneală să cerem har de la El, Căruia îi cântăm: Aliluia.

Icosul 11

Te cinstim pe tine, Sfinte Părinte Atanasie, ca pe un mare luminător, căci lumina faptelor tale bune, cu care Tatăl ceresc te slăveşte, nu se va stinge în veci. Şi acum, în faţa Tronului Său şezând întru slavă, primeşte de la noi aceste laude:

Bucură-te, că petreci întru slava sfinţilor;

Bucură-te, că pentru sufletele noastre înalţi rugăciuni neîncetate;

Bucură-te, crin înmiresmat al sfinţeniei şi curăţiei;

Bucură-te, floare prealuminată a tuturor virtuţilor;

Bucură-te, apărător milostiv al tuturor celor furaţi şi oropsiţi;

Bucură-te, că şi după moarte eşti povăţuitor şi păstor al oilor cuvântătoare

Bucură-te, că tuturor celor ce aleargă la cinstita ta raclă le dăruieşti daruri bogate;

Bucură-te, nădejdea şi ocrotitorul celor ce ţi se roagă ţie;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 12

Racla sfintelor tale moaşte este plină de harul lui Dumnezeu, Sfinte Părinte Atanasie; privirile noastre se bucură şi inima se umileşte când ne uităm la tronul arhieresc pe care şezi, ţinând în mână cârja păstorească. Pentru aceasta, închinându-ne moaştelor tale mult-vindecătoare, îl preaslăvim pe Dumnezeu, Cel ce ni Le-a dăruit spre mângâiere şi tămăduire şi Îi cântăm neîncetat: Aliluia.

Icosul 12

Cântând nenumăratele şi minunatele tale minuni, Sfinte Atanasie făcătorule de minuni, te mărim şi te lăudăm, că ai primit har de la Dumnezeu şi te rugăm cu sârguinţă: în ceasul morţii, când sufletul nostru se apropie de ieşirea sa şi este înconjurat de demonii cei îngrozitori, arată-te nouă ocrotitor şi cu rugăciunile tale, izbăveşte-ne din stăpânirea celui rău, ca să-ţi cântăm cu mulţumire acestea:

Bucură-te, că ai mare îndrăznire către Domnul;

Bucură-te, urmaşul apostolilor;

Bucură-te, că stai în ceruri cu toţi sfinţii, întru slavă;

Bucură-te, că şi pe pământ, în tron arhieresc petreci, prin moaştele tale nestricate;

Bucură-te, căci şi pe noi, românii, ne binecuvântezi prin sfintele tale moaşte;

Bucură-te, bucuria celor credincioşi;

Bucură-te, doctor binecuvântat al trupurilor noastre;

Bucură-te, mijlocitor aducător de mântuire sufletelor noastre;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 13

O, mare făcător de minuni, Sfinte Ierarhe al lui Hristos, părintele nostru Atanasie, cerem şi te rugăm: înalţă sfintele tale rugăciuni la Domnul Dumnezeu şi izbăveşte-ne pe noi de osânda veşnica şi de chinurile iadului, că, prin mijlocirea ta, să ne învrednicim împreună cu tine să moştenim fericirea raiului şi să-I cântăm, cu toţi sfinţii, Ziditorului nostru: Aliluia.

(de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Făcătorul îngerilor şi Domnul puterilor văzând mai dinainte bunătatea sufletului tău roditor de fapte bune, Sfinte Ierarhe Atanasie, ţi-a luminat mintea cu gândirea la cele înalte şi paşii tăi încă din tinereţe i-a îndreptat spre căutarea singurului lucru de folos. Tu, însă, pricepând nestatornicia acestei lumi, ai dorit să slujeşti Unului Dumnezeu în cinul călugăresc. De aceea, primeşte de la noi aceste laude:

Bucură-te, rob credincios al lui Hristos, că din anii tinereţii ai slujit împăratului ceresc;

Bucură-te, om dumnezeiesc, căci prin viaţa ta neîntinată îngerilor te-ai asemănat;

Bucură-te, rod îmbelşugat al darurilor sfinţeniei;

Bucură-te, că te-ai născut şi ai crescut în insula Creta;

Bucură-te, că ai primit tunderea călugărească într-un loc liniştit;

Bucură-te, că nevoitorii te-au învăţat evlavia;

Bucură-te, că te-ai hrănit cu laptele adevăratei învăţături a Evangheliei;

Bucură-te, că dogmele teologiei ortodoxe bine le-ai deprins;

Bucură-te, că prin rugăciune neîncetată ai ajuns la înălţimea cugetării de Dumnezeu;

Bucură-te, că prin post şi înfrânare ai potolit patimile păgubitoare de suflet;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 1:

Alesule al lui Hristos, Sfinte Patriarh Atanasie, pomenind nevoinţele, viaţa plină de necazuri şi iubirea ta, te cinstim cu cântări ca pe un bun păstor şi al nostru apărător. Tu, însă, având îndrazneală către Dumnezeu, izbăveşte-ne pe noi de toate necazurile ca să-ţi cântăm:

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Rugăciunea 1:

O, Sfinte Ierarhe al lui Hristos, Atanasie! Chemarea slujirii arhiereşti dându-ţi-se prin porunca lui Dumnezeu, alegerea slujirii arhiereşti ai primit şi Crucea lui Hristos pe umerii tăi punând, ai fost un bun păstor, luminător preaslăvit, stâlp neclintit, slujitor credincios al Bisericii, începător al ierarhilor, apărător al Ortodoxiei, dezrădăcinător al necredinţei, iar pentru aceasta ai fost aşezat în casa Domnului tău. Roagă-te dar pentru noi, cei ce venim cu credinţă şi cu dragoste la cinstitele şi mult-vindecătoarele tale moaşte, şi nu ne lepăda pe noi, cei ce îţi cerem ajutor în necazuri şi în boli. Îndrăzneşte la Preabunul Părinte cu rugăciunea ta, mijloceşte pentru sufletele şi trupurile noastre şi deschide-ne nouă uşile milostivirii lui Dumnezeu. Prin rugăciunile tale, păstrează Sfânta Biserică întărită şi neclintită de toate uneltirile vrăjmaşului. Roagă-L pe Domnul şi Stăpânul să ne ajute să petrecem viaţă liniştită şi netulburată, întru toată evlavia şi curăţia. Păzeşte Biserica noastră de toate necazurile şi ispitele care vin de la toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi şi precum fiind în viaţă i-ai izbăvit pe locuitorii Cretei de moartea cea nedreaptă a agarenilor, aşa şi acum, fiind în ceruri, roagă-te neîncetat lui Dumnezeu să ne izbăvească de toată reaua întâmplare şi pe noi, smeriţii creştini, care te cinstim cu laude şi cântări la Dunăre, unde ca un neîntrecut povăţuitor ai propovăduit pocăinţa şi iertarea vrăjmaşilor pentru iubirea lui Hristos cea fără de margini, întinde mâna ta de ajutor tuturor creştinilor ortodocşi care aleargă la cinstitele tale moaşte. Fii grabnic sprijinitor celor ce ţi se roagă, că văzând milostivirea lui Dumnezeu şi primind ajutorul aşteptat, să mărim pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o Fiinţă şi nedespărţită, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a 2-a:

O, mare şi minunate Sfinte Ierarhie al lui Hristos, Atanasie, luminătorul Bisericii din Constantinopol, făcător de minuni şi ocrotitor al ţărilor ortodoxe! Tu încă din tinereţe ai părăsit toate cele lumeşti, călăuzit fiind de iubirea către Dumnezeu şi de buna socotinţă duhovnicească şi ai vestit tuturor oamenilor zicând: Ce este bogăţia, ce este omul, slava şi puterea? Fum care se împrăştie în văzduh; toate acestea sunt duse de vânt! De aceea să ne dorim bogăţie pentru veacul viitor. Astfel învăţând, tu însuţi te-ai făcut pildă, căci erai milos, bun la inimă, smerit, blând şi simplu pentru toţi. Pentru aceasta şi întru adormirea ta, mult-Milostivul Dumnezeu te-a luminat şi te-a preaslăvit cu nenumărate minuni şi cu nestricăciunea moaştelor tale. Având însă îndrăzneală către Domnul, apără şi mântuieşte cu mijlocirea ta poporul român, ţara noastră şi oraşul acesta, în care ai binevoit să te odihneşti prin aducerea sfintelor tale moaşte. Roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne ierte nouă toate greşelile, cele de voie şi cele fără de voie, şi să ne izbăvim de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de toate necazurile şi supărările şi de toate neputinţele. Roagă-te că Milostiv să ne fie nouă, tuturor, Domnul şi aici şi în veacul ce va să fie, iar pe cei adormiţi dintre noi să-i odihnească în loc de lumină. Noi, cei ce ne închinăm la icoana cu moaştele tale, avându-te pe tine rugător neadormit către Domnul, cu mulţumită şi cu dragoste preaslăvim Treimea cea Sfântă, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin

 

Acatistul Sfântului Macarie Egipteanul (19 ianuarie)

Troparul, glasul 1

Locuitorul pustiului şi înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat purtătorule de Dumnezeu, părintele nostru Macarie; şi cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cereşti daruri luând, vindeci pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă.

Slavă Celui ce ţi-a dat ţie putere,

Slavă Celui ce te-a încununat pe tine,

Slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

Condacul 1:

Viaţă fericită ducând în lume, te-ai învrednicit a te sălăşlui în pământul celor blânzi, împreună cu cetele fericiţilor, Macarie, purtătorule de Dumnezeu, iar locuind în pustiu ca într-o cetate, ai primit de la Christos harul minunilor. Pentru aceasta te cinstim:

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Icosul 1:

De fel din Egipt şi de un nume cu Sfinţii Strămoşi Avraam şi Sara, Părinţii tăi şi-au înfrumuseţat viaţa cu înfrânarea şi cu postul, cu rugăciunile şi privegherea, cu milosteniile şi cu multe alte fapte bune. Iar neroditori fiind, se depărtaseră de traiul însoţirii, însă cu duhul erau tot uniţi. Pentru aceasta întreita rază a dragostei Sfintei Treimi o au găzduit în inimile lor, şi însuşi Sfântul Patriarh Avraam le-a vestit în vedenie dezlegarea nerodirii prin fericitul rod ce avea să fie lumină lumii:

Bucură-te, cu tatăl tău, preotul Avraam, de bucuria vederii sfântului patriarh

Bucură-te, că răpindu-li-se averile, Părinţii tăi au nădăjduit în Domnul

Bucură-te, că au fost mângâiaţi de dumnezeiasca lumină a buneivestiri

Bucură-te, că nu au zăbovit în a urma voii Domnului

Bucură-te, că s-au mutat după dumnezeiasca rânduială lângă pustia în care aveai să-I slujeşti Lui

Bucură-te, că tatăl tău a fost ridicat din boala cea de moarte cu mână tare

Bucură-te, că îngerul lui Dumnezeu i-a vestit mila şi binecuvântarea de Sus

Bucură-te, că lăcaş Sfântului Duh te-a numit

Bucură-te, că numele fericirii ţi-a dăruit

Bucură-te, că vieţuirea îngerească, roditoare a mântuirii multora, ţi-a zugrăvit

Bucură-te, că Părinţii tăi au mulţumit Domnului cu bucurie şi cutremur

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Condacul 2

Zămislit de Părinţii tăi la bătrâneţile lor, ai alergat, fericite, cu dor dumnezeiesc, la izvorul cunoştinţei de Dumnezeu. Şi deprinzând Sfintele Scripturi, neobosit umblai pe cărările înţelepciunii, iar în inimă păzeai nestinsă lumina sfintei cântări de Aliluia!

Icosul 2

Cu viaţa cea fericită, ca şi cu o neîntinată mireasă, doreai să te însoţeşti. Iar când Părinţii tăi, uitând de îngereasca sfătuire, te-au silit spre însoţire cu femeie, te-ai înălţat ca o pasăre peste cursa vânătorilor. Aşa ai putut împlini şi voia părintească, dar şi păzi nestricată fecioria trupului şi sufletului, pe care le închinasei lui Dumnezeu:

Bucură-te, că în strâmtorare, ochii sufletului la Dumnezeu i-ai ridicat

Bucură-te, că El a pus sfat bun în inima ta

Bucură-te, că ai împlinit voia Lui cu nădejde neclintită

Bucură-te, că prefăcându-te bolnav, după ospăţul de nuntă ai ieşit şi ai alergat spre ajutorul de Sus

Bucură-te, că aşa ţi-ai păzit fecioria cea închinată Domnului

Bucură-te, că ai mers în muntele Nitriei şi în vis ai văzut un bărbat minunat, strălucind ca lumina

Bucură-te, că el ţi-a arătat pustiul unde aveai să te sălăşluieşti

Bucură-te, că la întoarcerea acasă, mireasa ta a trecut la Domnul întru feciorie curată

Bucură-te, smerire de sine prin gândul la moarte

Bucură-te, negrijă de cele pământeşti şi încredinţare de sine lui Dumnezeu

Bucură-te, că şi părinţii tăi s-au bucurat de curăţia vieţii tale

Bucură-te, că le-ai slujit cu dragoste şi osârdie până la moarte

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Condacul 3

Ai căutat, Fericite Macarie, cu râvnă, un sfânt călăuzitor pe calea mântuirii şi pururea te rugai lui Dumnezeu pentru aceasta. Iar într-o zi, de praznicul unuia dintre sfinţi, când pregăteai prânzul, mai ales pentru cei săraci şi scăpătaţi, ai văzut în biserică un monah, venit pentru împărtăşirea cu Sfintele Taine, şi ai cunoscut chipul vieţii celei îmbunătăţite. Drept aceea l-ai chemat după slujbă la ospăţ şi luându-l de-o parte l-ai rugat să primească să-ţi fie sfetnic bun în viaţă, ca împreună să-I cântaţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

A doua zi ai alergat la bătrânul monah, care ţi-a primit mărturisirea şi tainele inimii, după care te-a povăţuit îndelung. Iar seara, pe când te odihneai, şi-a ridicat mintea în rugăciune spre Dumnezeu şi a văzut în vedenie un sobor de monahi cu chipuri albe şi aripi care te îndemnau spre dumnezeiasca trezvie şi râvnă în slujba lui Dumnezeu:

Bucură-te, că prin povăţuitorul tău, Christos te-a chemat spre mântuirea multora

Bucură-te, că printr-însul ai primit îngereasca chemare

Bucură-te, că te-a grăbit spre cele plăcute Domnului

Bucură-te, că te-a învăţat multe despre rugăciune, priveghere şi post

Bucură-te, că întors acasă, ai împărţit toate ale tale săracilor

Bucură-te, că ai îmbrăţişat sărăcia de bunăvoie şi ai urmat lui Christos

Bucură-te, că în mâinile sfântului bătrân ţi-ai lepădat voia

Bucură-te, că el a primit-o şi a slujit-o cu dragoste înaintea lui Dumnezeu

Bucură-te, că te-a învăţat lucrul mâinilor spre aşezarea duhovnicească

Bucură-te, că ţi-a făcut chilie nu departe de dânsul şi te-a îngrădit cu porunci de suflet ziditoare

Bucură-te, că te-a născut la viaţa îngerească binecuvântată

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Condacul 4

Ai sporit, Sfinte Macarie, în legea Domnului, prin alergarea pe calea cea strâmtă a vieţii monahiceşti, încât episcopul locului aflând despre vieţuirea ta fericită te-a făcut cleric cu de-a sila, deşi erai încă tânăr. Dar tu, după o vreme ai fugit de acolo, căci ardeai de dorul liniştii celei după Dumnezeu, întru care neîncetat să-I cânţi: Aliluia!

Icosul 4

Întru lucrul mâinilor şi rugăciune neîncetată a inimii te-ai întărit, feri-cite, îngrădindu-te cu Crucea Domnului în războiul de gânduri, năluciri şi înfricoşate năvăliri pe care diavolul ţi l-a ridicat împotrivă. Şi cum, pătruns de frica cuviincioasă şi dragostea de Dumnezeu, întru nimic socoteai meşteşugirile lui, a ridicat peste tine război prin oameni, făcând pe o tânără ce luase în pântece din desfrânare să arunce asupra ta păcatul cel cumplit:

Bucură-te, priveghere neîncetată cu duhul

Bucură-te, înstrăinare de tulburările lumii

Bucură-te, că ai fost învinuit şi ocărât pe nedrept

Bucură-te, că ai fost târât prin sat cu negrăită batjocură

Bucură-te, că ai fost tras de păr şi călcat cu picioarele

Bucură-te, că ai fost bătut cu beţele de toţi până aproape de moarte

Bucură-te, că abia te-au lăsat viu, punându-se pentru tine chezaş un cinstit bărbat

Bucură-te, că fiind gata să moară pentru tine, acesta te-a adus la chilie

Bucură-te, că lucrai ziua şi noaptea să hrăneşti pe femeia însărcinată

Bucură-te, că prin dreapta judecată a Domnului, ea nu a născut până ce nu a mărturisit clevetirea

Bucură-te, că toţi s-au pocăit şi au alergat să-ţi ceară iertare

Bucură-te, că te-ai păzit de slava omenească, fugind de acolo în pustie

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Condacul 5

Trei ani ai petrecut într-o peşteră, Părinte, după care te-ai dus la Sfântul Antonie cel Mare în Muntele Faran, iar el te-a primit cu dragoste să-i fii ucenic în pustniceştile nevoinţe. Şi ai sporit în ele prin ascultare, încât erai numit de ceilalţi fraţi tânăr bătrân. Căci din tinereţe arătai viaţă aleasă şi te luptai ziua şi noaptea cu diavolii, păzind neclintit zidul întemeiat de Hristos, Căruia Îi cântai: Aliluia!

Icosul 5

Prin smerenie şi pomenirea neîncetată de Dumnezeu ai stins mulţimea săgeţilor vrăjmaşului, luând de la Christos, la patruzeci de ani de la naşterea ta, darul tămăduirilor şi al proorociei, precum şi stăpânire asupra necuratelor duhuri. Apoi te-ai învrednicit treptei preoţeşti şi ai fost călăuzitor părinţilor celor ce vieţuiau în schit:

Bucură-te, suflet stăpânit de focul Duhului

Bucură-te, inimă întărită cu hrană duhovnicească

Bucură-te, biserică sfinţită în care locuieşte Christos

Bucură-te, că pe Marele Antonie adeseori l-ai cercetat

Bucură-te, că de dânsul ai fost mult povăţuit

Bucură-te, că împreună v-aţi împărtăşit de tăria cuvintelor duhovniceşti

Bucură-te, că ai moştenit toiagul pe care Sfântul Antonie îşi sprijinea trupul

Bucură-te, că precum Elisei de la Ilie, ai luat şi îndoit duh

Bucură-te, că ai izgonit căpetenii diavoleşti cu postul şi rugăciunea

Bucură-te, că prin turnare cu apă sfinţită ai izbăvit pe o femeie de asemănarea de animal

Bucură-te, că ai îndemnat-o apoi spre râvnă sporită în împărtăşirea cu Sfintele Taine

Bucură-te, că ai risipit înşelarea celor cuprinşi de farmece

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Condacul 6

Prin ungerea cu untdelemn sfinţit ai făcut sănătoasă pe o fecioară plină de răni şi pe mulţi ai tămăduit prin rugăciune de boli, vrăji şi amăgirea ereticească, chiar şi morţi ai înviat cu puterea lui Christos, ca întru slava Lui să se înalţe din multe inimi cântarea întreit sfântă: Aliluia!

Icosul 6

Pe o căpetenie a întunericului ai alungat-o din cel în care intrase prin patima mândriei şi lucra prin el false minuni şi închipuiri eretice. Căci la cererea stăruitoare a episcopului, te-ai rugat din adâncul inimii, iar pentru mântuirea multor înşelaţi te-ai înarmat cu credinţă şi ai înviat un mort din cei de demult. Atunci diavolul a fost izgonit cu putere din cel stăpânit, iar tu ai botezat pe cel înviat, dăruind lui Christos mulţime de popor:

Bucură-te, prin care slava lui Dumnezeu s-a arătat

Bucură-te, surpare a puterii vrăjmaşe prin lucrarea Duhului Sfânt

Bucură-te, că te-ai învrednicit de dumnezeiasca insuflare

Bucură-te, sfântă nevoinţă întru teama de a nu cădea în slavă deşartă

Bucură-te, că prin tine Christos a şters lacrimile celor necăjiţi

Bucură-te, că ai descoperit văduvei mâhnite zălogul cel ascuns

Bucură-te, că pe bărbatul ei l-ai înviat ca să spună unde a pus visteria cea străină

Bucură-te, izbăvitorul văduvei şi orfanilor de amara robie

Bucură-te, că şi pe un alt mort l-ai înviat, ca să scapi pe cel învinuit pe nedrept

Bucură-te, că cel adormit i-a mărturisit din groapă nevinovăţia

Bucură-te, că nu ai căutat să afli pe cel vinovat, nădăjduind în judecata lui Dumnezeu

Bucură-te, că ai arătat atunci că lucrul tău era mila, iar nu judecata

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Condacul 7

Pe cel îndrăcit, care avea în sine pe diavolul îmbuibării şi mistuia ca nimic toată mâncarea primită, l-ai tămăduit prin rugăciune şi post, povăţuindu-l spre înfrânare şi lucrul mâinilor. Iar pentru călcarea sfintelor porunci te mâhneai şi plângeai şi întru Duhul Sfânt te rugai pentru toată lumea, încât chiar şi pe cei din muncile iadului îi umbreai cu milostivirea. Pentru aceasta, cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

Cu puterea lui Dumnezeu l-ai silit pe diavol să-şi arate pe faţă mulţimea meşteşugurilor cu care îi ispitea pe monahii din mânăstire, iar pe singurul dinre fraţi care îi făcea voia, l-ai adus la mărturisire curată şi la sporirea în lupta cea bună:

Bucură-te, că pentru a-i înfrânge ruşinea, te-ai arătat celui căzut însuţi ispitit de patimile ce-l stăpâneau

Bucură-te, că aşa a aflat îndrăznire spre mărturisire şi pocăinţă

Bucură-te, că l-ai întărit în postire şi cugetarea cea după Dumnezeu

Bucură-te, că l-ai îndemnat să înveţe părţi din Evanghelie şi alte sfinte cărţi

Bucură-te, că l-ai învăţat să nu primească gândul cel rău

Bucură-te, că fratele sculat din păcat, s-a arătat apoi mai potrivnic celui rău decât toţi ceilalţi

Bucură-te, că primind pe doi tineri bogaţi, i-ai aflat după o vreme mari nevoitori ai lui Christos

Bucură-te, că întru osteneli şi răbdare se umpleau de harul dumnezeiesc

Bucură-te, că ai văzut cum îngerul lui Dumnezeu îi păzea cu armă de foc

Bucură-te, că ţi s-a descoperit cum din gura lor ieşea foc până la cer

Bucură-te, că adormind ei întru Domnul, ai întărit pe fraţi cu descoperirea sfinţeniei lor

Bucură-te, virtute atotvăzătoare

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Condacul 8

Viaţa curată şi fără de răutate a celor două femei măritate ţi-a descoperit-o Cel de Sus, încât însuţi te-ai minunat şi ai zis: cu adevărat, nici fecioare, nici femei măritate, nici monah, nici mirean, ci hotărârea cea bună o caută Dumnezeu, primind-o ca pe însăşi fapta şi după alegere trimite fiecăruia pe Sfântul Duh, care lucrează şi îndreptează viaţa celor ce vor să se mântuiască. Pentru aceasta, întru smerenia inimii păzim cântarea întreit sfântă: Aliluia!

Icosul 8

Împreună cu Sfântul Macarie Alexandrinul, prietenul tău întru Domnul, ai fost exilat de episcopul Luciu, eretic arian, cel care pe fericitul episcop Petru l-a izgonit. Şi duşi de ostaşi într-un ostrov în care era necunoscut numele lui Christos Dumnezeu, aţi alungat pe diavoli cu rugăciunea şi cu facerea de minuni. Atunci poporul ce slujea la idoli a primit credinţa în Christos şi s-a botezat, ridicând o sfântă biserică spre slava lui Dumnezeu:

Bucură-te, cetate întărită prin dragostea duhovnicească de frate

Bucură-te, izbăvire de îndrăcire a fiicei slujitorului idolesc

Bucură-te, vrednicie apostolească

Bucură-te, că pe mulţi i-ai născut la viaţa întru Christos

Bucură-te, că vestirea minunilor voastre a ieşit în tot pământul

Bucură-te, ruşinare a prigonitorilor răucredincioşi

Bucură-te, că episcopul eretic a trimis în taină să vă întoarcă în pustia schitului

Bucură-te, că de pretutindeni venea la tine mulţime de popor

Bucură-te, că pe mulţi îi învăţai prin cuvinte de Dumnezeu insuflate

Bucură-te, tămăduire a neputinţelor sufleteşti şi trupeşti

Bucură-te, liman de odihnă al străinilor

Bucură-te, mustrare cu blândeţe a celor biruiţi de patimi

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Condacul 9

Pe ucenicul iubitor de arginţi, care ţi-a nesocotit mustrarea şi nu s-a curăţit de lepra patimii l-a ajuns, după moartea ta, şi lepra trupească, iar pe înfricoşatul slujitor idolesc l-ai făcut, prin cuvântul cel bun, mieluşel al lui Christos. Pentru aceasta slăvim milostivirea şi dreptatea cu care Dumnezeu se îngrijeşte de făptura Sa, şi alergăm la limanul netulburat al iubirii Sfintei Treimi, cântându-I împreună cu tine: Aliluia!

Icosul 9

Cu gândul de a merge în pustia dinlăuntru te-ai luptat cinci ani, temându-te de ispitirea vrăjmaşului. Dar cum prin îndelunga ta răbdare voia Domnului s-a vădit, ai mers acolo şi ai aflat doi monahi care de treizeci de ani se nevoiau în arşiţă şi ger cu dumnezeiască tărie. Pentru care, Părinte, te-ai pogorât şi mai mult în oceanul smereniei, adâncindu-ţi mintea în teama curată de Domnul. Căci, prin aducerea aminte de Judecată şi de focul cel veşnic al neiubirii, îţi topeai trupul ca şi cu nişte năpraznice stihii:

Bucură-te, că ai murit lumii, dar ai aflat Viaţa întru Christos

Bucură-te, minte neatinsă de săgeţile ocărilor

Bucură-te, cuget netulburat de veninul laudelor

Bucură-te, desăvârşită neagonisire de cele lumeşti

Bucură-te, micşorare de sine întru mărirea lui Christos

Bucură-te, tăcere făcută lăcaş al Cuvântului dumnezeiesc

Bucură-te, cădere cu faţa la pământ înaintea Chipului mântuitor

Bucură-te, ridicare a mâinilor spre primirea dumnezeiescului har

Bucură-te, fugă de oameni pentru alipirea de Dumnezeu

Bucură-te, chemare a milostivirii de Sus ce stăvileşte războiul patimilor

Bucură-te, că ai primit în inimă întipărirea Chipului Iubirii

Bucură-te, zbor al închinării spre veşnicia Iubirii

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Condacul 10

Ca un fericit părtaş la bucuria nestricăcioasă a Învierii te-ai arătat, Părinte, căci acopereai neputinţele omeneşti şi te osteneai în rugăciune pentru izbăvirea celor ispitiţi, izvorând lumii deznădăjduite tăria cântării îngereşti: Aliluia!

Icosul 10

Pe tâlharul ce îţi fura din chilie l-ai ajutat ca un străin de cele ale tale, iar pe ucenicul ispitit de o desfrânată, care a alergat în rugăciune la mijlocirea ta, o mână nevăzută l-a răpit, aducându-l în chilie, unde te rugai lui Dumnezeu pentru dânsul. Pentru aceasta, cu bucurie îţi cântăm:

Bucură-te, înstrăinare de toate cele trecătoare

Bucură-te, plămădire întru realităţile cereşti

Bucură-te, privire a lumii ca prin ochii Icoanei

Bucură-te, zugrăvire pe tăbliţa inimii a Icoanei Iubirii

Bucură-te, slavă şi mulţumire lui Dumnezeu pentru toate

Bucură-te, izvor de pace cerească

Bucură-te, înainte-vedere a celor de departe ca şi a celor de aproape

Bucură-te, suflet curăţit până în adânc de harul dumnezeiesc

Bucură-te, tărie a dragostei ce sprijini pe cei ispitiţi

Bucură-te, sculare la Viaţă a celor căzuţi

Bucură-te, însuţi părtaş în suferinţe al mângâierii lui Christos

Bucură-te, însuţi răpit prin văzduh de dumnezeiasca mână

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Condacul 11

După nouăzeci şi şapte de ani de vieţuire întru Christos ţi s-a vestit în vedenie fericitul sfârşit de către Sfântul Antonie, povăţuitorul pustiei, împreună cu Sfântul Pahomie, învăţătorul vieţii monahiceşti. Şi de apro-piata chemare spre sălăşluirea cu dânşii în sânurile Părintelui ceresc te-au încredinţat, iar tu ai primit cu bucurie de la ei negrăita pace a lui Christos şi ai cântat: Aliluia!

Icosul 11

Ai chemat, fericite, pe ucenici, încredinţându-i Domnului şi i-ai îndemnat să păzească aşezămintele duhovniceşti şi predaniile pustniciei, după care ai bine rânduit obştea. Apoi ţi-ai pus mâinile peste dânşii, i-ai binecuvântat şi te-ai rugat pentru ei, învăţându-i din destul şi te-ai pregătit de marea şi înfricoşata trecere a hotarului Veşniciei:

Bucură-te, floare a pustiei înmiresmată de Duhul Sfânt

Bucură-te, că după trei zile, după cum ţi s-a vestit, ai plecat la Domnul

Bucură-te, de un heruvim cu mulţime de îngeri întâmpinat

Bucură-te, de cetele îngereşti şi ale sfinţilor însoţit

Bucură-te, comoară a Împăratului urcată în vistieriile cele veşnice

Bucură-te, că prin sărutarea de pe urmă ai lăsat lumii îndemnul iubirii

Bucură-te, ochi şi mâini întinse spre Domnul până în sfârşit

Bucură-te, că în braţele Lui ţi-ai dat duhul

Bucură-te, că sufletul tău a fost văzut suindu-se la Cer netulburat de vrăjmaşul

Bucură-te, că te-ai acoperit cu smerenia până înlăuntrul porţilor Împărăţiei

Bucură-te, foc ce arzi toate uneltirile vrăjmaşilor

Bucură-te, îngrădire cu puterea lui Christos

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Condacul 12

Pecetea Chipului lui Christos şi a Duhului ai primit, Fericite, unindu-ţi prin iubire firea cu harul dumnezeiesc în focul ispitelor. Pentru aceasta, la nunta Fiului lui Dumnezeu te-ai învrednicit a cânta cu Biserica Cerească: Aliluia!

Icosul 12

Arta care suie la ceruri desăvârşit o ai deprins, Părinte, şi zidire nouă te-ai făcut spre luminarea şi întărirea celor ce aleargă cu credinţă la mijlocirile tale. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, fiu al Luminii şi mângâierii

Bucură-te, fiu al Legământului celui nou

Bucură-te, că prin calea cea aspră ai ajuns la viaţa fericită

Bucură-te, viaţă prefăcută în icoană de pururea închinare

Bucură-te, stare neclintită în dragoste şi adevăr

Bucură-te, veşnică unire cu Christos

Bucură-te, odihnă în braţele Sfântului Duh

Bucură-te, desfătare în sânul Părintelui luminilor

Bucură-te, mărturisire cu viaţa a Crucii şi Învierii Domnului

Bucură-te, jertfă vie, bine plăcută lui Dumnezeu

Bucură-te, al Maicii Domnului fiu preaiubit

Bucură-te, alăută a Sfintei Treimi ce faci să răsune glasul inimii

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Condacul 13

O, Sfinte Preacuvioase Macarie, purtătorule al Chipului ceresc, care prin fapte dumnezeieşti ne-ai arătat nouă adevărul credinţei, luminează şi în inimile noastre cunoştinţa Evangheliei Mântuitorului. Ca simţind lucrarea gândurilor rele, să ne lepădăm de întunericul ce ne împresoară şi să primim ungerea bucuriei prin lucrarea Sfântului Duh. Iar prin fecioria inimii să ne facem părtaşi fericirii Presfintei Fecioare, în care Tatăl şi-a făcut lăcaş cu Cel Unul Născut al Său. Aşa, Părinte, poartă de grijă din Înalt, ca să nu ne aflăm neîndreptaţi şi despărţiţi de iubirea Ta în ceasul înfricoşat al naşterii în Veşnicie, ci împreună cu tine să cântăm Preasfintei Treimi: Aliluia!

(de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

De fel din Egipt şi de un nume cu Sfinţii Strămoşi Avraam şi Sara, Părinţii tăi şi-au înfrumuseţat viaţa cu înfrânarea şi cu postul, cu rugăciunile şi privegherea, cu milosteniile şi cu multe alte fapte bune. Iar neroditori fiind, se depărtaseră de traiul însoţirii, însă cu duhul erau tot uniţi. Pentru aceasta întreita rază a dragostei Sfintei Treimi o au găzduit în inimile lor, şi însuşi Sfântul Patriarh Avraam le-a vestit în vedenie dezlegarea nerodirii prin fericitul rod ce avea să fie lumină lumii:

Bucură-te, cu tatăl tău, preotul Avraam, de bucuria vederii sfântului patriarh

Bucură-te, că răpindu-li-se averile, Părinţii tăi au nădăjduit în Domnul

Bucură-te, că au fost mângâiaţi de dumnezeiasca lumină a buneivestiri

Bucură-te, că nu au zăbovit în a urma voii Domnului

Bucură-te, că s-au mutat după dumnezeiasca rânduială lângă pustia în care aveai să-I slujeşti Lui

Bucură-te, că tatăl tău a fost ridicat din boala cea de moarte cu mână tare

Bucură-te, că îngerul lui Dumnezeu i-a vestit mila şi binecuvântarea de Sus

Bucură-te, că lăcaş Sfântului Duh te-a numit

Bucură-te, că numele fericirii ţi-a dăruit

Bucură-te, că vieţuirea îngerească, roditoare a mântuirii multora, ţi-a zugrăvit

Bucură-te, că Părinţii tăi au mulţumit Domnului cu bucurie şi cutremur

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

Condacul 1:

Viaţă fericită ducând în lume, te-ai învrednicit a te sălăşlui în pământul celor blânzi, împreună cu cetele fericiţilor, Macarie, purtătorule de Dumnezeu, iar locuind în pustiu ca într-o cetate, ai primit de la Christos harul minunilor. Pentru aceasta te cinstim:

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!

 

Acatistul Sfântului Marcu Mărturisitorul Episcopul Efesului (19 ianuarie)

Facere a monahului Andrei Kapsocalivitul

Condacul 1:

Pe alesul şi marele mărturisitor veniţi o iubitorilor de mucenici să lăudăm pe Marcu cel următor scaunului apostolesc, pe cel întocmai cu apostolii şi de un obicei cu Ioan Evanghelistul, să-l cinstim cu laude zicând:

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Icosul 1:

Următor îngerilor te-ai arătat de Dumnezeu purtătorule Marcu, şi ales fiind din pântecele maicii tale cu adevărat ca un luceafăr între stele te-ai arătat, pentru care te lăudăm:

Bucură-te cel scris în cartea vieţii cea din ceruri

Bucură-te luceafăr între sfinţi luminător

Bucură-te că îngerilor cu vieţuirea ai urmat

Bucură-te cel ce arhanghelilor cu mărturisirea te-ai asemănat

Bucură-te cel ce din scutece cu laptele duhovnicesc te-ai hrănit

Bucură-te că obiceiurilor bătrân te-ai arătat

Bucură-te lauda cuvioasei tale maici

Bucură-te rod al sfintei rugăciuni

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Condacul al 2-lea:

Împărate ceresc, slavă se cuvine Ţie Celui ce trimiţi luminători şi povăţuitori la vremi de cumpănă şi de prigoană, între care în vremurile cele de pe urmă l-ai arătat şi pe sfântul Marcu, dimpreună zicând Ţie: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Pildă de fapte bune de milostenie şi de înfrânare ai fost dăruit de Dumnezeu lumii, tu care nu ţi-ai îngropat talantul ci l-ai înmulţit spre a primi de la Dumnezeu răspuns bun, te rugăm primeşte această cântare:

Bucură-te păstorule al Efesului

Bucură-te luminătorule de Dumnezeu trimis

Bucură-te tuturor pildă de fapte bune

Bucură-te cel ce cu înfrânarea şi cu milostenia te-ai împodobit

Bucură-te iubitorule de feciorie

Bucură-te că darul ce l-ai primit l-ai înmulţit

Bucură-te că pentru răspuns bun te-ai îngrijit

Bucură-te că rugăciunea ta cu adevărat s-a împlinit

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Condacul al 3-lea:

Ajungând la vârsta bărbatului desăvârşit, nu atât cu anii cât cu mintea cea înţelepţită, te-ai arătat ca o rază ce străluceşti din lumina Sfintei Treimi, pe care o lăudăm cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Înger pământesc şi om ceresc, cu ce gură te vom lăuda pe tine şi cu ce glas vom putea povesti darurile tale ce ai luat de la Dumnezeu, pentru care ai fost ridicat la scaunul Efesului ca o lumină pusă în sfeşnic ce luminează tuturor, de la care auzi:

Bucură-te bărbat desăvârşit în înţelepciune

Bucură-te că se minunează cei ce aud de bogăţia darurilor tale

Bucură-te înger pământesc şi om ceresc

Bucură-te cel ce vrednic eşti întru arhierie

Bucură-te cel ce prin nevoinţe te-ai adus întru curăţie

Bucură-te că dragostea cu adevărul ai împreunat

Bucură-te că Filioque eres catolicesc ai arătat

Bucură-te că primatul papal dogmatisind l-ai surpat

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Condacul al 4-lea:

Vechea mitropolie a Efesului oarecând în vremurile vechi scaun apostolesc fiind în care a stat ucenicul cel iubit al Mântuitorului, tu primindu-l, cu acela te-ai sârguit a te asemăna lui Hristos Dumnezeu cântându-i: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

De la începutul păstoriei tale, preaminunate părinte, de toţi ai fost cunoscut ca fiind păstor adevărat şi toţi slăveau pe Dumnezeu şi pe tine te lăudau zicând:

Bucură-te vas de mult preţ al lui Hristos

Bucură-te ce cu vieţuirea te-ai arătat mult-cuvios

Bucură-te ce prin cuvinte ai grăit luminos

Bucură-te ce până la sânge te-ai împotrivit ereticilor

Bucură-te că te-ai făcut următor Apostolilor

Bucură-te ce neîmblânzit ai asuprit pe draci

Bucură-te cel ce cuvintele latinilor în cenuşă le prefaci

Bucură-te că pe apostaţii ierarhi i-ai mustrat

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Condacul al 5-lea:

Cu voia ta Doamne pentru păcatele noastre ai adus necazuri şi prigoniri, pe care pentru dreptate le primim; dar te rugăm încetează bătaia, potoleşte mânia, pentru rugăciunile sfântului Marcu pentru care Te lăudăm zicând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Începând lupul cel depărtat de Biserică a sfâşia turma lui Hristos, tu ca un diamant tare i-ai stat împotrivă, pentru care ai atras asupra ta ura celor mai mari ai Romei, iar noi fericindu-ţi îndrăzneala te binecuvântăm strigându-ţi:

Bucură-te făclia prealuminată a Bisericii

Bucură-te ce cu lumină ai orbit ereticii

Bucură-te că la pocăinţă pe toţi i-ai chemat

Bucură-te că tâlhăreştilor sinoade nu te-ai plecat

Bucură-te că doar cei învârtoşaţi nu te-au urmat

Bucură-te că nu ai pregetat cu blândeţe a-i mustra

Bucură-te că prin cuvinte sfinte la Ortodoxie pe mulţi ai adus

Bucură-te că minciuna catolicilor nu te-a supus

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Condacul al 6-lea:

Împăratul Ioan al Bizanţului cerând ajutor apusenilor în nevoile poporului în vreme de război, legat-a prieteşug cu latinii, iar tu nicicum nu ai vrut a întări acest sfat, ci drept mărturiseai şi-L slăveai pe Hristos Dumnezeu zicând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Chemând papa în cetatea Florenţei pe ortodocşii arhierei din toată lumea, fost-ai şi tu chemat la acel rău sobor, şi punându-ţi înainte dogmele ereticeşti, te ispiteau să te învoieşti cu ei, iar tu nicidecum nu ai voit a auzi de aceasta ci îndată i-ai mustrat pe faţă, pentru care te lăudăm:

Bucură-te că pe latini i-ai vădit de eres

Bucură-te că la învăţarea norodului ortodox ai purces

Bucură-te că nu ai răbdat dezbinarea Bisericii

Bucură-te că nu ai semnat zapisul cu catolicii

Bucură-te voinic propovăduitor al Sfintei Tradiţii

Bucură-te că te-ai împotrivit unirii cu schismaticii

Bucură-te că cele şapte soboare ţi-au fost dreptar

Bucură-te că ale catolicilor cârteli zadarnice le-ai făcut

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Condacul al 7-lea:

Singur sfinte părinte te-ai aflat în acel nelegiuit sobor ca un fiu al luminii, mărturisind dogma Sfântului Duh care purcede numai din Tatăl, dar închinat dimpreună cu Fiul, o singură Dumnezeire în trei ipostasuri, căreia Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Duhul Sfânt pe care l-ai mărturisit după învăţăturile Sfinţilor Părinţi te-a întărit pe tine cel ce erai sfinţit de El, spre a răbda prigoana şi însingurarea, pentru care auzi:

Bucură-te aur preastrălucit

Bucură-te că în foc te-ai lămurit

Bucură-te că mărturisind te-ai mântuit

Bucură-te că pe demoni i-ai asuprit

Bucură-te credincios apărător al credinţei

Bucură-te păstrător al Sfintei Tradiţii

Bucură-te tâlcuitor iscusit din scripturi

Bucură-te luminos povăţuitor de mulţimi

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Condacul al 8-lea:

Ca altă dată un nou Moise te-ai arătat că din muntele cel sfânt pogorându-te către poporul cel păcătos, le-ai sfărâmat ereticesul aşezământ şi idolul pe care şi l-au făcut, aruncându-l degrab sub blestemul Sfinţilor Părinţi, pe cei ce nu ştiau să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Văzându-te fiii blestemului celui veşnic că nu te pleci hotărârilor lor, care nicidecum nu au putut a te pleca în vicleşuguri, au aruncat pricini nedrepte asupra ta, prin care în surghiun te-au trimis, iar poporul cel binecredincios departe de tine fiind, îţi cânta:

Bucură-te surpătorul ereticeştilor oşti

Bucură-te înfricoşătorul netrebnicilor papistaşi hulitori

Bucură-te ridicătorul înşelaţilor ce se smeresc

Bucură-te rană mult chinuitoare latinilor eretici

Bucură-te pierzătorul anatemelor celor mincinoase

Bucură-te dumnezeiasca lumină a celor prigoniţi pentru dreptate

Bucură-te povăţuitor şi cârmaci ortodocşilor

Bucură-te vrednic stareţ al monahilor evlavioşi

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Condacul al 9-lea:

Nu ai încetat, părinte, a scrie epistole şi învăţături care erau pline de Duh Sfânt, în care rătăcirea catoliceştilor învăţături o arătai; pentru aceasta noi cei binecredincioşi îl lăudăm pe Dumnezeu cântându-i: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Toată cetatea Bizanţului căzută la un gând cu papa Romei o ai afurisit, iar mica turmă ce nu s-a învoit cu neadevărul pe tine te-au luat păstor, care cu un glas te laudă:

Bucură-te stea ce ai condus pe necredincioşi la credinţă

Bucură-te cel prin care se luminează norodul

Bucură-te izgonitorul de iscusite vicleşuguri

Bucură-te făcător de nemincinoase minuni

Bucură-te mângâietor al căzutelor făpturi

Bucură-te stâlp de foc al credinţei

Bucură-te ce neclintit ai pătimit umilinţe

Bucură-te temelia dreptei credinţe

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Condacul al 10-lea:

În sfântul munte al Athonului, venind spre închinare, înştiinţare de la Dumnezeu primind sfinţii părinţi, de a ta venire toţi s-au bucurat, care cu sârguinţă spre a primi binecuvântare de la tine un singur arhiereu ortodox pe tine te mărturiseau, slăvind pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Venind mai marele Sfântului Munte în insula Limnos unde erai întemniţat, cu întrebări te-a cercetat despre dreapta credinţă, şi primind răspunsul tău cel dreptmăritor, îndată toate lavrele din muntele Athonului ţi-au viersuit cântare, lăudându-te aşa:

Bucură-te cela ce prin feciorie te-ai curăţit

Bucură-te cela ce prin nevoinţe te-ai luminat

Bucură-te că prin mărturisire te-ai desăvârşit

Bucură-te că prin isihie cu mintea ai văzut lămurit

Bucură-te că inima prin rugăciune ţi-ai neprihănit

Bucură-te că de glasul conştiinţei ai ascultat

Bucură-te că simţurile trupeşti cu duh le-ai adăpat

Bucură-te că sufletul nu ţi-ai întinat

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Condacul al 11-lea:

Care laude sau ce cuvinte pot zugrăvi bucuria ce le-ai pricinuit celor dreptcredincioşi în vremurile acelea de prigoană, când toţi după Hristos Dumnezeu şi preacurata Lui Maică, pe tine ajutor te-au agonisit, strigând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Înteţindu-se relele chinuiri şi trupul slăbindu-ţi din pricina frigului şi flămânzirii, abătutu-sa asupra ta boala ce nu te-a lăsat până în sfârşit, pentru care te fericim cu unele ca acestea:

Bucură-te cela ce din umbra patimilor ne-ai scos

Bucură-te că la liman duhovnicesc ne-ai adus

Bucură-te rugător pentru cei neiscusiţi în credinţă

Bucură-te dascăl celor iubitori de adevăr întru dreptate

Bucură-te mângâietor celor ce zac întru umilinţe

Bucură-te părinte al monahilor celor ce petrec în trezvie

Bucură-te sfânt povăţuitor al preoţilor cuvioşi

Bucură-te mare luminător al ierarhilor ortodocşi

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Condacul al 12-lea:

Cu ce laude vom ritorisi minunile tale Doamne, care ai întărit mulţimea mucenicilor ce au pătimit până la sânge pentru iubitul Tău Fiu Iisus Hristos, de nu vom cânta: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Astăzi la fericitul tău sfârşit, părinte sfinte, toţi doresc să audă cuvântul tău cel de pe urmă, iar tu ca un adevărat slujitor al lui Dumnezeu, poruncă ai lăsat ca la a ta îngropare niciunul să nu vină din cei căzuţi în reaua credinţă, şi nici la al tău mormânt să nu slujească nimeni din latinii cei hulitori, apoi cu veselie sufletul l-ai dat lui Dumnezeu, iar noi îţi cântăm:

Bucură-te că această zi este de bucurie pentru tine

Bucură-te că Hristos ţi-a dat cereasca împărăţie

Bucură-te că multe minuni se fac la al tău mormânt

Bucură-te bucuria iubitorilor de adevăr curat

Bucură-te preacuvios părinte de dragoste luminat

Bucură-te soare care niciodată nu apui

Bucură-te piatră de poticnire apostaţilor de azi

Bucură-te cela ce pe temeiul Credinţei Ortodoxe ne înalţi

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Condacul al 13-lea:

O întru tot lăudate sfinte Marcu, primeşte aceste puţine laude ce le aducem din inimi smerite şi te milostiveşte spre noi cei ce cădem cu smerită rugăciune către tine; grăbeşte spre a ne ajuta căci ridicatu-s-au prigoniri şi dureri negrăite, ca dimpreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul 1

Următor îngerilor te-ai arătat de Dumnezeu purtătorule Marcu, şi ales fiind din pântecele maicii tale cu adevărat ca un luceafăr între stele te-ai arătat, pentru care te lăudăm:

Bucură-te cel scris în cartea vieţii cea din ceruri

Bucură-te luceafăr între sfinţi luminător

Bucură-te că îngerilor cu vieţuirea ai urmat

Bucură-te cel ce arhanghelilor cu mărturisirea te-ai asemănat

Bucură-te cel ce din scutece cu laptele duhovnicesc te-ai hrănit

Bucură-te că obiceiurilor bătrân te-ai arătat

Bucură-te lauda cuvioasei tale maici

Bucură-te rod al sfintei rugăciuni

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Condacul 1:

Pe alesul şi marele mărturisitor veniţi o iubitorilor de mucenici să lăudăm pe Marcu cel următor scaunului apostolesc, pe cel întocmai cu apostolii şi de un obicei cu Ioan Evanghelistul, să-l cinstim cu laude zicând:

Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

Acatistul Sfântului Lavrentie (20 ianuarie)

Condacul 1:

Alesule al lui Dumnezeu şi preaslăvite făcător de minuni, Cuvioase Lavrentie, poruncă ai primit de la împărăteasa cerului să vii în vechea cetate a Cernigovului şi să te sălăşluieşti în mănăstirea Sfintei Treimi, unde trăind cu dreptate, prigoane ai suferit şi turmă de monahi adunând, cu cuvântul lui Dumnezeu i-ai hrănit şi la Hristos i-ai adus. Tu însă, având îndrăzneală la Sfânta Treime, roagă-te să fim izbăviţi de toate necazurile şi durerile ca să-ţi cântăm cu umilinţă şi mulţumire:

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Icosul 1:

Cu îngerii te-ai asemănat, Cuvioase şi purtătorule de Dumnezeu Părinte Lavrentie, că sfânt şi drept trăind pe pământ, ne-ai lăsat nouă chipul desăvârşirii duhovniceşti. Noi însă, văzându-te vas ales, preaiubit de Maica lui Dumnezeu, locaş al Preasfintei Treimi prin buna ta vieţuire şi împodobit cu minuni, mulţumind lui Dumnezeu, te preaslăvim ca pe un mare luminător şi cu osârdie îţi cântăm aşa:

Bucură-te, slujitorul Preasfintei Treimi;

Bucură-te, preaminunat ales al Maicii lui Dumnezeu;

Bucură-te, că din iubire faţă de Domnul toată dulceaţa lumească ai lepădat

Bucură-te, că toate bunătăţile acestei lumi de dragul lui Hristos le-ai dispreţuit;

Bucură-te, că jugul lui Hristos cel bun şi uşor l-ai iubit;

Bucură-te, că ai trăit în trup parcă neavând trup;

Bucură-te, că prin tine cugetele necinstite se vădesc;

Bucură-te, că prin tine faptele cele bune şi folositoare se binecuvintează;

Bucură-te, că prin tine calea cea dreaptă către ceruri se arată;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 2

Văzându-te pe tine Preasfinţitul Antonie, înţelepţit de puterea Domnului, ţi-a poruncit să vii în cetatea Cernigovului, în aşezământul Sfintei Treimi, unde se afla icoana Preasfintei Doamne şi Stăpânei Maria; tu însă ascultând porunca lui, ai întărit rugăciunea şi atunci însăşi împărăteasa cerului te-a binecuvântat şi tu ai venit la un munte înalt şi ai găsit un loc ales pentru sălăşluirea monahilor, un aşezământ întru slava Preasfintei Treimi şi a Maicii lui Dumnezeu: pe călugări în nevoinţe i-ai întărit, pe cei râvnitori în urcuşul către cer, din credinţă în credinţă şi din virtute în virtute, i-ai adunat să cânte împreună cu tine în Treime Unului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Înţelepciunea dumnezeiască te-a înţeleptit, Părinte Lavrentie, să laşi lumea şi cele ale lumii şi ai venit la mănăstirea Rahlov a Sfântului Nicolae, voind să te nevoieşti cu toată inima; iar tu cu osârdie prin cântare şi citire te-ai nevoit întru Hristos şi cu alte ascultări ai lucrat pentru aproapele. Noi, însă, văzându-te pe tine vas al Sfântului Duh, cu umilinţă strigăm către tine:

Bucură-te, că din tinereţe ai iubit cu înflăcărare viaţa călugărească;

Bucură-te, că bătrâneţile mamei tale le-ai liniştit;

Bucură-te, că după moartea ei, în locaşul Sfântului Nicolae ai venit;

Bucură-te, că prin înţelepciunea dumnezeiască pe oameni i-ai uimit;

Bucură-te, că monahilor ai fost îndreptar şi icoană;

Bucură-te, că nepătată ai păstrat curăţia cea iubitoare de Dumnezeu;

Bucură-te, că prin uşile cele strâmte şi înguste ai intrat în împărăţia cerului;

Bucură-te, că de la Domnul ai primit cu vrednicie cununa cea nevestejită;

Bucură-te, că preaslăvit eşti în cer şi pe pământ;

Bucură-te, că viaţa, faptele şi proorociile tale nu numai în Rusia, ci în toată lumea sunt cunoscute;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 3

Cu putere de sus, arhiereii cetăţii Cernigovului, sfinţiţii mucenici Vasile şi Pahomie, te-au văzut pe tine împodobit cu viaţă bineplăcută lui Dumnezeu şi strălucind în marea ta smerenie, cu post şi cu rugăciune şi pe cei credincioşi înţelepteşte propovăduindu-i, de aceea cântăm cu înţelegere Preasfintei Treimi: Aliluia!

Icosul 3

Având adevărată smerenie şi mare ascultare, ai venit la mănăstirea Preasfintei Treimi şi privind la icoana Maicii Domnului, ţinând în preacuratele ei mâini pe Pruncul lisus, aflând-o pe ea, Preanevinovată, ce ţi s-a arătat, ai căzut la pământ în faţa ei, cerându-i ajutor şi ocrotire. Iar noi văzând că te-ai încredinţat voii lui Dumnezeu îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că ai arătat ascultare Maicii lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ai slujit cu credincioşie în cetatea Cernigovului;

Bucură-te, că acea icoană făcătoare de minuni ai văzut-o în mănăstire;

Bucură-te, că la această icoană te-ai închinat cu osârdie;

Bucură-te, că celor flămânzi şi însetaţi de dreptate le-ai vestit cuvintele vieţii veşnice;

Bucură-te, că drumul mântuirii l-ai arătat celor ce-l caută;

Bucură-te, căpetenie înţeleaptă celor ce merg în împărăţia cea de sus;

Bucură-te, ajutătorul celor ce trudesc în evlavie;

Bucură-te, cald mijlocitor a toată lumea;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 4

Dumnezeu, Cel ce S-a adus pe Sine jertfă pentru păcatele a toată lumea şi a înviat cu slavă din morţi şi S-a înălţat la cer, te-a învrednicit să călătoreşti până la Ierusalim, unde tu, preafericite, te-ai rugat cu osârdie pentru poporul dreptcredincios şi lumânarea din mâinile tale s-a aprins de la focul ceresc şi cu toţi credincioşii ai cântat lui lisus Hristos, Care va veni să judece viii şi morţii, cântarea: Aliluia!

Icosul 4

Auzind păstorii Bisericii lui Hristos că furtuna patimilor şi zbuciumul acestei lumi nu te-au clătinat, sufletul îndreptându-ţi la limanul cel lin al mântuirii, Cuvioase Părinte, şi că toate bunătăţile şi frumuseţile lumii vâzându-le cu limpezime, călugări din alte mănăstiri veneau la tine spre învăţătură şi oamenii credincioşi alergau din cetăţi şi sate îndepărtate cu necazuri şi supărări pentru mângâiere şi întărire, cei bolnavi pentru vindecare, cu toţii primind din belşug darurile bunătăţii lui Dumnezeu, un arhiereu te-a sfinţit să fii arhimandrit, dând prin această vrednică cinstire nevoinţelor tale, iar pe noi ne învredniceşte să-ţi aducem aceste laude:

Bucură-te, slujitor credincios al Mielului şi al Păstorului;

Bucură-te, înaintestătător nevinovat la altarul Domnului;

Bucură-te, că împreună cu îngerii îl cânţi pe împăratul slavei;

Bucură-te, îndrumător înţelepţit de Dumnezeu al călugărilor şi al oamenilor credincioşi;

Bucură-te, că eşti preaplin de lacrimile umilinţei;

Bucură-te, vas cinstit al darurilor Duhului Sfânt;

Bucură-te, nevoitorul răbdării desăvârşite;

Bucură-te, sălaş prea ales al Sfintei Treimi;

Bucură-te, învăţător iscusit al adevăratei smerenii;

Bucură-te, întărirea evlaviei şi lauda Ortodoxiei;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 5

Ca pe o stea izvorâtoare din Dumnezeu văzându-te pe tine, Cuvioase Părinte Lavrentie, strălucind luminos cu viaţa şi învăţătura, călugării şi credincioşii au mers după lumina vieţuirii tale şi te-au avut ca pe un luminător şi când a venit jugul ateismului dimpreună cu întunericul autocefalilor şi al înnoirilor şi al altor eretici şi schismatici, călcând în picioare cele sfinte, tu ca un bun păstor nu ai părăsit cetatea Cernigovului şi pe oamenii credincioşi, locuind în casa cinstitei văduve şi evlavioasei monahii Evlampia, i-ai adus la lumina cea nepătrunsă, rugându-te pentru Rusia ca Dumnezeu să renască împărăţia ortodoxă şi primind de la Arhanghelul Gavriil o astfel de descoperire, te-ai bucurat foarte, cântând Preasfintei Treimi împreună cu toţi credincioşii: Aliluia!

Icosul 5

Văzând oamenii binecredincioşi ai cetăţii Cernigovului împlinirea proorociei tale, deschiderea şi închiderea bisericilor lui Dumnezeu, iar tu împodobind şi înfrumuseţând casa Preasfintei Treimi şi a Născătoarei de Dumnezeu şi adunând turmă mare din cei ce voiau să ducă viaţă călugărească şi să urmeze poveţele tale cele drepte, i-ai învăţat fără făţărnicie să cheme neîncetat numele lui Dumnezeu si ajutând pe oamenii cei credincioşi ai prezis întoarcerea moaştelor Sfântului Ierarh Teodosie şi pe arhiereul Boris l-ai sfătuit să se aşeze cu slavă în locul unde fuseseră mai înainte, în biserica Schimbării la Faţă a Domnului, ceea ce a şi făcut. Iar noi îl lăudăm pe Dumnezeu, Cel ce ţi-a dat duhul proorociei şi al înţelepciunii şi te rugăm să înalţi rugăciunile tale, Sfinte Lavrentie, pentru mântuirea noastră, a păcătoşilor, care îţi cântăm:

Bucură-te, povăţuitor înţelept al călugărilor;

Bucură-te, că moaştele Sfântului Ierarh Teodosie le-ai aflat;

Bucură-te, că aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Teodosie, cu cântări pascale ai preaslăvit-o;

Bucură-te, împlinitorul neleneş al tipicului bisericesc;

Bucură-te, doctorul iscusit şi fără de plată al bolnavilor;

Bucură-te, mângâiere bineplăcută a celor mâhniţi;

Bucură-te, întărire binecuvântată a celor întristaţi;

Bucură-te, izgonitorul patimilor pierzătoare de suflet;

Bucură-te, slobozitorul celor demonizaţi de năvala diavolului;

Bucură-te, ajutătorul grabnic al celor fără ajutor;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 6

Propovăduind tuturor cuvântul lui Dumnezeu, Părinte Lavrentie, învăţând cu vieţuirea şi cu cuvântul tău smerenia, tăcerea, iubirea frăţească, primirea de străini, postul, rugăciunea şi frica faţă de Domnul, prin care ai fost ocrotit, nu ai călcat pravila până la preacinstitele tale bătrâneţi, te-ai nevoit în rugăciunile de zi şi de noapte, cântând Celui ce ţi-a dat putere şi tărie, cântarea de laudă: Aliluia!

Icosul 6

Strălucind nouă ca o stea luminoasă şi călăuzitoare vieţuirea ta cumpătată prin post, Cuvioase Părinte Lavrentie, nu ai tânjit după mâncăruri, căci nu ne duc pe noi la Dumnezeu şi nu te-ai îngrijit de îmbrăcămintea hainelor, ci ai socotit că este mai bine să-ţi înfrumuseţezi sufletul cu virtuţi. Sfârşitul ţi l-ai prezis de trei ori şi curgerea vieţii tale frumos ai săvârşit. Prin minuni şi viaţă veşnică ai fost preaslăvit de Mântuitorul Hristos, iar de la noi primeşte aceste laude:

Bucură-te, înfrumuseţarea cetei postitorilor;

Bucură-te, chipul înfrânării şi al neprihănirii;

Bucură-te, stea ce străluceşti în rândul cuvioşilor;

Bucură-te, păstorul călugărilor şi învăţătorul oamenilor din lume;

Bucură-te, apărătorul şi ocrotitorul celor ce trăiesc în lume;

Bucură-te, adevăratul următor al Evangheliei lui Hristos;

Bucură-te, că eşti plin de harul lui Dumnezeu;

Bucură-te, că eşti hrănit de la Izvorul vieţii cuvântului lui Dumnezeu;

Bucură-te, că eşti împodobit cu veşmântul mântuirii şi îmbrăcat în haina nemuririi;

Bucură-te, că mai înainte de învierea cea de obşte a Domnului ai fost preaslăvit prin nestricăciune întru încredinţarea tuturor oamenilor;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 7

Voind să fie următor credincios Mielului lui Dumnezeu, Care a ridicat păcatele lumii, blândeţe şi smerenie luând asupra-i, Părintele nostru Lavrentie, toate durerile şi supărările răbdând fără cârtire, a văzut că prin dureri vremelnice se dobândeşte mântuirea veşnică, a căpătat despătimirea şi când i-a sosit cinstitul sfârşit, fiind încă pe pământ a cântat cu vrednicie şi cu dreptate atotputernicului Dumnezeu cântarea îngerească: Aliluia!

Icosul 7

Domnul Cel minunat întru sfinţii Săi te-a arătat biruitor minunat împotriva vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi ai mântuirii noastre şi după fericita adormire te-a preaslăvit; tu însă, Cuvioase Părinte Lavrentie, aşteptând punerea în mormânt, ai petrecut cu trupul împreună cu noi patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi şi în acest timp nu au încetat la sicriul tău rugăciunile şi lacrimile, cu sufletul stând înaintea Prestolului dumnezeiesc, rugându-te pentru sfânta Rusie şi pentru oamenii credincioşi, arătând nestricăciunea trupului tău întru încredinţarea învierii tuturor oamenilor. Iar de la sicriul tău ieşea bună mireasmă, încredinţându-ne pe noi de vieţuirea ta sfântă. Noi, însă, minunându-ne, te lăudăm pe tine aşa:

Bucură-te, că toată dulceaţa patimilor dintru tine ai stârpit;

Bucură-te, că trupul l-ai supus duhului;

Bucură-te, că te-ai întrarmat cu privegheri de noapte împotriva ispitelor vrăjmaşului;

Bucură-te, că prin post neobosit ai înfrânt toată dorinţa cea necurată;

Bucură-te, că prin rugăciune neîncetată te-ai curaţat de orice întinăciune;

Bucură-te, că ai fost menit cu totul lui Dumnezeu;

Bucură-te, că pentru cuvintele Domnului ai păstrat calea cea strâmtă;

Bucură-te, că prin lacrimi ai secerat bucuria cea pururi fiitoare;

Bucură-te, că prin sederea în sicriu a trupului tău timp de patruzeci de zile pe noi ne-ai mângâiat;

Bucură-te, că şi după moarte nu ne-ai părăsit;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 8

Străin şi călător socotindu-te a fi în lumea aceasta schimbătoare, Cuvioase Lavrentie şi cetatea cerească cântând, împărăţia lui Dumnezeu încă pe pământ pregătind, i-ai păzit pe cei credincioşi de necurăţia ateistă, de pierzătorii autocefali şi înnoitori, de latini şi uniţi şi de altă mulţime de eretici şi schismatici şi împreună cu cei binecredincioşi şi evlavioşi ai cântat cântare de biruinţă Făcătoarei de viaţă Treimi: Aliluia!

Icosul 8

Împodobit ai fost cu toate armele dumnezeieşti, ca un ostaş biruitor al lui Hristos, ţi-ai încins coapsele tale cu adevărul, te-ai îmbrăcat în platoşa dreptăţii, ai încălţat picioarele tale întru gătirea păcii, ai primit scutul credinţei şi coiful mântuirii şi sabia duhului care este cuvântul lui Dumnezeu cu care ai biruit toate defăimările celui viclean. Tu însă, Sfinte Lavrentie, asemănându-te vechilor părinţi, ai întărit pe cei credincioşi întru evlavie şi pe cei rătăciţi şi necredinciosi la Domnul, credinţa ortodoxă ai apărat-o şi ai întărit-o, pe eretici, pe schismatici şi pe liber cugetători i-ai ruşinat şi i-ai înţelepţit. Ajută-ne şi nouă, Cuvioase, cu mijlocirea ta la prestolul Preasfintei şi Celei de o fiinţă şi nedespărţitei Treimi, să rămânem statornici în faţa puterilor întunecate ale lui Antihrist şi ale slugilor lui şi să ne împotrivim ispitelor vrăjmaşului, crezând în Biserica cea Una după cuvântul cel din Evanghelie. Iar noi, cu inimă curată, te rugăm să primeşti aceste laude:

Bucură-te, că te-ai asemănat Cuviosului Antonie de la Pecerska prin săparea peşterilor;

Bucură-te, că asemenea lui Teodosie ai făgăduit să stai până la moarte în credinţa ortodoxă;

Bucură-te, că asemenea lui Serghie de Radonej ai fost ziditor şi înnoitor de aşezăminte călugăreşti;

Bucură-te, că ai învăţat, precum Iov de la Poceaev să ne ferim de uniatism, de autocefali şi de alte eresuri;

Bucură-te, că pe credincioşi i-ai povăţuit precum Serafim de Sarov;

Bucură-te, vestitor al unor vremuri înfricoşătoare şi propovăduitor al pocăinţei, precum loan de Kronstadt şi Cuviosul mucenic Alipie;

Bucură-te, împlinitor sârguincios al tipicului Cuvioşilor părinţi Teodor Studitul şi Sava cel Sfinţit;

Bucură-te, aspru judecător şi povăţuitor al celor ce încalcă tipicul bisericesc;

Bucură-te, că ai stat împotriva uniaţiei precum Cuvioşii mucenici Macarie de la Ovruci şi Atanasie de la Brest;

Bucură-te, că te-ai asemănat sfântului făcător de cântări Roman Melodul;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 9

Iubind cu toată inima pe Unul Dumnezeu şi Domnul te-a iubit, dăruindu-ne prin tine rugător înaintea bunătăţii Lui. Cu smerenie te rugăm să îmblânzeşti pe dreptul Judecător pentru noi în ziua cea straşnică, să nu ne pomenească păcatele şi fărădelegile noastre şi să ne învrednicească de partea celor fericiţi care stau la dreapta Lui şi cântă: Aliluia!

Icosul 9

Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep să spună toate nevoinţele şi minunile tale, Părinte de Dumnezeu înţelepţit, căci bunătatea vieţuirii tale nu poate fi lăudată prin cuvinte omeneşti; de aceea noi, cei biruiţi de iubirea ta, îndrăznim să te lăudăm cu smerenie, cântând astfel:

Bucură-te, luminător nestins al sfintei Biserici şi credinţei ortodoxe;

Bucură-te, întărire nebiruită a pământului rusesc;

Bucură-te, căci prin smerenie ai călcat mândria cea pierzătoare de suflet;

Bucură-te, că prin blândeţe ai stins flacăra mâniei;

Bucură-te, că iubirea de argint ai urât.

Bucură-te, că tot felul de necazuri şi supărări ai răbdat;

Bucură-te, că prin rugăciuni neîncetate tristeţea ai gonit-o de la tine şi-ai dobândit bucurie întru Domnul;

Bucură-te, că laude ai primit de sus de la Hristos Dumnezeu;

Bucură-te, că în timpul vieţii şi după moarte ai fost îmbogăţit de Domnul cu darul minunilor;

Bucură-te, că te odihneşti în locaşul tău întru miros de bună mireasmă;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 10

Roagă pe Preaînaltul Ziditor să ne mântuiască de chinul cel veşnic, Cuvioase al lui Dumnezeu Lavrentie şi nu ne lipsi pe noi de ajutorul tău cel sfânt în ceasul sfârşitului nostru, că duhurile necurate ne tulbură cu nălucirile lor; să te arăţi atunci nouă apărător sârguincios, izbăvindu-ne cu rugăciunile tale de defăimările lor şi învrednicindu-ne de vederea îngerilor şi de cântarea împreună cu ei lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Zid de apărare şi rugător bineprimit la Dumnezeu te-am descoperit pe tine, Părinte Lavrentie; mulţumire cucernică înălţăm Părintelui ceresc, pentru toate facerile Lui de bine care ni s-au arătat prin tine din belşug şi ţie, înaintestătătorului nostru, îţi cântăm:

Bucură-te, întărirea şi lauda mănăstiri Sfânta Treime;

Bucură-te, acoperământ dumnezeiesc al cetăţii Cernigovului;

Bucură-te, frumuseţe preaminunată a călugărilor;

Bucură-te, veşnică mângâiere a neamului creştinesc;

Bucură-te, tare apărător al celor obidiţi;

Bucură-te, liman de încredere al celor orfani şi nenorociţi;

Bucură-te, bun vindecător al bolilor sufleteşti şi trupeşti;

Bucură-te, mijlocitorul bucuriei noastre veşnice;

Bucură-te, că toate cuvintele tale prooroceşti se împlinesc;

Bucură-te, ocrotitorul nostru ceresc;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 1:1

Cântare de laudă îţi aducem ţie, Cuvioase Părinte Lavrentie, şi cu dragoste cădem la racla sfintelor făcătoarelor de minuni şi vindecătoarelor tale moaşte, preaslăvind viaţa ta cea plină de răbdare, tăcerea ta înaltă, smerenia cea nefăţarnică, rugăciunea neîncetată, înfrânarea desăvârşită şi curăţia sufletului şi a trupului; o, preafericite, ajută-ne nouă să te urmăm în virtuţile tale, ca să putem cânta cu vrednicie Ziditorului şi Dumnezeului nostru: Aliluia!

Icosul 1:1

Luminător al faptelor bune fiind încă în viaţă, Părinte Cuvioase Lavrentie, luminător strălucit al harului dumnezeiesc te-ai arătat, strălucind şi după moarte şi minuni izvorând de la moaştele tale nestricate, că după patruzeci şi trei de ani, ca un tezaur de mult preţ, întregi şi pline de bună mireasmă s-au aflat şi aşezate au fost în biserica Sfintei Treimi a mănăstirii, unde mulţi ani te-ai trudit întru tot binele şi unde vieţuirea pământească în evlavie s-a sfârşit; ţie, celui ce eşti preaslăvit de Domnul, daruri de cântări duhovniceşti îţi aducem şi cu umilinţă strigăm:

Bucură-te, floare nestricăcioasă cu bun miros;

Bucură-te, că întru sfinţenie ai înflorit ca un crin al raiului lui lisus;

Bucură-te, căci cu lumina minunilor tale luminezi întunericul sufletelor noastre;

Bucură-te, vindecător binecuvântat al multor boli;

Bucură-te, doctor iscusit al rănilor păcatului;

Bucură-te, mângâietor aducător de bucurie celor scârbiţi;

Bucură-te, că aspru îi pedepseşti pe cei ce ne aduc supărări;

Bucură-te, strajă neadormită a mănăstirii tale;

Bucură-te, că vieţuirea ta s-a descoperit la toată lumea;

Bucură-te, că toate marginile pământului şi pe credincioşii ortodocşi i-ai uimit cu viaţa ta sfântă;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 1:2

Cu mare har te-a învrednicit Domnul, preafericite Părinte Lavrentie şi cu mare vrednicie numit ai fost făcător de minuni: deoarece nu numai în timpul vieţii, dar şi după moarte cu măreţele tale minuni pe toţi i-ai uimit şi spre slăvirea atotputerniciei lui Hristos te-ai nevoit ca să cânţi Preaînaltului Ziditor cântarea: Aliluia!

Icosul 1:2

Cântăm marile tale nevoinţe, ostaşule biruitor al oastei lui Hristos, Părintele nostru Lavrentie, căci ai biruit vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi; fericim sfârşitul tău şi cu rugăciune sărbătorim sfântă pomenirea ta, cântându-ţi cu osârdie aşa:

Bucură-te, că pomenirea ta se face cu laude şi adormirea cu sfinţii;

Bucură-te, că lui Dumnezeu îi cânţi cântare întreit sfântă împreună cu puterile cele fără de trup;

Bucură-te, că sărbătoreşti împreună cu proorocii şi cu apostolii;

Bucură-te, că eşti preaslăvit cu ierarhii şi cu mucenicii;

Bucură-te, că eşti încununat cu cununa nemuririi împreună cu drepţii şi cuvioşii;

Bucură-te, lumină care izgoneşti întunericul hoardelor demonice ale lui Antihrist;

Bucură-te, că eşti dat de Dumnezeu apărător şi ocrotitor al Rusiei sfinte;

Bucură-te, luptător şi biruitor al celor binecredincioşi;

Bucură-te, că prin tine se preaslăveşte credinţa ortodoxă;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 1:3

O, Cuvioase şi purtătorule de Dumnezeu, Părinte Lavrentie, mare făcător de minuni şi grabnic ajutător, te rugăm primeşte de la noi cu milostivire această cântare de laudă, ce ţi-o aducem cu osârdie, că tu, şezând înaintea Prestolului împăratului slavei, Domnului Dumnezeu şi Ziditorului a toată făptura, să te rogi bunătăţii Lui, pentru noi, păcătoşii, să ne ierte greşelile cele de voie şi cele fără de voie, să ne păzească pe noi de faţa lui Antihrist şi a slugilor lui potrivnice lui Dumnezeu, de rănile aducătoare de moarte, de suferinţe, de toate necazurile şi de întristarea vieţii, să ne izbăvească de chinurile veşnice şi să ne învrednicească să cântăm împreună cu toţi sfinţii Preasfintei Treimi: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Cu îngerii te-ai asemănat, Cuvioase şi purtătorule de Dumnezeu Părinte Lavrentie, că sfânt şi drept trăind pe pământ, ne-ai lăsat nouă chipul desăvârşirii duhovniceşti. Noi însă, văzându-te vas ales, preaiubit de Maica lui Dumnezeu, locaş al Preasfintei Treimi prin buna ta vieţuire şi împodobit cu minuni, mulţumind lui Dumnezeu, te preaslăvim ca pe un mare luminător şi cu osârdie îţi cântăm aşa:

Bucură-te, slujitorul Preasfintei Treimi;

Bucură-te, preaminunat ales al Maicii lui Dumnezeu;

Bucură-te, că din iubire faţă de Domnul toată dulceaţa lumească ai lepădat

Bucură-te, că toate bunătăţile acestei lumi de dragul lui Hristos le-ai dispreţuit;

Bucură-te, că jugul lui Hristos cel bun şi uşor l-ai iubit;

Bucură-te, că ai trăit în trup parcă neavând trup;

Bucură-te, că prin tine cugetele necinstite se vădesc;

Bucură-te, că prin tine faptele cele bune şi folositoare se binecuvintează;

Bucură-te, că prin tine calea cea dreaptă către ceruri se arată;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 1:

Alesule al lui Dumnezeu şi preaslăvite făcător de minuni, Cuvioase Lavrentie, poruncă ai primit de la împărăteasa cerului să vii în vechea cetate a Cernigovului şi să te sălăşluieşti în mănăstirea Sfintei Treimi, unde trăind cu dreptate, prigoane ai suferit şi turmă de monahi adunând, cu cuvântul lui Dumnezeu i-ai hrănit şi la Hristos i-ai adus. Tu însă, având îndrăzneală la Sfânta Treime, roagă-te să fim izbăviţi de toate necazurile şi durerile ca să-ţi cântăm cu umilinţă şi mulţumire: Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Rugăciune

O, preacinstite şi preafericite, Părintele nostru Lavrentie, mare şi preaminunat făcător de minuni, învăţător şi ocrotitor al credinţei ortodoxe, mustrătorul ereticilor, apărătorul Bisericii, din tinereţile tale ai iubit să mergi pe drumul crucii, nevoindu-te în rugăciuni şi osteneli, în posturi, privegheri şi în tăcere, chip al credinţei fiind pentru călugări, jertfă vie, sfântă şi plăcută aducându-te lui Dumnezeu. Când însă, după sfârşitul tău, mănăstirea Sfintei Treimi, din răutatea ateilor, a fost ruinată, pângărită şi pustiită, având mare îndrăzneală la Împăratul ceresc, prin mijlocirea Maicii Domnului şi a ta a fost înnoită, iar moaştele tale sfinte şi cinstite au fost aşezate aici. Iar noi, credincioşii, care venim la racla sfintelor, şi cinstitelor tale moaşte, te rugăm pe tine, păstorul şi mijlocitorul nostru cel bun, nu înceta să te rogi la Domnul şi Dumnezeul nostru, să stingă toate eresurile şi schismele care vin din uneltirile vrăjmaşului mântuirii noastre, întărindu-ne întru evlavie şi curăţie, iar cu roua harului Său să omoare văpaia patimilor noastre şi să ne încingă cu putere de sus împotriva lui Antihrist şi a hoardelor lui, împotriva vrăjmaşilor noştri văzuţi şi nevăzuţi; pe demoni izgonindu-i, izbăvindu-ne de toate bolile sufleteşti şi trupeşti şi păzindu-ne de toate relele, să ne dăruiască tot binele şi să ne ocrotească cu pace şi bunăstare, că noi toţi petrecând în pace, în linişte şi fără sminteală să preaslăvim Preasfânta Treime, pe Unul Dumnezeu, Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh şi milostiva ta mijlocire pentru noi în veci. Amin.

Acatistul Sfântului Maxim Mărturisitorul (21 ianuarie)

Condacul 1:

Întărirea preoţilor, temelia dogmelor, trâmbiţa înţelepciunii şi păstor al Bisericii te-ai arătat, Părinte Maxim, biruindu-i pe nevăzuţii vrăjmaşi şi închipuirile eretice cu tăria cunoştinţei de Dumnezeu. Şi în focul mucenicesc te-ai aruncat pentru dragostea lui Christos, ca drept şi sfânt împreună cu tine să ne veselim de Dânsul. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Icosul 1:

Împodobit fiind din tinereţe cu fire bună şi minte dreaptă ai ajuns cel dintâi sfătuitor împărătesc, căci harul lui Dumnezeu strălucea din inima ta cu putere, întărindu-te în toată vremea:

Bucură-te, tinereţe ajunsă la vârsta bărbatului desăvârşit

Bucură-te, înstrăinare de plăcerea cea purtătoare de moarte

Bucură-te, curăţire de patimi prin duhovniceştile nevoinţe

Bucură-te, lumină ajunsă în vârful muntelui

Bucură-te, scriitor iscusit al dogmelor dumnezeieşti pe tăbliţele inimii

Bucură-te, cuptor aprins de focul dragostei cereşti

Bucură-te, topire a împietririi cugetelor

Bucură-te, tăcere ce laşi să se audă voia Domnului

Bucură-te, dar şi negrăită bucurie a împlinirii ei

Bucură-te, tărie a smereniei ce deschizi inimile

Bucură-te, că ai fost îmbrăcat cu putere de sus

Bucură-te, neîncetată pomenire de Dumnezeu

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 2

Văzând împuţinarea credinţei şi întărirea eresurilor vătămătoare de suflet, ai lepădat, Sfinte Maxim, cinstea înaltei dregătorii pentru a te face monah, şi luând în spate fericita cruce a iubirii, te-ai bucurat a cânta: Aliluia!

Icosul 2

Stâlp neclintit al Bisericii te-ai făcut, Cuvioase Maxim, prin scrisorile tale pe mulţi în credinţă întărind. Însuşi Împăratul Heraclie s-a lepădat de alcătuirile eretice, precum şi Piros patriarhul, pe care l-ai înfrânt în sinodul din Cartagina. Căci ai arătat lămurit că precum sunt în Christos două firi, tot aşa sunt şi două voinţe şi lucrări într-o Persoană nedespărţită:

Bucură-te, ostaş nebiruit al lui Christos

Bucură-te, râvnă neobosită spre mântuirea aproapelui

Bucură-te, plâns şi rugă pentru sufletele vrăjmaşilor

Bucură-te, îmbrăcare a celor goi de cunoştinţa duhovnicească

Bucură-te, sprijin al celor clătinaţi de furtuna prigonirii

Bucură-te, tămăduire minunată a bolilor raţiunii

Bucură-te, inimă făcută piatră de altar

Bucură-te, cuvânt făcut punte peste prăpastia morţii

Bucură-te, dor după întregirea Trupului lui Christos

Bucură-te, păzitor al comorilor Bisericii

Bucură-te, gândire nedespărţită de har

Bucură-te, iubire care Îl întrupezi pe Christos

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 3

Din duhul ascultării sfântă îndrăzneală luând, ai arătat, Părinte Maxim, puterea dumnezeiască şi îndumnezeitoare ce se revarsă din tainele Bisericii. Iar noi, împărtăşindu-ne de dânsa, cântăm cu mulţumire: Aliluia!

Icosul 3

Pentru Sfinţii Îngeri care sunt de faţă şi scriu pe cei ce intră în biserică şi se înfăţişează lui Dumnezeu şi care fac rugăciuni pentru ei, ai sfătuit pe creştini să fie nelipsiţi de la Sfânta Liturghie. Dar mai ales pentru revărsarea Sfântului Duh, care preface pe cei de faţă şi îi rezideşte în Christos, potrivit cu însuşirile lor:

Bucură-te, lepădare a necredinţei şi micşorare a păcătoşeniei

Bucură-te, sporire a virtuţii şi alungare a neştiinţei

Bucură-te, adăugire a cunoştinţei şi ascultare a cuvintelor dumnezeieşti

Bucură-te, deprindere şi dispoziţie a inimii întărite şi neclintite în cele sfinte

Bucură-te, aplecare a voii cu desfătare spre cele de Sus

Bucură-te, sfârşit al cugetului lumesc şi aşezare în cele duhovniceşti

Bucură-te, închidere a uşii simţurilor şi curăţire a lor de idolii păcatelor

Bucură-te, icoană a iubirii de Dumnezeu şi de oameni

Bucură-te, mulţumire pentru chipurile minunate ale mântuirii

Bucură-te, unire şi deopotrivă cinste cu Îngerii în lauda Sfintei Treimi

Bucură-te, înfiere în harul Sfântului Duh şi împreunare cu Christos

Bucură-te, părtăşie şi asemănare cu Dumnezeu

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 4

Urmând Maicii Domnului, Cuvioase Maxim, te-ai făcut carte vie în care S-a scris Cuvântul lui Dumnezeu cu pana Duhului şi binecuvântarea Tatălui. Pentru aceasta împreună cu tine slavoslovim: Aliluia!

Icosul 4

Viaţa Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu ai zugrăvit-o în cuvânt ca pe o icoană preaminunată, pe care ai dăruit-o tuturor celor ce i se închină cu credinţă:

Bucură-te, virtute ce Îl întrupezi pe Christos

Bucură-te, pajişte înrourată de slava Sfintei Fecioare

Bucură-te, smerenie străluminată de Chipul Maicii Domnului

Bucură-te, chemare şi laudă a numelui Împărătesei

Bucură-te, biruinţă asupra morţii mijlocită de Maica Luminii

Bucură-te, părtăşie cu Pomul Vieţii din Potirul Nesecat

Bucură-te, rugă ce pogori milostivirea Celei ce s-a făcut Scară de la pământ la cer

Bucură-te, închinare la Icoana Fecioarei cu Pruncul Iisus în braţe

Bucură-te, călăuză spre Izvorul tămăduirii

Bucură-te, minte luminată de privirea Celei pline de har

Bucură-te, pătimire a iubirii dumnezeieşti pentru rugăciunile Celei mutate cu trupul la Cer

Bucură-te, râvnă isihastă, hrănită de Rugul cel aprins

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 5

Unindu-te cu Dumnezeu prin har, te-ai slobozit, Sfinte Maxim, de lanţul legii păcatului şi doctor iscusit al sufletelor te-ai arătat. Prin povăţuirile tale ne călăuzeşti spre Limanul desăvârşirii, ca întăriţi în har să ne bucurăm de Domnul, cântând: Aliluia!

Icosul 5

Pe toţi oamenii la fel îi iubeai, Cuvioase Părinte, şi neîncetat te rugai lui Christos pentru ei. Iar mulţi dintre aceştia, cucerindu-se de învăţăturile tale şi urmând viaţa ta îmbunătăţită, se învăpăiau de dumnezeiescul dor:

Bucură-te, adânc de metanie ce chemi adâncul smereniei lui Christos

Bucură-te, mişcare spre cele dumnezeieşti nepovârnită de patimi

Bucură-te, temere de Domnul ce îndepărtezi învârtoşarea nepăsării

Bucură-te, înfrânare ce opreşti ca un zid intrarea patimilor

Bucură-te, sărăcie cu duhul ce adăposteşti comorile harului

Bucură-te, ascultare, neclintită din lumina adevărului

Bucură-te, lepădare a poftei de plăcere şi a fricii de durere

Bucură-te, poftă după dumnezeirea atotsfântă

Bucură-te, iuţime aprinsă de pacea cerească

Bucură-te, mântuitoare neştiinţă de cele deşarte

Bucură-te, risipire prin cunoştinţă a îngrămădirilor nevăzute

Bucură-te, rugăciune de foc ce pogori pe Christos în inimă

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 6

Prin lucrarea virtuţilor curăţire de patimi, prin contemplare aflarea ra-ţiunilor dumnezeieşti din lucruri, prin pătimirea răpirii în duh, comuniunea cu Dumnezeu după har, toate acestea le-ai arătat trepte ale desăvârşirii celor ce cântă în urcuşul lor: Aliluia!

Icosul 6

Iubirea cea mare a lui Dumnezeu pentru făptura Sa o ai mărturisit, căci pentru aceasta S-a întrupat, ca omul să se îndumnezeiască şi să aducă printr-însul la Sine zidirea prinos de Liturghie. Şi aşa împreună să zugrăvească Chipul Iubirii, icoana de împărăţie:

Bucură-te, floare a smereniei udată de roua pocăinţei

Bucură-te, apă a virtuţii prefăcută în vinul iubirii

Bucură-te, cugetare curăţită de închipuiri

Bucură-te, păşire în icoana isihiei

Bucură-te, naştere de Sus

Bucură-te, transfigurare a firii în Christos

Bucură-te, răstignire pe Crucea Iubirii

Bucură-te, înviere din mormântul păcatului

Bucură-te, înălţare pe norii vederii duhovniceşti

Bucură-te, vas ales al Duhului

Bucură-te, îmbrăţişare de fiu a Celui Necuprins

Bucură-te, inimă în închinare la Hotarul Veşniciei

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 7

Negura înşelării pustia altarele inimilor, semănând cu îngrozire urâciunea eresurilor. Dar tu, Sfinte Maxim, ai ruşinat cu lumina Duhului cugetările cele strâmbe, şi le-ai zdrobit de Piatra Christos. Pentru aceasta, cu mulţumire, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

Ai îndreptat cu pricepere cârma Bisericii, ca pe a unei corăbii ce poartă spre limanul mântuirii comoara credinţei şi podoaba vieţii celei după Dumnezeu:

Bucură-te, că ai ajuns cu duhul la treapta arhieriei

Bucură-te, stăruinţă în virtute şi contemplaţie

Bucură-te, iuţime preschimbată în iubire

Bucură-te, poftă prefăcută în cerească bucurie

Bucură-te, raţiune imprimată după cuviinţă în puterile sufletului

Bucură-te, grijă şi căutare doar a Împărăţiei Cerurilor

Bucură-te, că te-ai născut în duh de la Părintele Veacului Viitor

Bucură-te, cheie ce descui inimii uşile mântuirii

Bucură-te, dreaptă socoteală ce alegi grâul de neghină

Bucură-te, propovăduitorule al lui Christos în două firi neamestecate şi nedespărţite

Bucură-te, zugrav al tainei teandrice a unirii necontopite a celor două firi, voinţe şi lucrări ale lui Christos

Bucură-te, aluat ce dospeşti frământătura cugetării de Dumnezeu

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 8

O fire, o voinţă şi o lucrare în trei Persoane ai mărturisit în Sfânta Treime, iar pe Dumnezeu Cel întrupat L-ai propovăduit într-un Ipostas cu două firi, voinţe şi lucrări, strigând: Aliluia!

Icosul 8

Ca o luntre cârmuită de Sus ai străbătut oceanul cuvintelor Duhului şi ai aflat vederile dogmelor tainice. Apoi, ridicând zăbranicul literei prin tâlcuiri de Dumnezeu insuflate, ai plinit, Părinte Maxim, legea duhovnicească:

Bucură-te, inimă închinată poruncilor dumnezeieşti

Bucură-te, păzire de oprirea pe calea virtuţilor

Bucură-te, mişcare nemişcată de patimi spre cele de Sus

Bucură-te, minte curăţită şi împodobită cu raţiunile divine

Bucură-te, mistuire duhovnicească a lumii sensibile

Bucură-te, cercetare evlavioasă a înţelesurilor Scripturii

Bucură-te, tăiere-împrejur a inimii prin cuvântul harului

Bucură-te, cunoaştere din contemplarea lucrurilor a cauzelor dumnezeieşti

Bucură-te, memorie neştearsă a frumuseţii cereşti

Bucură-te, urcuş isihast în sânul tăcerii neapropiate

Bucură-te, priveghere de taină în aşteptarea Mirelui Christos

Bucură-te, umblare prin iubire în lumina Sfântului Duh

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 9

În toate contemplai, Cuvioase Maxim, taina Întrupării Cuvântului, prin care Dumnezeu dă fiinţă creaţiei, îmbrăţişând-o, iar creaţia se face Biserică-Trup hristic, primindu-L pe Cel Căruia Sfinţii Îngeri Îi cântă cu cutremur: Aliluia!

Icosul 9

Ai arătat, Sfinte Maxim, că Dumnezeu a creat zidirea cea văzută şi nevăzută din nimic, prin bunăvoinţa Sa, şi sufletele deodată cu corpurile, după raţiunile subzistând în El dinainte de veacuri. Iar unirea raţiunilor proprii de creaţie cu loghii divini este însuşi urcuşul nesfârşit în Christos spre veşnica împărtăşire de iubire:

Bucură-te, lucrare a virtuţii, prin comuniunea cu Christos

Bucură-te, oglindă a inimii îndreptată către Dumnezeu

Bucură-te, luminare a conştiinţei de razele Cuvântului

Bucură-te, întipărire prin virtuţi în trup a raţiunilor dumnezeieşti

Bucură-te, bucurie a odihnei mai presus de mişcare şi nemişcare

Bucură-te, că în desăvârşirea dragostei nu încape săturarea

Bucură-te, descoperire în sânul lumii a lucrării energiilor necreate

Bucură-te, stare faţă-n faţă a creaţiei cu Iubirea mai presus de fire

Bucură-te, trecere prin focul înfricoşător al Iubirii

Bucură-te, zugrăvire de taină a Judecăţii Viitoare

Bucură-te, prefacere a firii prin unirea îndumnezeitoare cu Christos

Bucură-te, leagăn isihast, ce odihneşti iubirea Sfintei Treimi

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 10

Ai făcut pe fericitul Martin, Episcopul Romei, să adune sinod şi să anatemizeze mărturisirea eretică a împăratului Constans. Dispreţuind viaţa trecătoare ţi-ai pus, Părinte Maxim, sufletul pentru Christos, ca să poţi cânta lui Dumnezeu cu neîntinată conştiinţă: Aliluia!

Icosul 10

Prins fiind împreună cu ucenicii tăi şi cu Episcopul Martin, ai fost adus înaintea împăratului şi judecat fără de ruşine. Iar în cuvânt ai rămas nebiruit şi în răbdarea îngrozirilor netulburat, pentru care ai fost surghiunit în Tracia:

Bucură-te, neoprită chemare a milostivirii lui Dumnezeu

Bucură-te, încredere neţărmurită în Pronia dumnezeiască

Bucură-te, legare de Christos dezlegătoare de amăgire

Bucură-te, sfântă îndrăzneală împreunată cu smerita cugetare

Bucură-te, drum nerătăcitor al adevărului

Bucură-te, râvnă spre surparea peretelui despărţitor al păcatului

Bucură-te, temere curată de Domnul

Bucură-te, alergare spre cununa chemării de Sus

Bucură-te, tărie a blândeţii şi neclintire a vederii de taină

Bucură-te, înţelegere apostolică şi slujire îngerească

Bucură-te, limpezime străbătută de razele dumnezeieşti

Bucură-te, pătimire de bunăvoie doar în cămaşa iubirii

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 11

De încă două ori ai fost adus în Constantinopol la judecată şi iarăşi ai fost surghiunit, căci nu puteau opri amăgitorii râul dumnezeieştilor învăţături ce izvorau din gura ta, odată cu îngereasca cântare: Aliluia!

Icosul 1:1

Nu te-ai împărtăşit, lumină fiind lumii, cu cei stăpâniţi de întunericul relei credinţe, pentru Christos batjocuri şi sfărâmarea trupului primind. Tăindu-ţi-se limba şi mâna dreaptă, prin vorbirea mai presus de fire fără de limbă ai ruşinat desăvârşit pe eretici, spre slava lui Dumnezeu:

Bucură-te, înecare a credinţei greşite în săngele mucenicesc

Bucură-te, grăire în limba de foc a Duhului

Bucură-te, scriere în Cartea Vieţii cu puterea Crucii

Bucură-te, că durerile cele mari le-ai socotit ca nimic pentru Christos

Bucură-te, că nevoinţele pustniceşti te-au pregătit de cele muceniceşti

Bucură-te, lipsire de orice mângâiere omenească pentru Mângâietorul ceresc

Bucură-te, că prin rănile fără de număr te-ai asemănat lui Christos

Bucură-te, nimicire prin har a puterilor vrăjmaşe

Bucură-te, pregătire jertfelnică a cărărilor Cuvântului

Bucură-te, pogorâre în adâncul smereniei

Bucură-te, auzire peste fire a psalmodiei îngereşti

Bucură-te, mireasmă a nestricăciunii

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 1:2

Mângâiat de mai înainte prin dumnezeiasca arătare, ce ţi-a însemnat ziua şi ceasul sfârşitului, te-ai gătit cu bucurie pentru Mirele Christos, mult pătimitorule. Iar la vremea rânduită ţi-ai dat sufletul în mâinile Lui, cântând cu veselie negrăită: Aliluia!

Icosul 1:2

La mormântul tău s-au văzut trei făclii, ce străluceau cu minune şi încredinţau pe toţi de slava cerească de care te-a învrednicit Preasfânta Treime. Din harul Ei împărtăşindu-te, Cuvioase Maxim, luminează prin rugăciunile tale şi sufletele noastre:

Bucură-te, sălăşluire în lumina neînserată

Bucură-te, îndulcire de strălucirea Sfintei Treimi

Bucură-te, suferinţă pentru Christos prefăcută în bogăţie de har

Bucură-te, că Fiul Însuşi a mărturisit pentru tine înaintea Tatălui

Bucură-te, că Îl însoţeşti în Veşnicie

Bucură-te, vedere de icoană a lumii

Bucură-te, citire în Cartea de taină a Vieţii celei Veşnice

Bucură-te, închinare de Fiu

Bucură-te, luminare de Duh

Bucură-te, bucurie a îmbrăţişării părinteşti

Bucură-te, chip înveşmântat cu focul iubirii dumnezeieşti

Bucură-te, chip făcut icoană, cer şi pământ în unire

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 1:3

Cu mărturisiri sfinţite te-ai împodobit şi te-ai ridicat încununat de la pământ, către lumina cea neînserată şi către mărire, Părinte Maxim. Pentru aceasta, harul Lui Dumnezeu sălăşluieşte în sfintele tale moaşte, iar noi cinstim pomenirea ta şi te chemăm să mijloceşti sufletelor noastre milă de la Christos, cântând împreună cu tine: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice din nou Icosul întâi

Împodobit fiind din tinereţe cu fire bună şi minte dreaptă ai ajuns cel dintâi sfătuitor împărătesc, căci harul lui Dumnezeu strălucea din inima ta cu putere, întărindu-te în toată vremea:

Bucură-te, tinereţe ajunsă la vârsta bărbatului desăvârşit

Bucură-te, înstrăinare de plăcerea cea purtătoare de moarte

Bucură-te, curăţire de patimi prin duhovniceştile nevoinţe

Bucură-te, lumină ajunsă în vârful muntelui

Bucură-te, scriitor iscusit al dogmelor dumnezeieşti pe tăbliţele inimii

Bucură-te, cuptor aprins de focul dragostei cereşti

Bucură-te, topire a împietririi cugetelor

Bucură-te, tăcere ce laşi să se audă voia Domnului

Bucură-te, dar şi negrăită bucurie a împlinirii ei

Bucură-te, tărie a smereniei ce deschizi inimile

Bucură-te, că ai fost îmbrăcat cu putere de sus

Bucură-te, neîncetată pomenire de Dumnezeu

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 1:

Întărirea preoţilor, temelia dogmelor, trâmbiţa înţelepciunii şi păstor al Bisericii te-ai arătat, Părinte Maxim, biruindu-i pe nevăzuţii vrăjmaşi şi închipuirile eretice cu tăria cunoştinţei de Dumnezeu. Şi în focul mucenicesc te-ai aruncat pentru dragostea lui Christos, ca drept şi sfânt împreună cu tine să ne veselim de Dânsul. Pentru aceasta îţi cântăm: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Acatistul Sfântului Mucenic Clement (23 ianuarie)

Troparul, glasul al 4-lea:

Viţă de sfinţenie şi stâlpare de chinuire, floare preasfinţită şi rod de Dumnezeu dat credincioşilor, preasfinţite, pururi înflorind te-ai dăruit. Ci ca cel ce ai fost împreună cu mucenicii pătimitor şi cu ierarhii împreună pe scaun şezător, roagă-te lui Christos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1:

Apărătorului credinţei celei adevărate în Christos şi marelui surpător al înşelăciunii slujitorilor de idoli, îndelung suferitorului de chinuri amare, adunându-ne toţi iubitorii de mucenici, cu multă dorire să-i cântăm:

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos,

Icosul 1:

Înger în trup cu minte de Christos iubitoare te-ai arătat căci cu totul de sine te-ai lepădat şi crucea suferinţelor ai purtat, pentru care te laudăm, strigând către tine aşa:

Bucură-te, cel ce din pruncie vas ales al Duhului Sfânt te-ai arătat,

Bucură-te, că maica ta cu multă dragoste te-a alăptat,

Bucură-te, fiu al Bisericii cu adevărat,

Bucură-te, că numele de Clement cu taină l-ai purtat,

Bucură-te, că numele de Clement vie înseamnă cu adevărat,

Bucură-te, că via aceasta Christos o a lucrat,

Bucură-te, căci cu al Său Mir te-a adăpat,

Bucură-te, rodule al viei lui Christos,

Bucură-te, al Bisericii mărgăritar prea luminos,

Bucură-te, că roadele viei tale bine au plăcut lui Christos,

Bucură-te, alesule din scutece spre mare folos,

Bucură-te, tânără mlădiţă de vie cu rod prea frumos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 2

Văzând noi, nevrednicii, că numele de Clement cu taină ţi sa dat, prea-mărim pe Milostivul Dumnezeu, Care via sufletului Tău desăvârşită întru mărturisire o a arătat şi strigăm: Aliluia!

Icosul 2

Înţelegând Sofia, preafericita ta maică, că se apropie fericitul ei sfârşit, cu proroceşti cuvinte a început a grăi către tine aşa:

Bucură-te, fiul meu cel ce din scutece de tată ai fost lipsit,

Bucură-te, căci cu dreapta credinţă pe tine te-am hrănit,

Bucură-te, că tată al tău îţi las pe Christos,

Bucură-te, al credinţei stâlp de mare folos,

Bucură-te, crinule crescut din via lui Christos,

Bucură-te, că sufletul tău pentru Christos îl vei pune,

Bucură-te, mare mărturisitor al slăvitului Său nume,

Bucură-te, trâmbiţa adevărului cea mult glăsuitoare,

Bucură-te, îndelung răbdătorule de chinuri amare,

Bucură-te, tunetul lui Christos, de capişti risipitorule,

Bucură-te, înfricoşat fulger al diavolilor arzătorule,

Bucură-te, că în munci te vei arăta voios,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 3

Puterea Celui Preaînalt în vremea muncilor te-a umbrit pe tine, viteazule ostaş a lui Christos, pentru care cu multă bucurie, muncile răbdând, ai strigat: Aliluia!

Icosul 3

Având în minte deapururea cuvintele fericitei tale maici, care din pruncie poruncile lui Christos te-a învăţat, cu mare dorire vremea muceniciei ai aşteptat. Iar noi, lăudându-te îţi strigăm aşa:

Bucură-te, că din tânără vârstă treapta preoţiei ai luat,

Bucură-te, vrednicule slujitor al Marelui Împărat,

Bucură-te, al Ancirei luminătorule,

Bucură-te, al dreptei credinţe propovăduitorule,

Bucură-te, vrednicule arhiereu a lui Iisus Christos,

Bucură-te, că vrednic slujitor al arhieriei ai fost,

Bucură-te, păstorule al turmei cu adevărat,

Bucură-te, că pentru turmă sângele ţi-ai vărsat,

Bucură-te, căci cu harul Sfântului Duh uns ai fost,

Bucură-te, că sufletul pentru oi ţi-ai pus,

Bucură-te, căci cu apa cuvântului multe suflete ai adăpat,

Bucură-te, ca prin patima ta multe oi de la înşelăciune ai întors,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 4

Vifor mare şi furtună de prigoană începuse din porunca păgânului Diocleţian, care cu mare urgie îngrozea pe cei credincioşi. Tu, Sfinte Mucenice, de furtuna nedumnezeirii ca un stâlp nemişcat ai rămas, strigând: Aliluia!

Icosul 4

Auzind tiranul antipat Domeţian cuvintele tale cele cu multă îndrăzneală pentru mărturisirea lui Iisus Christos, a poruncit soldaţilor cu mare cruzime să te muncească, iar noi te lăudăm strigând aşa:

Bucură-te, că ai fost spânzurat pe lemn pentru Iisus Christos,

Bucură-te, căci cu unghii de fier carnea de pe trup a fost luată jos,

Bucură-te, ruşinarea celor ce pe tine te chinuiau,

Bucură-te, arătare jalnică celor ce pe tine te priveau,

Bucură-te, căci cu unelte ascuţite fâşii de carne de pe tine au luat,

Bucură-te, căci cu adânci brazde trupul tău a fost sfârtecat,

Bucură-te, căci ai fost strujit până la os,

Bucură-te, căci în aceste munci nu ai gemut şi nici un glas nu ai scos,

Bucură-te, holdă arată pentru Christos,

Bucură-te, ţarină înfloritoare cu rod prea frumos,

Bucură-te, jalnică privire de mult folos,

Bucură-te, căci oasele tale, goale rămânând însângerate au fost,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 5

Stea preluminoasă pe cerul Bisericii lui Christos te-ai arătat, şi tortura chinurilor cu mare bucurie pentru El ai răbdat, mărturisind şi strigând: Aliluia!

Icosul 5

Văzând tiranul antipat Domeţian, că muncitorii au slăbit chinuindu-te, pe alţi muncitori a rânduit şi mai cumplit a te chinui. Iar tu, viteazule ostaş al lui Christos, cu mare bărbăţie ai suferit, pentru care strigăm către tine aşa:

Bucură-te, că iarăşi pentru Christos ai fost chinuit,

Bucură-te, căci de chinuri nu ai fugit,

Bucură-te, al Evangheliei stâlp neclintit,

Bucură-te, al tiranilor mustrător neobosit,

Bucură-te, al îngerilor veselie,

Bucură-t, a mucenicilor făclie,

Bucură-te, rana diavolilor cea nevindecată,

Bucură-te, a Ancirei credinţă nezdruncinată,

Bucură-te, suferire de munci nemaiauzită,

Bucură-te, corabie de stânci nesfărâmată,

Bucură-te, pecetea Bisericii cea adevărată,

Bucură-te, al mucenicilor far luminos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 6

Mărturisitor mare al preaslăvitului nume a lui Iisus Christos, la Roma, înaintea păgânului Diocleţian trimis ai fost şi nesocotind nici muncile, nici îngrozirile lui, pentru Christos ai strigat: Aliluia!

Icosul 6

Stălucind în tine, Sfinţite Mucenice, raza Preasfântului Duh, când ai stat în faţa păgânului Diocleţian, ai arătat cu cuvinte prea întelepte deşertăciunea necuraţilor zei, şi apărând cu dreapta credinţă, se cuvine a te lăuda aşa:

Bucură-te, mustrătorule al păgânului Diocleţian,

Bucură-te, biruirea lupului celui viclean,

Bucură-te, că darurile lui Diocleţian le-ai dispreţuit,

Bucură-te, că pe acestea de la Christos cu slavă le-ai primit,

Bucură-te, doritorule al nemuritoarelor bunătăţi,

Bucură-te, defăimătorule al lumeştilor păgânătăţi,

Bucură-te, că toate le-ai lepădat pentru Christos,

Bucură-te, vulturul raiului cel preafrumos,

Bucură-te, minte îngerească în trup trecător,

Bucură-te, al creştinilor întăritor,

Bucură-te, al groaznicelor chinuri mult suferitor,

Bucură-te, căci cu toiege de fier bătut fiind ţi-a fost de folos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 7

Vrând întunecatul Diocleţian prin cuvinte cu vicleşug a te întoarce de la Christos şi spurcaţilor zei a te închina, tu pe aceeia cu mare glas i-ai batjocorit şi lui Christos ai cântat: Aliluia!

Icosul 7

Arătat-ai Sfinţite Mucenice, prin cuvinte prea înţelepte, stricăciunea şi neputinţa idolilor pieritori, pentru care cu mare mânie pe tiranul Diocleţian l-ai pornit şi care iarăşi a început a te munci cumplit, pentru care îţi zicem:

Bucură-te, că gol pe roată ai fost legat,

Bucură-te, căci cuţitul roţilor trupul ţi-a sfâşiat,

Bucură-te, căci carnea care din nou crescuse, de pe tine ea se rupea,

Bucură-te, că în aceste munci ajutor de la Christos ai cerut,

Bucură-te, că ai oprit roţile cu ajutor nevăzut,

Bucură-te, slăbănogirea celor ce roata învârteau,

Bucură-te, spaima celor ce te chinuiau,

Bucură-te, a celor ce priveau mirare,

Bucură-te, a muncitorilor defăimare,

Bucură-te, a lui Diocleţian surpare,

Bucură-te, cerbule al raiului mult setos,

Bucură-te, oaie nerătăcită a lui Christos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 8

Văzând necuratul Diocleţian că nimic nu a sporit cu aceste munci, a poruncit să-ţi sfârtece gura şi dinţii cu un fier, şi acestea făcându-se mai luminat ai grăit strigând: Aliluia!

Icosul 8

Cu totul neschimbat întru mărturisirea lui Christos ai rămas, pentru care în temniţă întunecoasă ai fost aruncat. Primeşte dar şi de la noi această cântare:

Bucură-te, lumina temniţei celei întunecoase,

Bucură-te, arătarea luminii celei nearătate,

Bucură-te, al celor din temniţă luminătorule,

Bucură-te, al stăpânului Christos următorule,

Bucură-te, că ai prefăcut temniţa în biserică prealuminoasă,

Bucură-te, ca i-ai învăţat credinţa cea dreaptă,

Bucură-te, botezătorul turmei lui Christos,

Bucură-te, pom al raiului preafrumos,

Bucură-te, finic, roade frumoase având,

Bucură-te, cel viu, din vlăstari răsărind,

Bucură-te, al celor din temniţă veşnic prealuminos,

Bucură-te, că de la întuneric pe toţi i-ai scos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 9

Toată mulţimea celui nou luminat cu Sfântul Botez, în temniţă mergeau cu bucurie a se aduce jertfă pentru Christos şi cu mare glas proslăveau pe Dumnezeu, strigând: Aliluia!

Icosul 9

Pe ritori de i-am chema cu frumoase cuvinte, să laude după vrednicie mulţimea chinurilor tale celor amare, nu ar avea pricepere vrednică aces-tora, iar noi, păcătoşii îndrăznim către tine, aşa glăsuind:

Bucură-te, spicule cu roade încărcat,

Bucură-te, că iarăşi înaintea lui Diocleţian ai stat,

Bucură-te, răbdătorule de alte chinuri grele,

Bucură-te, al privitorilor umilită vedere,

Bucură-te, strujitule căci iarăşi până la oase carnea a fost luată jos,

Bucură-te, căci toate chinurile le-ai suferit pentru Christos,

Bucură-te, că iarăşi oasele goale au rămas însângerate,

Bucură-te, că cele dinăuntru ale tale pe jos au fost vărsate,

Bucură-te, că te-au ars cu făclii în chip jalnic,

Bucură-te, biruinţă asupra tiranului celui groaznic,

Bucură-te, nebiruit ostaş a lui Christos Iisus,

Bucură-te, că pe Diocleţian biruindu-l, la Maximian tiranul te-au dus,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 10

Vrând păgânul împărat Diocleţian mai mari chinuri a aduce asupra ta, în Nicomidia la groaznicul împărat Maximian te-a trimis spre chinuire. Încă şi acolo nebiruit de munci ai rămas, strigând lui Dumnezeu cântare: Aliluia!

Icosul 1:0

Zid nesurpat al mărturisirii înaintea ighemonului Agripin ai rămas, care din porunca tiranului Maximian cu mare cruzime te-a muncit, dar şi pe acest tiran l-ai lăsat uimit, pentru care te lăudăm:

Bucură-te, a lui Maximian ruşinare,

Bucură-te şi a lui Agripin întristare,

Bucură-te, mustrătorule al ighemonului Agripin,

Bucură-te, rana diavolilor cu mult suspin,

Bucură-te, tăiatule cu brice ascuţite,

Bucură-te, suferitorule de munci nemaiauzite,

Bucură-te, că în aceste munci pentru Agatangher mucenicul te-ai rugat,

Bucură-te, întărirea lui Agatangher celui pe lemn spânzurat,

Bucură-te, a tânărului mucenic îmbărbătare,

Bucură-te, a celor ce priveau nepovestită mirare,

Bucură-te, spaima tiranilor foarte mare,

Bucură-te, al mucenicilor şi al ierarhilor soare mult luminos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 1:1

Împărate sfinte, Doamne Iisuse Christoase, Mântuirorul nostru, primeşte rugăciunea smeritului Tău mucenic, care se roagă pentru neamul creştinesc, şi ne miluieşte pe noi cei ce strigăm: Aliluia!

Icosul 1:1

Flăclie mult luminoasă a lui Christos te-ai arătat, şi pe mulţi păgâni cu Sfântul Botez i-ai luminat, iar via sufletului tău cu multă roadă o ai încălcat, miluieşte-ne pe noi care strigăm:

Bucură-te, a lui Domeţian antipatul înfruntare,

Bucură-te, a lui Diocleţian împăratul ruşinare,

Bucură-te, a lui Agripin ighemonul surpare,

Bucură-te, batjocorirea lui Curichie muncitorul,

Bucură-te, a lui Dometie biruitorule,

Bucură-te, şi a lui Maximian surpătorule,

Bucură-te, că şi pe Sacherdon l-ai biruit,

Bucură-te, că şi pe Maxim l-ai lăsat uimit,

Bucură-te, a lui Afrodisie senatorul sfărâmare,

Bucură-te, a lui Luchie tiranul pierzare,

Bucură-te, a lui Alexandru, ultimul muncitor, cădere,

Bucură-te, ruşinarea vrăjmaşilor lui Christos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 1:2

Vrând Stăpânul de obşte, Mântuitorul Christos, multe oi rătăcite a aduce la staulul Său, pe tine, mucenice mult pătimitorule, cu al Său har te-a întărit, şi înfricoşate chinuri pentru El ai suferit, prin care mulţi, cunoscând pe Dumnezeul Cel adevărat, au cântat: Aliluia!

Icosul 1:2

Cântând cu multă umilinţă groaznicele tale chinuri care pentru Christos le-ai răbdat şi întru toate nebiruit te-ai arătat, cu cuvincioasă cântare se cuvine a striga ţie aşa:

Bucură-te, ramură din buciumul lui Christos,

Bucură-te, al Bisericii sfeşnic mult luminos,

Bucură-te, turnul Bisericii cel nebiruit,

Bucură-te, că douăzeci şi opt de ani pentru Christos ai pătimit,

Bucură-te, că unsprezece tirani pe tine te-au chinuit,

Bucură-te, că pe toţi i-ai biruit,

Bucură-te, a nevăzuţilor tirani surpare,

Bucură-te, şi a îngerilor mirare,

Bucură-te, ostaşule al Marelui Împărat,

Bucură-te, că în trup fiind, cu îngerii te-ai asemănat,

Bucură-te, diamantul Bisericii cel luminos,

Bucură-te, mlădiţă de vie cu rod preafrumos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 1:3

O, mult pătimitorule de chinuri amare, Sfinte Mare Mucenice al lui Christos, Clement, primeşte nevrednicele noastre rugăciuni şi fii mijlocitor pentru mântuirea sufletelor celor ce te cheamă în ajutor, ca împreună cu tine în veacul viitor să cântăm lui Christos Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori).

Apoi se zice din nou Icosul 1.

Înger în trup cu minte de Christos iubitoare te-ai arătat căci cu totul de sine te-ai lepădat şi crucea suferinţelor ai purtat, pentru care te laudăm, strigând către tine aşa:

Bucură-te, cel ce din pruncie vas ales al Duhului Sfânt te-ai arătat,

Bucură-te, că maica ta cu multă dragoste te-a alăptat,

Bucură-te, fiu al Bisericii cu adevărat,

Bucură-te, că numele de Clement cu taină l-ai purtat,

Bucură-te, că numele de Clement vie înseamnă cu adevărat,

Bucură-te, că via aceasta Christos o a lucrat,

Bucură-te, căci cu al Său Mir te-a adăpat,

Bucură-te, rodule al viei lui Christos,

Bucură-te, al Bisericii mărgăritar prea luminos,

Bucură-te, că roadele viei tale bine au plăcut lui Christos,

Bucură-te, alesule din scutece spre mare folos,

Bucură-te, tânără mlădiţă de vie cu rod prea frumos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 1:

Apărătorului credinţei celei adevărate în Christos şi marelui surpător al înşelăciunii slujitorilor de idoli, îndelung suferitorului de chinuri amare, adunându-ne toţi iubitorii de mucenici, cu multă dorire să-i cântăm: Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Hristos.

RUGĂCIUNE

O, Sfinte Sfinţite Mare Mucenice, Clement, mult pătimitorule de chinuri amare, înfocatule mărturisitor al Preaslăvitului nume al Mântuitorului nostru Iisus Christos, cel ce cu neînfricoşată inimă şi cu minte mult iubitoare de Christos cu mare dorire ai alergat pe drumul desăvârşirii, prin suferirea groaznicelor şi nemaiauzitelor chinuri, primit-ai numele de Clement, care mlădiţă de vie se tâlcuieşte. Căci precum via se taie şi se curăţă la vreme şi mai multe roade aduce, aşa şi mult chinuitul tău trup, de mulţi tirani tăindu-se şi strujindu-se plini de duhovniceşti struguri se arată. Prin îndelunga răbdare a nesuferitelor chinuri pe mulţi din întunericul necredinţei la adevăratul Dumnezeu i-ai adus şi fii ai luminii făcându-i, în buciumul viei lui Christos i-ai arătat şi cu roadele vredniciei în credinţă pe Stăpânul viei L-ai bucurat. Acestea şi noi, păcătoşii înţelegându-le, cu multă umilinţă şi dragoste cădem către tine, Mare Mucenice şi mult pătimitorule rugându-te să ne fii ajutător către Înduratul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Christos, ca şi via sufletelor noastre cea sălbatică şi neroditoare să o cureţe şi să o desăvârşească cu al Său har, spre a aduce însutit roadele dreptăţii şi ale sfinţeniei întru slava Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Christos, Căruia împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh I se cuvine slava, cinstea şi închinăciunea în vecii vecilor. Amin

Acatist către Cuvioasa noastră Maică Xenia din Sankt Petersburg cea nebună pentru Hristos (24 ianuarie)

Condacul 1:

Ţie celei alese, bineplăcutei lui Dumnezeu şi nebunei pentru Hristos, sfântă şi fericită maică Xenia, care ai ales nevoinţa răbdării şi relei pătimiri, cântare de laudă îţi aducem toţi cei ce cinstim sfântă pomenirea ta. Iar tu ne apără de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, că să strigăm ţie:

Bucură-te sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Icosul 1:

Vieţii îngereşti ai râvnit maică fericită, căci după moartea soţului tău ai lepădat frumuseţea lumii acesteia şi toate cele din ea: pofta ochilor, pofta trupului şi trufia vieţii, dobândind nebunia cea pentru Hristos. Pentru aceasta auzi acum de la noi smerite laude:

Bucură-te, că te-ai asemănat prin viaţa ta sfântului Andrei celui nebun pentru Hristos;

Bucură-te, că lepădându-te de numele tău, cu numele celui adormit te-ai numit;

Bucură-te, că nebunia cea pentru Hristos ai început-o luând numele soţului tău Andrei;

Bucură-te, căci numindu-te cu nume bărbătesc neputinţa femeiască ai lepădat;

Bucură-te, că toată avuţia ta ai împărţit-o oamenilor buni şi săracilor;

Bucură-te, că pentru Hristos ai primit sărăcia cea de bunăvoie;

Bucură-te, că prin nebunia ta ne-ai învăţat să lepădăm cugetarea cea deşartă a acestui veac;

Bucură-te, bună mângâietoare a tuturor celor ce aleargă cu credinţă la tine;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 2-lea

Văzând străină petrecerea ta, că ai defăimat toată odihna şi bogăţia lumească, rudeniile tale cele după trup te-au crezut ieşită din minţi; dar locuitorii cetăţii lui Petru văzând neagonisirea şi sărăcia ta cea de bună voie au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înţelepciunea cea dată ţie de Dumnezeu ai ascuns-o, Sfântă Xenia sub nebunia cea părută, în deşertăciunea marelui oraş vieţuind că o locuitoare a pustiei şi înălţând neîncetate rugăciuni lui Dumnezeu. Iar noi minunându-ne de această petrecere a ta îţi aducem unele că acestea:

Bucură-te, ceea ce ai primit pe umerii tăi greaua cruce a nebuniei pentru Hristos, dată ţie de Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ai ascuns strălucirea harului prin nebunia cea părută;

Bucură-te, că ai dobândit darul înainte-vederii prin înalta ta smerenie şi prin nevoinţa rugăciunii;

Bucură-te, că ai folosit darul tău spre binele şi mântuirea celor în suferinţe

Bucură-te, ceea ce că o mai înainte-văzătoare ai zărit suferinţele omeneşti în necuprinse depărtări;

Bucură-te, ceea ce ai proorocit femeii celei bune despre naşterea fiului ei;

Bucură-te, că pentru acea femeie ai cerut prunc de la Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ai învăţat pe toţi să alerge la Dumnezeu prin rugăciune;

Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 3-lea

Cu puterea cea dăruită de sus ţie de la Dumnezeu, bărbăteşte ai răbdat arşiţa şi gerul cumplit, răstignindu-ţi trupul cu patimile şi poftele lui. Pentru aceasta, luminată fiind de la Duhul Sfânt, neîncetat ai strigat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având, o fericito, cerul că acoperământ şi pământul aşternut trupului, ai lepădat plăcerile trupeşti de dragul împărăţiei lui Dumnezeu; iar noi, văzând o asemenea minunată vieţuire, cu străpungere de inimă strigăm ţie:

Bucură-te, că ţi-ai dăruit oamenilor locuinţa ta pământească;

Bucură-te, ceea ce ai căutat şi ai primit acoperământul ceresc;

Bucură-te, ceea ce neavând nimic pe pământ, pe toţi îi îmbogăţeşti duhovniceşte;

Bucură-te, ceea ce ne înveţi răbdarea prin vieţuirea ta;

Bucură-te, ceea ce ai arătat oamenilor dragostea lui Dumnezeu;

Bucură-te, cea împodobită cu roadele evlaviei;

Bucură-te, ceea ce ai arătat lumii răbdarea şi nerăutatea;

Bucură-te, calda noastră mijlocitoare înaintea scaunului Celui Preaînalt;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 4-lea

Prin blândeţe şi nerăutate biruit-ai fericită maică, viforul vieţii lumeşti ce tulbura cetatea lui Petru şi ai dobândit despătimirea de cele stricăcioase. Pentru aceea şi cânţi acum lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind despre tine că – pătimind pentru Hristos – dai mângâiere celor necăjiţi, întăreşti pe cei neputincioşi şi îndrumi pe calea cea dreaptă pe cei rătăciţi, oamenii aflaţi în suferinţă alergau la tine strigând:

Bucură-te, ceea ce ai iubit cu toată inima calea lui Hristos;

Bucură-te, ceea ce ai purtat cu bucurie crucea lui Hristos;

Bucură-te, ceea ce ai răbdat toate ispitele din partea lumii, trupului şi diavolului;

Bucură-te, ceea ce ai cu îmbelşugare darurile lui Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ai arătat dragoste pentru aproapele;

Bucură-te, ceea ce ai mângâiat pe oamenii aflaţi în suferinţă;

Bucură-te, ceea ce ai şters lacrimile celor ce plângeau;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 5-lea

Stea purcezătoare de la Dumnezeu s-a arătat sfinţenia ta, fericită Xenia, luminând zarea cetăţii lui Petru; că oamenilor ce piereau în nebunia păcatului le-ai arătat calea mântuirii, chemând pe toţi la pocăinţă, că să aducă lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând cum te nevoiai în rugăciune, răbdând gerul şi arşiţa, oamenii binecinstitori se străduiau să micşoreze patimile tale, aducându-ţi îmbrăcăminte şi hrană. Dar tu pe toate le împărţeai săracilor, voind a-ţi păstra nevoinţa. Iar noi, minunându-ne de sărăcia ta cea de bună voie, îţi spunem unele că acestea:

Bucură-te, ceea ce ai suferit de bună voie arşiţa şi gerul pentru Hristos;

Bucură-te, ceea ce în rugăciune ai petrecut necontenit;

Bucură-te, că ai izbăvit din multe nevoi cetatea lui Petru prin privegherile de toată noaptea;

Bucură-te, ceea ce de multe ori ai întors de la ea mânia lui Dumnezeu;

Bucură-te ceea ce nopţile le petreceai pe câmp în rugăciune;

Bucură-te, ceea ce ai gustat dulceaţa Raiului prin sărăcia cea duhovnicească,

Bucură-te, că prin această dulceaţă toate cele lumeşti le-ai lepădat;

Bucură-te, ceea ce petreceai cu totul în Dumnezeu;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 6-lea

Sfinţenia vieţii tale, de Dumnezeu fericito, o propovăduiesc bogaţi şi săraci, bătrâni şi tineri, toţi cei izbăviţi prin tine de felurite boli, nevoi şi necazuri. Pentru aceasta şi noi, preamărindu-te, strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucita slava nevoilor tale, fericită maică, atunci când aduceai pietre noaptea, în taină, pentru cei ce clădeau biserica cimitirului, uşurând astfel truda celor ce lucrau la ridicarea zidurilor. Cunoscând acestea şi noi păcătoşii, îţi grăim:

Bucură-te, ceea ce ne înveţi să săvârşim în taină fapte bune;

Bucură-te, ceea ce îi chemi pe toţi să se nevoiască pentru dreapta credinţă;

Bucură-te, ceea ce ajuţi celor ce zidesc bisericile lui Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ai iubit sfinţenia bisericilor;

Bucură-te, ceea ce uşurezi strădaniile noastre pe calea mântuirii;

Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor ce aleargă la tine;

Bucură-te, bună mângâietoare a tuturor celor scârbiţi;

Bucură-te, cerească ocrotire a cetăţii lui Petru;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 7-lea

Voind a izbăvi de suferinţă pe doctorul care îşi plângea soţia răposată, ai poruncit unei oarecare fecioare să alerge la Ohta şi aflându-şi acolo soţul, să-l mângâie. Şi făcându-se precum ai zis, mai apoi şi ei bucurându-se au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Minune nouă ai arătat prin rugăciunea ta, fericită maică, atunci când ai zis femeii celei binecinstitoare: „Ia bănuţul, are să se stingă”, proorocind prin aceasta despre focul care cuprindea casa ei; iar prin rugăciunea ta stingându-se văpaia, şi noi cunoscând aceasta, te lăudăm aşa:

Bucură-te, ceea ce stingi durerile oamenilor;

Bucură-te, ceea ce ai arătat îndrăznire către Dumnezeu pentru cei aflaţi în suferinţă;

Bucură-te, făclie nestinsă, care arzi cu lumină puternică în rugăciune către Dumnezeu;

Bucură-te, mijlocitoarea noastră în nevoi şi în necazuri;

Bucură-te, ceea ce scoţi din groapa pierzării pe cei stăpâniţi de patimi;

Bucură-te, ceea ce fereşti pe fecioarele cele binecinstitoare de căsătorii cu nelegiuiţii;

Bucură-te, ceea ce izbăveşti din deznădejde pe cei răniţi de defăimări;

Bucură-te, grabnică ajutătoarea celor târâţi prin judecăţi nedrepte;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 8-lea

Ca o străină fără adăpost ai străbătut calea vieţii în cetatea de scaun a patriei tale pământeşti, suferind cu mare răbdare necazurile şi defăimările; iar acum, petrecând în Ierusalimul de sus, cu bucurie cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Fost-ai tuturor toate, fericită maică Xenia: celor scârbiţi mângâiere, celor neputincioşi acoperământ şi ocrotire, celor întristaţi bucurie, celor săraci scăpare, celor bolnavi tămăduire. Pentru aceasta noi toţi grăim către tine:

Bucură-te, că locuieşti în sălaşurile cele de sus;

Bucură-te, că te rogi pentru noi, păcătoşii;

Bucură-te, că ai arătat chipul cel bun al slujirii lui Dumnezeu;

Bucură-te, acoperitoarea celor înjosiţi şi prigoniţi;

Bucură-te, ceea ce ajuţi cu rugăciunile tale poporul dreptmăritor;

Bucură-te, că acoperi pe cei asupriţi care se roagă ţie;

Bucură-te, ceea ce înţelepţeşti pe asupritori;

Bucură-te, ceea ce ruşinezi pe cei necredincioşi şi batjocoritori;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 9-lea

Toate chinurile le-ai suferit, fericită maică: sărăcia trupească, foamea şi setea, încă şi defăimarea de la oamenii cei nelegiuiţi, care te socoteau ieşită din minţi. Ci tu, rugându-te lui Dumnezeu, totdeauna Îi strigai: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult grăitori nu pot pricepe cum ai mustrat prin nebunia ta nebunia lumii acesteia, şi prin neputinţa ta părută ai ruşinat pe cei puternici şi înţelepţi, care nu au cunoscut puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu. Dar noi cei ce am primit ajutorul tău îţi vom aduce unele că acestea:

Bucură-te, purtătoare a dumnezeiescului Duh;

Bucură-te, ceea ce împreună cu apostolul Pavel te lauzi cu neputinţa ta;

Bucură-te, ceea ce ai mustrat lumea cu păruta ta nebunie;

Bucură-te, ceea ce ai lepădat, de dragul mântuirii, frumuseţea veacului acestuia;

Bucură-te, ceea ce ai iubit din toată inima bunătăţile cele cereşti;

Bucură-te, ceea ce ne chemi pe calea mântuirii;

Bucură-te, înfricoşătoare mustrătoare a păcatului beţiei;

Bucură-te, ceea ce ai fost tuturor milostiv doctor fără de arginţi;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 10-lea

Vrând să-ţi mântuieşti sufletul, ţi-ai răstignit patimile şi poftele trupului şi lepădându-te de sineţi pentru totdeauna, ţi-ai luat pe umerii tăi crucea şi ai urmat cu toată inima lui Hristos, cântându-i: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid tare şi liman neînviforat te-ai arătat celor ce se roagă ţie, maică Xenia. Pentru aceasta şi pe noi ne apără cu rugăciunle tale de vrăjmaşi văzuţi şi nevăzuţi, că să strigăm ţie:

Bucură-te, ceea ce ne îndemni la osteneală duhovnicească;

Bucură-te, ceea ce ne izbăveşti de cursele vrăjmaşilor;

Bucură-te, tămâie duhovnicească adusă prinos lui Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce aduci dumnezeiasca pace în inimile oamenilor;

Bucură-te, ceea ce stingi duhul răutăţii în inimile celor înverşunaţi;

Bucură-te, ceea ce dai binecuvântare copiilor celor buni;

Bucură-te, ceea ce tămăduieşti de boli prin tainica ta rugăciune;

Bucură-te, ceea ce ai arătat înţelepciunea lui Dumnezeu lumii celei înrăite;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 11-lea

Cântare cu laudă îţi aduc, fericită Xenia, cei izbăviţi din nevoi, din necazuri şi din toată ispita prin rugăciunile tale şi împreuna cu tine strigă lui Dumnezeu, bucurându-se: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Lumină strălucitoare s-a arătat viaţa ta, sfântă maică, luminând oamenilor în întunericul acestei vieţi, căci tu ai izbăvit din mocirla păcatului pe cei căzuţi şi spre lumina lui Hristos i-ai povăţuit. Pentru aceasta după datorie auzi de la noi:

Bucură-te, ceea ce luminezi poporul dreptslăvitor cu lumina lui Dumnezeu;

Bucură-te, bineplăcută a lui Dumnezeu, care în lume ai arătat virtuţi mai presus de lume;

Bucură-te, ceea ce prin multe strădanii ai dobândit mare har;

Bucură-te, că ai strălucit în întunericul păcatului, prin harul lui Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce dai mână de ajutor celor ce deznădăjduiesc pe calea mântuirii;

Bucură-te, ceea ce întăreşti în credinţă pe cei neputincioşi;

Bucură-te, ceea ce ruşinezi duhurile răutăţii;

Bucură-te, că ai uimit şi pe îngeri cu vieţuirea;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 12-lea

Har îmbelşugat izvorăşti, fericită maică Xenia, tuturor celor ce cinstesc pomenirea ta şi aleargă sub acoperământul rugăciunilor tale. Pentru aceasta izvorăşte-ne cu îmbelşugare tămăduiri de la Dumnezeu şi nouă, care ne rugăm ţie, că să cântăm cu toţii: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cinstind fericită maică, multele tale minuni, te lăudăm şi cu toată osârdia ţie ne rugăm: nu ne lăsa pe noi păcătoşii, în toate întâmplările cele întristătoare, ci roagă pe Domnul că să nu cădem din credinţa noastră ortodoxă, în care prin tine fiind întăriţi, cu bună nădejde să-ţi strigăm:

Bucură-te, ceea ce ne înveţi să suferim alături de cei necăjiţi;

Bucură-te, ceea ce cu toată osârdia ne îngrijeşti în suferinţele noastre;

Bucură-te, ceea ce ne înveţi a ne răstigni patimile şi poftele trupeşti;

Bucură-te, mijlocitoarea şi acoperitoarea celor ce cinstesc pomenirea ta;

Bucură-te, că ai străbătut calea cea cu osteneală;

Bucură-te, că prin aceasta ai dobândit veşnica mântuire;

Bucură-te, cea care veseleşti pe cei ce aleargă la mormântul tău;

Bucură-te, cea care mijloceşti pururea pentru mântuirea poporului celui dreptmăritor;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 13-lea

O, Sfântă maică Xenia, care în viaţa ta ai purtat – pentru dragostea Mântuitorului tău – o cruce atât de grea. Primeşte de la noi, păcătoşii, această rugăciune adusă ţie. Îngrădeşte-ne cu rugăciunile tale de ispitirile duhurilor întunericului şi ale tuturor celor care cugetă relele asupra noastră. Roagă pe Atotînduratul Dumnezeu să ne dăruiască putere şi virtute, că fiecare din noi luându-şi crucea şi urmând lui Hristos să-I cânte în vecii nesfârşiţi împreună cu tine: Aliluia! ( de 3 ori )

Apoi se zice iarăşi Icosul întâi

Vieţii îngereşti ai râvnit maică fericită, căci după moartea soţului tău ai lepădat frumuseţea lumii acesteia şi toate cele din ea: pofta ochilor, pofta trupului şi trufia vieţii, dobândind nebunia cea pentru Hristos. Pentru aceasta auzi acum de la noi smerite laude:

Bucură-te, că te-ai asemănat prin viaţa ta sfântului Andrei celui nebun pentru Hristos;

Bucură-te, că lepădându-te de numele tău, cu numele celui adormit te-ai numit;

Bucură-te, că nebunia cea pentru Hristos ai început-o luând numele soţului tău Andrei;

Bucură-te, căci numindu-te cu nume bărbătesc neputinţa femeiască ai lepădat;

Bucură-te, că toată avuţia ta ai împărţit-o oamenilor buni şi săracilor;

Bucură-te, că pentru Hristos ai primit sărăcia cea de bunăvoie;

Bucură-te, că prin nebunia ta ne-ai învăţat să lepădăm cugetarea cea deşartă a acestui veac;

Bucură-te, bună mângâietoare a tuturor celor ce aleargă cu credinţă la tine;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul 1:

Ţie celei alese, bineplăcutei lui Dumnezeu şi nebunei pentru Hristos, sfântă şi fericită maică Xenia, care ai ales nevoinţa răbdării şi relei pătimiri, cântare de laudă îţi aducem toţi cei ce cinstim sfântă pomenirea ta. Iar tu ne apără de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, că să strigăm ţie: Bucu-ră-te sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Rugăciune către Sfânta şi Fericita noastră maică Xenia, cea nebună pentru Hristos

O, Sfântă maică Xenia, vieţuind sub acoperământul Celui Preaînalt şi întărită fiind de Maica lui Dumnezeu, răbdând foamea şi setea, gerul şi arşiţa, defăimările şi prigonirile, ai primit de la Dumnezeu darul înainte-vederii şi al facerii de minuni, iar acum sălăşluieşti întru lumina Celui Atotputernic. Sfânta Biserică te preamăreşte acum că pe o floare bineînmiresmată. Stând înaintea sfintei tale icoane, ne rugăm ţie că uneia care eşti întru viaţa cea neîmbătrânitoare, dar petreci şi împreună cu noi: primeşte cererile noastre şi le du la scaunul Milostivului Părinte Ceresc, ca ceea ce ai îndrăznire către El; cere pentru cei ce aleargă la tine mântuire veşnică, îmbelşugată binecuvântare pentru faptele şi începuturile cele bune, izbăvire din toate nevoile şi necazurile. Mijloceşte cu rugăciunile tale înaintea Atotînduratului nostru Mântuitor, pentru noi netrebnicii şi păcătoşii. Ajută, Sfântă şi fericită maică Xenia, să fie luminaţi pruncii cu lumina Sfântului Botez şi să fie pecetluiţi cu pecetea darului Sfântului Duh; băieţii şi fetele să fie crescuţi în credinţă, cinste şi frică de Dumnezeu; dăruieşte-le lor reuşită la învăţătură; tămăduieşte pe cei neputincioşi; trimite dragoste şi bună-înţelegere celor căsătoriţi, învredniceşte pe monahi de nevoinţa cea bună şi apără-i de defăimări; întăreşte-i pe păstori întru tăria Duhului Sfânt, păzeşte poporul şi ţara aceasta în pace şi fără de tulburare, roagă-te pentru cei lipsiţi în ceasul morţii de împărtăşirea cu Sfintele lui Hristos Taine; că tu eşti nădejdea noastră, grabnica noastră ascultătoare, pentru care îţi aducem mulţumire şi slăvim pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, pe Dumnezeul cel în Treime închinat şi minunat întru Sfinţii Săi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Tropar, glas 7

Iubind sărăcia lui Hristos, acum te îndulceşti de ospăţul cel veşnic; cu nebunia cea părută ai ruşinat nebunia acestei lumi, prin smerenia Crucii ai primit puterea lui Dumnezeu. Pentru aceasta, dobândind darul ajutorării prin minuni, Fericită Xenia, roagă pe Hristos Dumnezeu să ne izbăvească prin pocăinţă de tot răul.

Condac, glasul 3

Luminat saltă astăzi oraşul Sfântului Petru, că mulţimea celor scârbiţi află mângâieri, nădăjduind la rugăciunile tale, fericită Xenia, că tu eşti lauda şi întărirea acestui oraş.

Mărimuri

Mărimu-te, pe tine, Sfântă şi Fericită maică a noastră Xenia, şi cinstim sfântă pomenirea ta, că tu Îl rogi pentru noi pe Hristos Dumnezeul nostru.

Acatistul Sfântului Ierarh Grigorie Teologul (25 ianuarie)

Condacul 1:

Pe marele Ierarh şi apărător al Sfintei Treimi, veniţi toţi cu duhovniceşti laude să-l fericim şi din izvorul învăţăturilor lui luând cuvinte de laudă, să-i cântăm aşa:

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Icosul 1:

Astăzi darul cel în trei lumini al Prea Sfintei Treimi să ne lumineze pe noi, vrednice cântări de laudă să aducem la pomenirea slăvitului, îndreptătorului şi învăţătorului dreptei credinţe, zicând:

Bucură-te, tăinuitorul Sfintei Treimi;

Bucură-te, slujitorul cerescului Împărat;

Bucură-te, întărirea pravoslavei;

Bucură-te, steaua Bisericii prea luminată;

Bucură-te, luceafăr ceresc strălucitor;

Bucură-te, împărţitor de Mir duhovnicesc;

Bucură-te, luminătorul cel din Treime al Arhiereilor;

Bucură-te, prieten iubit al marelui Vasile;

Bucură-te, odraslă sfântă, din slăviţi părinţi născut;

Bucură-te, credincioasă slugă a lui Hristos;

Bucură-te, odor sfânt şi prea frumos;

Bucură-te, că Sfânta Treime lăcaş în inima ta a făcut;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Condacul al 2-lea:

Către tine alergând popoarele şi din învăţăturile tale cunoscând adevărata cale către cer, aşează în lumina Sfintei Treimi pe cei ce cu frică şi dragoste curată cântă: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Curăţenia şi înfrânarea iubind, aşa cum ai văzut în vedenie că cele două fecioare cinstite s-au numit pe ele, şi de la acelea ai învăţat viaţa cea fără de prihană, pentru care noi te cinstim aşa:

Bucură-te, păstor al fecioriei;

Bucură-te, iubitor al înfrânării;

Bucură-te, cinstitor al pustniciei;

Bucură-te, îndemnător al milosteniei;

Bucură-te, cel ce cu sabia înfrânării tai patimile;

Bucură-te, că pe oile tale la păşunea cea a faptelor bune le-ai povăţuit;

Bucură-te, că din întunericul iadului le-ai mântuit;

Bucură-te, că din izvorul ostenelilor tale turma ta o ai adăpat;

Bucură-te, că pildă te-ai făcut prin lumina faptelor bune;

Bucură-te, că smerenia lui Hristos ai urmat;

Bucură-te, că sarcina cea uşoară a lui Hristos tu întâi ai purtat;

Bucură-te, că apoi altora o ai arătat;

Bucură-te, că prin sudorile şi ostenelile tale Biserica lui Hristos ai curăţat;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul a 3-lea:

Blând fiind la obicei din pruncie, bătrân s-a arătat, depărtându-se de la priveliştile şi petrecerile deşertăciunilor lumeşti, şi bunăcuviinţa de la maica sa învăţându-se, în Biserica lui Dumnezeu ziua şi noaptea slavoslovea cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Plin fiind de darul Sfântului Duh ai gonit eresul cel viclean al lui Ma-chedonie, hulitorul Sfântului Duh, şi ruşinat l-ai depărtat de la Biserică, iar pe cei dreptcredincioşi întărindu-i, pe cei rătăciţi întorcându-i, i-ai sfinţit cu pecetea Duhului Sfânt, iar ei fiind luminaţi cântau:

Bucură-te, păstorul cel bun;

Bucură-te, gonitorul eresurilor;

Bucură-te, că ai ruşinat pe Machedonie;

Bucură-te, că ai sfărâmat trâmbiţa eresurilor lui;

Bucură-te, cale nerătăcită celor drept-credincioşi;

Bucură-te, luminat propovăduitor al sfintei credinţe;

Bucură-te, cu Marele Vasile împreună lucrător;

Bucură-te, pom înflorit în casa Domnului;

Bucură-te, al eresurilor surpător;

Bucură-te, al Darurilor lui Hristos împărţitor;

Bucură-te, al credincioşilor apărător;

Bucură-te, al tuturor cald folositor;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 4-lea:

Iubitorul de oameni Iisus, care a îmbrăcat cu putere de sus pe Apostolii Săi în Ierusalim, ţi-a dat ţie putere tare asupra duhurilor şi eresurilor ca să le goneşti şi Biserica Sa cea sfântă şi ca o mireasă împodobită să o aduci Lui, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Vifor mare şi străin eres având Apolinarie, care rău înţelegea întruparea Domnului, pe toţi trăgându-i la pieire, l-ai gonit departe de turma ta, şi dogma întrupării Cuvântului lui Dumnezeu întărind-o propovăduia-I pe Cel născut din Fecioară, iar pe tine cinstindu-te zicem:

Bucură-te, luminătorul nostru;

Bucură-te, raza mântuirii noastre;

Bucură-te, păzitor al dreptei credinţe;

Bucură-te, sfeşnic cu lumină de aur;

Bucură-te, podoaba Arhiereilor;

Bucură-te, a Bisericii bucurie şi pace;

Bucură-te, piatră nesfărâmată;

Bucură-te, turn neclintit al Bisericii;

Bucură-te, cetate tare împotriva vrăjmaşilor;

Bucură-te, armă asupra patimilor;

Bucură-te, minte cinstită;

Bucură-te, vas curat al darurilor Domnului;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 5-lea:

Văzând vicleanul vrăjmaş odihna Bisericii a izvorât asupra ta ispite, necazuri şi izgoniri, iar tu cu darul lui Hristos ai vădit meşteşugirile celui meşter în răutate, şi ca un biruitor cântai: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Înţelegând poporul de ducerea ta de la dânşii, au ridicat glasuri de plângeri zicând: O! Părinte! Ducându-te de la noi, duci cu tine şi Sfânta Treime şi va ieşi din Cetate binecuvântarea. Şi socotindu-se ei sărmani, ziceau aşa:

Bucură-te, hrănitorul săracilor;

Bucură-te, slujitorul bolnavilor;

Bucură-te, odihna străinilor;

Bucură-te, mângâierea bătrânilor;

Bucură-te, ajutorul necăjiţilor;

Bucură-te, izbăvitorul năpăstuiţilor;

Bucură-te, viteazule biruitor;

Bucură-te, curăţitorul eresurilor;

Bucură-te, al plevelor eresuri curăţitor;

Bucură-te, arzător cu duhul în slujba lui Dumnezeu;

Bucură-te, scară care ne sui pe toţi la ceruri;

Bucură-te, cel ce cu părintească dragoste ai deschis mila la toţi cei ce au venit la tine;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 6-lea:

Minunat între Ierarhi te-ai arătat, că gura ta ca o praştie a gonit toate eresurile şi toate meşteşugirile viclene le-ai smuls din inimile credincioşilor, pentru aceasta Biserica împreună cu dânşii cântă: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Ritorii cei prea înţelepţi n-au putut sta împotriva cuvintelor tale celor arzătoare, când ai arătat în Biserică taina întrupării Fiului lui Dumnezeu, iar noi bucurându-ne cântăm:

Bucură-te, cap sfinţit;

Bucură-te, minte zburătoare în sferele cereşti;

Bucură-te, ochi neadormit;

Bucură-te, ostaş nebiruit;

Bucură-te, vorbitorule cu îngerii;

Bucură-te, petrecătorule cu Apostolii;

Bucură-te, dănţuitorule cu Mucenicii;

Bucură-te, lucrător cu Mărturisitorii;

Bucură-te, al pocăiţilor mântuitor;

Bucură-te, al greşiţilor îndreptător;

Bucură-te, hrănitor duhovnicesc;

Bucură-te, ostenitor netrupesc;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 7-lea:

Dumnezeiasca vestire a cuvintelor tale a înconjurat pământul ca un fulger învăţând pe toţi, Treimii întru unime şi unimii întru Treime să ne închinăm cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Dorind înţelepciunea cea de sus, Cel Atotputernic ţi-a dat cununa darurilor şi frumuseţea cuvintelor ţi-a adăugat. Deci, noi luând din cuvintele tale aducem ţie această cântare:

Bucură-te, soare luminos;

Bucură-te, văzător al tainelor lui Dumnezeu;

Bucură-te, că împreună cu Mucenicii ai mărturisit;

Bucură-te, că împreună cu Cuvioşii pe Hristos ai mărit;

Bucură-te, că cele şapte soboare cu cuvintele tale s-au întărit;

Bucură-te, sabie de foc care tai eresurile;

Bucură-te, bisturiu care curăţi rănile nevindecate;

Bucură-te, chezaşul păcătoşilor spre mântuire;

Bucură-te, că din raza Sfântului Duh ai luat lumină;

Bucură-te, că în cetatea Arhiereilor luminezi ca un luceafăr;

Bucură-te. prietenul cel bun al Marelui Vasile;

Bucură-te, că amândoi adânci învăţături aţi lăsat în lume;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Condacul al 8-lea:

Toată cântarea ce se aduce pomenirii tale nu poate aduce mulţumirea cuvenită pentru cele multe şi frumoase osteneli cu care ai împodobit Biserica, iar turmei tale mântuire ai lăsat, pentru care îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Bogat fiind de înţelepciune şi frumos grăitor, ai vărsat pe pământ sămânţa cea bună a Sfintelor Scripturi, pentru aceasta noi cinstim pomenirea ta zicând:

Bucură-te, prea înţelepte;

Bucură-te, prea fericite;

Bucură-te, Arhiereule cinstite;

Bucură-te, podoaba Bisericii;

Bucură-te, gură cerească;

Bucură-te, minte apostolească;

Bucură-te, odraslă sfântă;

Bucură-te, slugă credincioasă a lui Hristos;

Bucură-te, văzător al tainelor dumnezeieşti;

Bucură-te, teologule prea dulce;

Bucură-te, mijlocitor către Dumnezeu;

Bucură-te, părintele Bisericii;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 9-lea:

Cu totul fiind unit cu raza Duhului, tu sfinţite părinte afară de lume ai vieţuit, şi acum întru slava Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh luminat fiind, veselindu-ne cântare îţi aducem: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Sfârşindu-ţi călătoria vieţii in multe osteneli şi necazuri, te-ai mutat către Domnul. Deci, ca un prieten al Sfintei Treimi, fă rugăciune pentru noi care îţi cântăm:

Bucură-te, că mare dogmatic ai fost pentru Sfânta Treime;

Bucură-te, cel ce ai învăţat că Duhul de la Tatăl purcede;

Bucură-te, că împreună cu Tatăl şi cu Fiul, o Treime singură stăpânitoare ai arătat;

Bucură-te, lucrător al tainei Mântuitorului;

Bucură-te, cântător al slujbei Bisericii;

Bucură-te, către popor frumos grăitor;

Bucură-te, primitorul Sfântului Duh;

Bucură-te, că ai învăţat întocmirea fiinţei şi a firii;

Bucură-te, că teolog al Treimii te-ai arătat;

Bucură-te, cel ce prin cuvintele tale, izvor şi dulceaţă Bisericii ai rămas;

Bucură-te, cel ce cu osârdie sufletul tău ţi-ai pus pentru noi;

Bucură-te, că pe cel rău l-ai surpat;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 10-lea:

“Cuvântul lui Dumnezeu cel slăvit de îngereştile cântări pentru noi a sărăci bine a voit”, a spus marele Ierarh popoarelor, “şi Fiul cel născut din Fecioară, ne-a învăţat a cânta: Aliluia!”

Icosul al 10-lea:

Săgeţile ereticilor cele aprinse în chipul văpăii stinge-le cu sfintele tale rugăciuni, ca mântuiţi fiind să te cinstim cu laude ca acestea:

Bucură-te, odor sfânt al Bisericii;

Bucură-te, tăinuitorule de cele cereşti;

Bucură-te, că pomenirea ta este plină de veselie;

Bucură-te, că ai fost plin de dumnezeiesc dar;

Bucură-te, că îndumnezeit te-ai făcut;

Bucură-te, că înfricoşate taine Dumnezeu ţi-a descoperit;

Bucură-te, căci Cuvântul Tatălui, Taina Întrupării Sale ţi-a descoperit;

Bucură-te,că teologia prin îngerul Său te-a învăţat;

Bucură-te, că podoabă Bisericii te-ai arătat;

Bucură-te, că acum slava lui Dumnezeu ai dobândit;

Bucură-te, că pământul cel înţelenit purtător de flori l-ai arătat;

Bucură-te, că dar sfinţit din buzele tale ai vărsat;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 11-lea:

Luminată avându-ţi mintea cu nemăsurată pustie, curată de toată grija pământească o ai păzit, şi străbătând adâncurile Duhului întru veselie te bucuri acum cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Cu dumnezeiască şi mai presus de fire putere ai învăţat Ierarhe Grigorie pe toţi luminându-ne şi învăţându-ne a cânta aşa:

Bucură-te, Grigorie podoaba Arhiereilor;

Bucură-te, a Scripturii celei vechi limpede tâlcuitor;

Bucură-te, al Testamentului Nou frumos grăitor;

Bucură-te, al Treimii apărător;

Bucură-te, al Dogmelor descoperitor;

Bucură-te, al dumnezeieştilor taine învăţător;

Bucură-te, al bolnavilor tămăduitor;

Bucură-te, al scârbiţilor mângâietor;

Bucură-te, al năpăstuiţilor izbăvitor;

Bucură-te, al celor din ispite ajutor;

Bucură-te, al celor din închisori cercetător;

Bucură-te, al celor greşiţi lesne iertător,

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Condacul al 12-lea:

Lăudăm înţelepciunea ta, cinstim ostenelile tale, cântăm pomenirea ta, întru care Biserica cu cântări împodobindu-se, împreună cu poporul cel luminat prin învăţăturile tale cu mulţumire cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cu bucurie cântă cetele cereşti întâmpinându-te, primindu-te, şi închinându-te, Sfintei Treimi: “intră întru bucuria Domnului tău ai auzit”. Auzi-ne şi pe noi care te rugăm să faci rugăciune pentru toată lumea, ca să se păzească Biserica de nevoi şi de eresuri, ca păzite fiind cu darul lui Dumnezeu să-ţi cântăm ţie:

Bucură-te, singur păzitor al legilor tale;

Bucură-te, zid de apărare al Bisericii;

Bucură-te, liman lin celor învăluiţi în necunoştinţă;

Bucură-te, că tuturor ai deschis uşa mântuirii;

Bucură-te, că luminos ai arătat calea cea dreaptă;

Bucură-te, că ne duci de mână pe toţi spre cer;

Bucură-te, al nostru folositor;

Bucură-te, grabnic ajutător;

Bucură-te, că tuturor te-ai făcut ascultător, ca pe toate să le dobândeşti;

Bucură-te, al oilor tale bun păstor;

Bucură-te, al sufletelor noastre mântuitor;

Bucură-te, al trupurilor noastre ajutător;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 13-lea:

O, preaînţelepte Ierarhe Grigorie, primeşte, această puţină rugăciune de mulţumire a noastră şi o du la tronul dumnezeirii şi cere de acolo pace lumii şi unire Bisericii, că păziţi fiind în pace, cu mulţumire împreună cu tine lui Dumnezeu să-i cântăm: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Astăzi darul cel în trei lumini al Prea Sfintei Treimi să ne lumineze pe noi, vrednice cântări de laudă să aducem la pomenirea slăvitului, îndreptătorului şi învăţătorului dreptei credinţe, zicând:

Bucură-te, tăinuitorul Sfintei Treimi;

Bucură-te, slujitorul cerescului Împărat;

Bucură-te, întărirea pravoslavei;

Bucură-te, steaua Bisericii prea luminată;

Bucură-te, luceafăr ceresc strălucitor;

Bucură-te, împărţitor de Mir duhovnicesc;

Bucură-te, luminătorul cel din Treime al Arhiereilor;

Bucură-te, prieten iubit al marelui Vasile;

Bucură-te, odraslă sfântă, din slăviţi părinţi născut;

Bucură-te, credincioasă slugă a lui Hristos;

Bucură-te, odor sfânt şi prea frumos;

Bucură-te, că Sfânta Treime lăcaş în inima ta a făcut;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Condacul 1:

Pe marele Ierarh şi apărător al Sfintei Treimi, veniţi toţi cu duhovniceşti laude să-l fericim şi din izvorul învăţăturilor Iui luând cuvinte de laudă, să-i cântăm aşa:

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Acatistul Sfântului Ioan Gură de Aur (27 ianuarie / 13 noiembrie)

După obişnuitul început, se zic: Condacele şi Icoasele.

Condacul 1::

Pe luminătorul a toată lumea, pe stâlpul şi întărirea Bisericii, pe povăţuitorul pocăinţei, pe doctorul şi tămăduitorul bolnavilor, pe apărătorul şi părtinitorul celor necăjiţi, pe Ioan, trâmbiţa cea de aur sunătoare, gura cea de miere izvorâtoare, pe dascălul şi învăţătorul nostru, veniţi binecredincioşilor să-l lăudăm. Să aprindem făcliile dragostei celei luminătoare şi către dânsul să cădem, aducându-i această cântare: Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prea-luminate învăţătorule a toată lumea!

Icosul 1::

Luminătorule şi învăţătorule, Părinte, cel ce cu învăţăturile tale ai luminat pe toată lumea, luminează-ne şi pe noi cu rugăciunile tale, ca să-ţi aducem această cântare de laudă:

Bucură-te, Ioane, fericite slujitor al Domnului Iisus Hristos;

Bucură-te, că din copilărie ai fost binecredincios;

Bucură-te, că din gura ta râuri de învăţătură au izvorât;

Bucură-te, că prin tine Dumnezeu S-a proslăvit;

Bucură-te, că prin minunile tale înţelepţii s-au ruşinat;

Bucură-te, că prin învăţăturile tale multă lume s-a învăţat;

Bucură-te, că înţeleptul Artemie prin tine s-a botezat;

Bucură-te, că poporul de bucurie către tine a strigat;

Bucură-te, că ai fugit de slava omenească;

Bucură-te, că ai iubit viaţa monahicească;

Bucură-te, al necăjiţilor mângâietor;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 2-lea:

După trecerea din viaţa aceasta a maicii tale, ai împărţit averea săracilor şi, părăsind lumea, te-ai sălăşluit în mănăstire, unde, după multe nevoinţe şi osteneli, te-ai învrednicit a vorbi cu Apostolii Ioan şi Petru, al căror dar ai dobândit, şi cu care împreună cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Dar de la Dumnezeu ai primit, Sfinte Ioane, a lega şi a dezlega păcatele oamenilor; dezleagă dar şi lanţul greşelilor noastreşi cu dragostea lui Dumnezeu ne leagă, ca, unindu-ne cu dragoste unul cu altul, să mărturisim pe Dumnezeu în Treime şi petine să te lăudăm aşa:

Bucură-te, Ioane, că în chip îngeresc te-ai îmbrăcat;

Bucură-te, că în mănăstire fiind tu, multe osteneli ai răbdat;

Bucură-te, că pe monahul cel căzut tu l-ai ridicat;

Bucură-te, că darul lui Dumnezeu prin tine a lucrat;

Bucură-te, noule Daniile, că minunată vedenie ai avut;

Bucură-te, căci cu Apostolii Ioan şi Petru ai vorbit;

Bucură-te, că de la Petru cheile împărăţiei ai luat;

Bucură-te, că Ioan prin scrisoare te-a îmbărbătat;

Bucură-te, că de la Apostoli ai primit sărutare sfântă;

Bucură-te, că răbdarea ta a fost nemărginită;

Bucură-te, al pocăinţei povăţuitorule;

Bucură-te, al bunei credinţe învăţătorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 3-lea:

Minunata vedenie ce ţi s-a arătat ţie, Părinte, a vazut-o şi bătrânul Isihie, îmbunătăţitul monah; şi, povestind fraţilor celor iscusiţi, se minunau de acest dar pe care te-ai învrednicit a-l primi şi cu bucurie slăveau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Dumnezeu S-a proslăvit prin facerea minunilor tale, Părinte, că pe mulţi i-ai vindecat cu rugăciunile tale; pe Arhelau de leprăl-ai curăţit, monahului Ioan ochiul i I-ai luminat şi pe femeia Cristiana, o, ai scăpat de boală, pe leul cel cumplit cu crucea l-ai omorât; iar noi, acest noian de minuni auzind, te lăudăm, Părinte, zicând aşa:

Bucură-te, doctorul trupului cel fără de plată;

Bucură-te, cel ce toate bolile degrab le-ai vindecat;

Bucură-te, luminătorul ochilor trupeşti şi sufleteşti;

Bucură-te, mustrătorul celor fărădelege;

Bucură-te, povăţuitorul celor greşiţi;

Bucură-te, stâlpul Bisericii cel neclintit;

Bucură-te, lauda ierarhilor cea preafericită;

Bucură-te, că întrarmat cu puterea Crucii, duhurile rele ai certat;

Bucură-te, că nepreţuita diademă a preoţiei de la Hristos, o, ai luat;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 4-lea:

Se cădea ca lumina aprinsă să fie pusă în sfeşnic ca să lumineze tuturor. Pentru aceasta, prin rânduiala lui Dumnezeu, ai fost adus din pustie în cetate, în slujba Bisericii aşezat şi prin porunca îngerului sfinţit ai fost. Iar la hirotonia ta un porumbel pe deasupra capului tîu zbura, pe care văzându-l Flavian patriarhul, împreună cu cei ce erau de faţă, cu frică şi cu bucurie au strigat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Supunându-te voii lui Dumnezeu ai lăsat pustia şi pe monahii cei împreună vieţuitori, pe care văzându-i plângând pentru despărţirea ta i-ai mângâiat cu mireasma învăţăturii tale şi i-ai îndemnat să aibă dragoste între ei. Iar noi, de bucurie pentru alegerea ta, te lăudăm, zicând aşa:

Bucură-te, învăţătorul nostru cel blând şi sfânt;

Bucură-te, cel ce prin rânduiala lui Dumnezeu ai primit darul cinstitei arhierii;

Bucură-te, podoaba curăţiei, mărturisită de arătarea cea minunată a porumbelului celui alb;

Bucură-te, că de a ta vedenie toţi s-au spăimântat;

Bucură-te, că poporul de bucurie slavă Domnului a dat;

Bucură-te, că pentru sufletele omeneşti grijă ai purtat;

Bucură-te, căci cu dulci cuvinte pe toţi i-ai învăţat;

Bucură-te, că pentru dulceaţa cuvintelor de popor ai fost iubit;

Bucură-te, că o femeie Gură de Aur te-a numit;

Bucură-te, al sufletelor omeneşti îngrijitorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 5-lea:

Multe sunt minunile tale, Părinte Ioane, căci pe pruncul femeii Zvela cu semnul Crucii l-ai tămăduit şi pe femeia cea cu cumplita sa boală, o, ai tămăduit cu acelaşi semn al biruinţei şi prin stropirea apei, o, ai ridicat, şi de eresul cel pierzător de suflet i-ai scăpat, căci căzând căpiştea a omorât pe toti ereticii care huleau asupra ta, iar ceilalti s-au botezat şi cu bucurie slăveau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Doctorule şi învăţătorule, Părinte, tămăduieşte patimile sufletelor şi trupurilor noastre şi ne învaţă cum să ne păzim de smintelile ereticilor care şi azi hulesc Biserica. Iar tu, prin învăţătura ta, să-i întorci la dreptmăritoarea credinţă, ca unindu-ne prin dragoste să te lăudăm pe tine aşa:

Bucură-te, doctore, ca pe fiul Zvelei l-ai scăpat de fierbinţeală;

Bucură-te, că pe femeia ereticului, o, ai mântuit de boală;

Bucură-te, că femeia cu bărbatul ei de eres s-au lepădat;

Bucură-te, că primind ei semnul Crucii în Biserică au intrat;

Bucură-te, că ereticii asupra ta s-au tulburat;

Bucură-te, că tu pentru eretici lui Dumnezeu te-ai rugat;

Bucură-te, că ereticii, pentru hulă, pedeapsă au primit;

Bucură-te, că prin învăţăturile tale ereticii rămaşi s-au botezat;

Bucură-te, că foştii eretici cu creştinii au cântat;

Bucură-te, al Bisericii lui Hristos păzitorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 6-lea:

Pentru minunile şi învăţăturile tale, Părinte, ai fost chemat de Arcadie împăratul la scaunul păstoresc al Ţarigradului, fără de voia ta; însă silit fiind de porunca împăratului, ai primit scaunul patriarhal, iar boierii, împreună cu poporul, te-au primit cu dragoste şi cu bucurie toţi cântau lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Nu ne pricepem ce să lăudăm mai mult, Părinte, vrednicia pentru care ai fost ales sau răbdarea pe care ai avut-o după primirea scaunului, căci pe cât au fost de mulţi primitorii, pe atât s-au înmulţit şi potrivnicii; pentru aceasta şi noi, voind a uni amândouă laudele, te lăudăm, zicând:

Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, că pentru minunile tale erai de tot poporul lăudat;

Bucură-te, că pentru învăţăturile tale la scaunul patriarhal ai fost ridicat;

Bucură-te, că împăratul Arcadie mult te-a iubit;

Bucură-te, că tot Ţarigradul cu bucurie te-a primit;

Bucură-te, că de sfântul sobor patriarh ai fost sfinţit;

Bucură-te, că pe scaunul patriarhal cu cinste ai fost suit;

Bucură-te, că fără osebire, pe toţi i-ai învăţat;

Bucură-te, că eresurile şi toată răutatea, o, ai dezrădăcinat;

Bucură-te, că şi pe împărăteasa Eudoxia, pentru lacomie, o, ai mustrat;

Bucură-te, că văduvelor şi săracilor ai fost părtinitor;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 7-lea:

Mustrat-ai, Sfinte Ioane, pe Pavlichie lacomul, cel ce răpise banii, văduvei celei sărace, şi pe împărăteasa Eudoxia, pentru că luase via văduvei, om ai certat; pentru aceasta ai fost urât de toţi cei ce lucrau fărădelegea, iar săracii şi năpăstuiţii, pentru dreptatea ce le făceai, te lăudau şi pe Dumnezeu slăveau, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Împlinitu-s-au cu tine, Sfinte Părinte, cuvintele Mântuitorului, căci tu pentru dreptate ai fost urât, grăit de rău şi izgonit de zavistnicii care pizmuiau faptele tale cele bune, printre care, Teofil cel zavistnic, care a izgonit şi împrăştiat pe nedreptate mulţime de călugări, şi împărăteasa Eudoxia, de la care multe ai pătimit; iar noi, răbdarea ta văzând, te lăudam, zicând aşa:

Bucură-te, Sfinte Ioane, căci cu tine cuvintele Mântuitorului s-au împlinit;

Bucură-te, că pentru dreptate de Teofil ai fost urât;

Bucură-te, primitorul călugărilor celor izgoniţi;

Bucură-te, părtinitorul văduvelor şi al săracilor celor asupriţi;

Bucură-te, că pentru via văduvei, ca şi Ilie, pe împărăteasă ai mustrat;

Bucură-te, că împărăteasa cu mare mânie asupra ta s-a ridicat;

Bucură-te, că Sfântul Epifanie la izgonirea ta nu s-a învoit;

Bucură-te, că după proorocia ta, pe cale a murit;

Bucură-te, că şi a lui Epifanie proorocie cu tine s-a împlinit;

Bucură-te, că împărăteasa cu Teofil, pentru a ta izgonire s-au sfătuit;

Bucură-te, al cuvântului lui Dumnezeu propovăduitorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 8-lea:

Izgonit fiind, Sfinte, stăteai în casele patriarhale, împreună cu episcopii cei ce erau cu tine, şi te mirai de răutatea lui Teofil şide schimbarea împăratului cu mânie asupra ta, şi ai zis: „Fratilor, rugaţi pe Dumnezeu pentru mine şi nu vă depărtaţi de la bisericile voastre, că mie mi s-a apropiat vremea de primejdii şi, multe necazuri primind, mă voi duce de aici, iar voi pomeniţi-mă şi pe mine în rugăciunile voastre, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Adunându-se sobor nedrept asupra ta, Sfinte, şi învoindu-se împăratul Arcadie cu dânşii, a crezut clevetirilor lor, şi judecat fiind tu la izgonire, te-au dat ostaşilor; care, pe ascuns luându-te, au mers la mare, înotând spre Prenet. Atunci de năprasnă s-a facut cutremur mare în cetate, şi au căzut o parte din palatele împărăteşti, din care pricină înspăimântându-se împăratul, şi de zarva mulţimii a poruncit să te întoarcă înapoi. Alergând poporul înaintea ta, te lăuda, spunând unele ca acestea:

Bucură-te, Părinte Ioane, cel ce ai fost izgonit pe nedrept;

Bucură-te, că pe ascuns ai fost tu scos afară din cetate;

Bucură-te, că pentru tine poporul mare zarvă a facut;

Bucură-te, că de cutremur o parte din palate s-au surpat;

Bucură-te, că Teofil cu toţi ai lui din cetate au fugit;

Bucură-te, că împărăteasa Eudoxia de spaimă s-a îmbolnăvit;

Bucura-te, păstorule bun, cel ce nu laşi oile tale;

Bucura-te, că împăratul a poruncit să te întoarcă din cale;

Bucură-te, că poporul după tine multe lacrimi a vărsat;

Bucură-te, că întorcându-te înapoi iarăşi scaunul ţi-ai luat;

Bucură-te, căci cu cântări de psalmi ai fost întâmpinat;

Bucură-te, că intrând în biserica lui Dumnezeu te-ai rugat;

Bucură-te, al oilor lui Hristos preabunule păstor;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 9-lea:

Ieşit-a întru întâmpinarea ta poporul, cu cântări şi cu faclii ducându-te în biserică, unde, mulţumind lui Dumnezeu pentru toate cele primite, te-ai rugat pentru cei credincioşi. Vino, Sfinte Părinte, şi în mijlocul nostru şi te roagă pentru noi cei ce te lăudăm pe tine şi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

După întoarcerea ta, ai păstorit oile lui Hristos până la o vreme, şi iar s-a ridicat furtuna şi prigoana asupra ta. Căci prin îndemnul împărătesei Eudoxia ai fost scos din biserică şi de oameni răi ai fost urmărit ca să te omoare, şi pe ascuns ai fost dus până la mare şi de iubiţii tăi episcopi petrecut, şi dându-le sărutarea cea mai de pe urmă, te-ai despărţit de dânşii. Iar ei, după tine plângând, ne-au învăţat să te lăudăm, zicând unele ca acestea:

Bucură-te, că Biserica lui Hristos bine, o, ai cârmuit;

Bucură-te, Sfinte Ioane, că, puţin trăind, ani îndelungaţi ai împlinit;

Bucură-te, că Biserica lui Dumnezeu lumii, o, ai vestit;

Bucură-te, că a doua oară Eudoxia asupra ta s-a tulburat;

Bucură-te, că iarăşi sobor nedrept pentru tine s-a adunat;

Bucură-te, căci cu nedreptate din Biserică ai fost scos;

Bucură-te, că multe chinuri ai răbdat pentru Domnul Hristos;

Bucură-te, că episcopii şi poporul tău pentru tine cu amar au plâns;

Bucură-te, căci cu necinste în surghiun de ostaşi ai fost dus;

Bucură-te, că după izgonirea ta foc de la jertfelnic a ieşit;

Bucură-te, al Bisericii lui Hristos luminătorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 10-lea:

Ostaşii, din porunca împăratului, multă răutate îţi făceau, ducându-te prin vreme de ploaie şi prin frig, că doar vei muri pe cale. Şi slăbind foarte tare, într-o noapte, stând la rugăciune, ţi s-au arătat Petru şi loan, apostolii, care, întărindu-te, au zis: „Bucură-te, păstorule bun, de chinuri răbdătorule, căci trimişi suntem de Stăpânul Hristos să te mângaâiem în răbdarea ta; căci după puţin vei trece la odihnă, ca în veci să te bucuri dimpreună cu noi, cântând: Aliluia!”.

Icosul al 10-lea:

Pentru dragostea ta, Părinte, doi preoţi şi un diacon au mers cu tine în surghiun, şi au văzut pătimirea ta şi pe Sfinţii Apostoli care ţi s-au arătat. Iar la Comani ajungând, Sfântul Vasilisc, Episcopul Comanilor, ţi s-a arătat şi ţi-a zis: „Nădăjduieste, frate Ioane, căci mâine vom fi împreuna înaintea Împăratului slavei”! Aşa ca, prin rânduiala lui Dumnezeu, ai rămas în Biserica Sfântului Vasilisc, în care ai slujit, si, împărtăşindu-te cu Sfintele Taine, ţi-ai dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Dă-ne acum, Sfinte, şi nouă darul tau, ca să avem dragoste şi răbdare în necazuri, ca să te putem lăuda, zicând:

Bucură-te, nevoitorule, că în izgonire multe necazuri ai răbdat;

Bucură-te, că Petru şi Ioan ca să te mângâie iarăşi s-au arătat;

Bucură-te, că doi preoţi şi un diacon, cu tine împreună au răbdat;

Bucură-te, că în Comani la Biserica Sfântului Vasilisc ai stat;

Bucură-te, căci cu mare sfinţenie în acea biserică ai liturghisit;

Bucură-te, că, mulţumind pentru toate, cu Sfintele Taine te-ai împărtăşit,

Bucură-te, că, culcându-te, lui Dumnezeu te-ai rugat;

Bucură-te, că sufletul tău în mâinile Domnului l-ai dat;

Bucură-te, că prin chinuri călătoria ţi-ai săvârşit;

Bucură-te, că toti sfinţii în cer cu mare cinste te-au primit;

Bucură-te, al Împărăţiei lui Dumnezeu moştenitorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 11-lea:

Săvârşindu-ţi călătoria nevoinţelor tale, Părinte, te-ai mutat cu bucurie către cele cereşti, iar mult chinuitul tău trup s-a îngropat cu cinste de iubiţii tăi ucenici lângă moaştele Sfântului Vasilisc, în Comani. Întorcându-se ucenicii pe mare, au mers la Roma Sfântul Inochenţie, şi, toate cele despre tine spunându-le lui şi împăratului Onorie, aceştia se minunau de răutatea zavistnicilor. Însă, după tine vărsând lacrimi, slăveau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Înştiinţându-se Sfântul Inochenţie şi împăratul Onorie de pedepsele ce ai pătimit de la împărăteasa Eudoxia şi de la zavistnicii episcopi, au înfricoşat prin scrisoare pe Arcadie împăratul, care, văzându-se înşelat, a pedepsit pe toţi parasii tăi; iar el, pocăindu-se şi pentru tine plângând, te laudă, zicând unele ca acestea:

Bucură-te, Sfinte Ioane, dascălul nostru cel bun şi învăţător desăvârşit;

Bucură-te, că darurile Sfinţilor Apostoli ţi-au fost drept moştenire;

Bucură-te, ca, răbdând nedreptatea, acum te bucuri de fericire;

Bucură-te, că după tine cetatea cu amar a plâns;

Bucură-te, că şi mie, de dorul tau, inima mi se frânge;

Bucură-te, gură de privighetoare veşnic cântătoare;

Bucură-te, că învăţătura ta luminează lumea ca un soare;

Bucură-te, că mulţi, recunoscându-şi greşelile, s-au pocăit;

Bucură-te, că zavistnicii tăi cu rea moarte au murit;

Bucură-te, al greşiţilor ce se pocăiesc iertătorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 12-lea:

După îndelungată vreme, binecredinciosul împărat Teodosie a socotit într-un cuget cu Sfântul Proclu patriarhul să aducă Sfintele Tale moaşte din Comani la Ţarigrad, spre mângâierea poporului. Trimişii, fiind fără multă evlavie, n-au putut ridica acea nepreţuită comoară, dar, venind altii şi făcând îndelungate rugăciuni, cu multă evlavie au ridicat sfintele tale rămăşiţe omeneşti, pe care le-au dus la împărăteasca cetate, cântând cu bucurie: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Ieşit-a întru întâmpinarea moaştelor tale, Sfinte Ioane, împăratul cu toată suita şi patriarhul cu tot clerul său, precum şiintreg poporul, cu făclii aprinse şi miresme de multe feluri. Când au ajuns la casa văduvei, sfintele tale moaşte s-au oprit, ca semn că tu eşti Părintele vaduvelor şi al săracilor. După aceea, în biserica cea mare ducându-le şi în scaunul tău punându-le, gura ta cea veşnic grăitoare a dat pace tuturor şi împărătesei Eudoxia iertare, la care cuvinte, tot poporul spăimântându-se, la pămant a căzut şi cu mare evlavie te lăuda, zicând:

Bucură-te, că împăratul cu toată suita în cale ţi-a ieşit;

Bucură-te, că toată cetatea cu bucurie te-a primit;

Bucură-te, că rugăciunii împăratului te-ai plecat;

Bucură-te, căci cu mare cinste scaunul iarăşi ţi-ai luat;

Bucură-te, că pe tot poporul I-ai binecuvântat;

Bucură-te, că Eudoxia prin gura ta iertare a luat;

Bucură-te, că sfintele tale moaşte sunt aşezate;

Bucură-te, că celor ce aleargă la tine le dai iertare de păcate;

Bucură-te, că pe bolnavi de orice boală îi tămăduieşti;

Bucură-te, că pentru păcătoşii ce se pocăiesc milă mijloceşti;

Bucură-te, chezăşuitorul nostru către Dumnezeu şi mijlocitorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 13-lea:

O, Prefericite Părinte Ioane, bunule şi nepomenitorule de rău, după cum ai primit rugăciunea împăratului Teodosie şi te-ai plecat a merge în cetatea lui şi pe popor l-ai binecuvantat, dând iertare celor ce ţi-au greşit, aşa şi acum vino în mijlocul nostru şi ne binecuvintează pe toţi şi cu rugăciunile tale dobândeşte-ne iertarea păcatelor, ca toţi să ne mântuim şiîmpreună cu tine ta cântăm: Aliluia! (de trei ori).

Apoi Icosul 1 şi Condacul 1.

Acatistul Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile, Grigorie şi Ioan (30 ianuarie)

Condacul 1:

Pe apărătorii şi luminătorii Bisericii creştineşti, pe învăţătorii cei mari şi înfrânătorii zâzaniilor diavoleşti, pe surpătorii eresurilor, pe stâlpii cei neclintiţi ai Bisericii, podoabele cele mai alese ale ierarhilor şi întocmai cu apostolii, şi ai lumii învăţători, pe marele Vasile cel cu dumnezeiască minte; pe Grigorie, cel cu dulce glas; şi pe Ioan luminătorul a toată lumea, să-i lăudăm credincioşii din toată inima şi să le cântăm:

Bucură-te, treime de arhierei mult-lăudată!

Icosul 1:

Cine este destoinic a-şi deschide buzele şi a-şi mişca limba, spre a o lăuda, cum se cuvine pe această treime de arhierei? Însă, deşi nu vom putea face aceasta, totuşi nu putem tăcea şi îi aducem aceste laude:

Bucuraţi-vă, aleşii Sfintei Treimi, flori mirositoare ale grădinii celei nestricăcioase;

Bucuraţi-vă, îngeri pământeşti şi oameni cereşti;

Bucuraţi-vă, marilor arhierei cei luminaţi la minte de Sfânta Treime;

Bucuraţi-vă, că aţi covârşit firea omenească cu darurile cele multe;

Bucuraţi-vă, stîlpi neclintiţi ai Biserici;

Bucuraţi-vă, credincioase slugi ale Sfintei Treimi;

Bucuraţi-vă, mărgăritare strălucite ale Bisericii lui Hristos;

Bucuraţi-vă, cei mai destoinici luminători ai pământenilor;

Bucuraţi-vă, apărătorii dreptei credinţe în Hristos;

Bucuraţi-vă, surpătorii eresurilor şi îndreptătorii adevăratelor învăţături;

Bucuraţi-vă, cârmuitorii Biserici şi pomi luminaţi roditori ai fructelor celor mai alese;

Bucuraţi-vă, treime de arhierei mult-lăudată!

Condacul al 2-lea:

Pe aceşti trei mari ierarhi ai Bisericii lui Dumnezeu cel slăvit în Sfânta Treime, se cuvine să-i cinstim ca pe unii ce au primit de la Dumnezeu mari daruri şi aleşi talanţi: pe Vasile, cel ce a ruşinat păgânătatea împăratului Iulian apostatul; cel ce a mustrat pe împăratul Valent arianul, cel ce a înfricoşat pe eparhul ce nedreptăţise la judecată pe o vaduvă săraca, şi a botezat pe evreul Ioasaf cu toată casa lui; pe Grigorie, mare ritor şi vrednic patriarh al Bisericii Constantinopolului, cel ce a întrecut cu înţelepciunea pe toţi cei mai învăţati din timpul acela; şi pe Ioan Gură de Aur, cel ce cu învăţăturile sale a covârşit pe cei mai luminaţi şi mai aleşi grăitori ai lumii. Se cuvine să-i lăudăm şi să zicem lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Multă nevoinţă având Sfinte Ierarhe Vasile pentru credinţa dreptslăvitorilor creştini, ai mustrat cu îndrăzneală pe împăratul Valent, pentru că a îmbrăţişat învăţătura eretică a lui Arie, luând multe biserici ale dreptslăvitorior şi prefăcându-le în biserici ariene. Tu, sfinte, n-ai putut suferi purtarea acestui împărat, iar noi, pentru tăria credinţei tale şi îndrăzneala ce ai avut, te întâmpinăm cu aceste cuvinte de laudă:

Bucură-te, Ierarhe Vasile, aparătorule şi întăritorule al învăţăturii Sfintei Treimi;

Bucură-te, înalt şi luminat cugetător al teologiei;

Bucură-te, albină, care ai adunat din învăţăturile timpului aceluia toată mierea învăţăturilor dreptmăritoare;

Bucură-te, furnică muncitoare, care necontenit ai adunat la sânul Bisericii hrana învăţăturilor dumnezeieşti;

Bucură-te, izvor de apă limpede, răcoritoare şi dătătoare de viaţă a explicării Evangheliei lui Hristos;

Bucură-te, căci cu acele ape ai adăpat poporul dreptcredincios;

Bucură-te, paharul curăţiei cel plin de curată băutură;

Bucură-te, gura înţelepciunii ce spulberă hulele ereticior;

Bucură-te, podoaba Biserici lui Hristos;

Bucură-te, mustrătorule al împăraţilor Iulian şi Valent;

Bucură-te, mare ierarhe al lui Hristos, Vasile!

Condacul al 3-lea:

Patria ta, Sfinte Ierarhe Vasile, a fost Pontul, născut din părinţi temători de Dumnezeu, Vasile şi Emilia. Crescut în învăţături adevărat creştineşti, ai străbătut tot felul de înţelepciune, dobândind de la Dumnezeu vrednicia arhierească, pentru care ai mulţumit în tot timpul lui Dumnezeu, cântându-I laude: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Păstorind Biserica ei poporul creştinesc totdeauna cu vrednicie şi cu dreptate ai fost la Soborul al doilea, ce s-a ţinut în Constantinopol, mare apărător al dreptei credinţe. Tăind şi sfâşiind cu sabia duhului toate învăţăturile eretice, ai dovedit că în adevăr eşti un stâlp neclintit al Bisericii lui Hristos şi un mare ierarh vrednic de numele de cuvântător al lui Dumnezeu, cel slăvit în Sfânta Treime: Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh-Dumnezeu; pentru care toţi te cinstim cu aceste laude:

Bucură-te, Părinte Ierarhe Grigorie, mintea cea prea laudăta a dreptei credinţe;

Bucură-te, lumină strălucitoare care luminezi cu învăţăturile tale toată lumea creştinească;

Bucură-te, lumină strălucitoare care luminezi lumea cu limba ta cea bine-grăitoare şi care îngrădeşti cu muţenie limbile celor bârfitori;

Bucură-te, plugarule ce ari cu plugul gurii tale inimile, spre a da roade bune lui Hristos;

Bucură-te, arătătorule al adevăratului Dumnezeu, Cel lăudat în Sfânta Treime;

Bucură-te, căci cu prăstia dumnezeieştilor tale cuvinte ai spulberat neghina eresurilor;

Bucură-te, bunule păstor, care ai păscut oile cele cuvântătoare în livada credinţei Sfintei Treimi;

Bucură-te, organ dulce glăsuitor şi alăută bine alcătuită;

Bucură-te, fluier cuvântător şi vioară dulce răsunătoare;

Bucură-te, stea prealuminoasă, ce luminezi toată lumea cu învăţăturile dogmelor creştineşti;

Bucură-te, îndulcitorul inimilor credincioşilor;

Bucură-te, mare ierarhe şi teologule Grigorie!

Condacul al 4-lea:

Întelepciune de sus având, Sfinte Ierarhe Grigorie, te-ai suit pe scaunul cel mai înalt al patriarhilor marii cetăţi a împăratului Constantin, de unde ai păscut oile cele cuvântătoare întru cuviinţă şi dreptate. Luminat şi împodobit fiind cu tot meşteşugul cuvântării de Dumnezeu, ai întrecut pe toţi ritorii de atunci şi ai lăudat în toată viaţa ta pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Ca un înger sau arhanghel stai înaintea Sfintei Treimi, Părinte Ioane Gură de Aur, ca cel ce din pruncie ai cunoscut mai bine decât mulţi bătrâni pe singurul adevăratul Dumnezeu şi te-ai îndeletnicit cu adevăratele şi sfintele învăţături creştineşti, ajungând a cunoaşte toată filozofia şi toate ştiinţele celor mai învăţaţi dascăli ai vremii aceleia. Pentru că ai lăudat şi ai preaslăvit în tot timpul vieţii tale pe Bunul Dumnezeu, noi îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, că te-ai născut din părinţi binecredincioşi, Secund Stratilatul şi Antuza, vrednica ta mamă;

Bucură-te, că din fragedă vârstă ai fost dat la învăţătura ştiintelor având dascăli pe Libanie şi Andragatie;

Bucură-te, că în puţină vreme pe toţi semenii tăi i-ai ajuns şi i-ai întrecut cu învăţăturile;

Bucură-te, cel ce ai primit Sfântul Botez cu mare bucurie, aducând la dreapta credinţă şi pe mulţi alţii;

Bucură-te, că pe Antimie filozoful l-ai dovedit în învăţături spre uimirea tuturor;

Bucură-te, că şi el îndată a cerut Sfântul Botez;

Bucură-te, că episcopul Atenei, auzind că tu ai făptuit întoarcerea lui Antimie, mult s-a bucurat;

Bucură-te, că poporul creştinilor a lăudat pe Dumnezeu pentru faptele tale cele bune;

Bucură-te, că de patriarhul Antiohiei, Meletie, ai fost ridicat la rangul preoţiei;

Bucură-te, că şi hirotonia de diacon şi de preot le-ai primit cu multă smerenie;

Bucură-te, cel care cu sorţii episcopilor şi cu voinţa împăratului Arcadie ai fost chemat la scaunul cel mai înalt al Patriarhiei Constantinopolului, după moartea patriarhului Nectarie;

Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!

Condacul al 5-lea:

După moartea părinţilor tăi, sfinte, toată averea rămasă ţie, împărţind-o la săraci, robilor dându-le libertate şi rudele lăsând, ai slujit Domnului ziua şi noaptea. Ca monah în mănăstire, ca cleric, diacon, preot, arhiereu şi patriarh ostenindu-te mult, ai scris cărţi despre preoţie, despre bunătate şi blândeţe, despre smerenie şi milostenie, despre pace, adevăr şi dreptate, toate pline de dovezi, întărindu-le cu însăţi viaţa cea aspră ce ai dus; pentru aceea noi, minunându-ne de răbdarea şi de umilinţa ta, îndrăznim a te lăuda şi a cânta cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Ca nişte albine zburătoare aţi umblat în grădina Scripturilor credinţei, voi trei mari ierarhi ai lui Hristos, adunând miere din tot felul de flori, pe care aţi pus-o înaintea tuturor credincioşilor spre îndulcire, povăţuindu-i la pocăinţă, descoperindu-le şi explicându-le dogma Sfintei Treimi, cea unită în fiinţă dar despărţită în Ipostasuri. Pentru aceasta noi creştinii va rugăm să primiţi aceste cântări de laude:

Bucuraţi-vă, marilor arhierei, despărţiţi cu trupurile, dar uniţi cu duhul;

Bucuraţi-vă, raze strălucitoare ale lui Hristos soarele dreptăţii, Cel ce a luminat toată lumea cu învăţăturile Sale;

Bucuraţi-vă, părinţi vrednici ai Biserici creştineşti, ce aţi fost la un obicei cu apostolii;

Bucuraţi-vă, râuri cu ape răcoritoare, ce aţi adăpat ţarinile sufletelor creştinilor cele însetate de adevăratele învăţături;

Bucuraţi-vă, trei ierarhi lăudaţi de toţi cei ce cred într-un Dumnezeu slăvit în Sfânta Treime;

Bucuraţi-vă, organe bine-glăsuitoare ale Bisericii lui Hristos Dumnezeului nostru;

Bucuraţi-vă, slugi alese, care aţi înmulţit talanţii cei daţi vouă de Domnul Hristos spre păstrare;

Bucuraţi-vă, că uşile cereşti vouă vi s-au deschis;

Bucuraţi-vă, doctori iscusiţi aleşi de Dumnezeu spre a vindeca bolile sufleteşti ale creştinilor celor slabi în credinţă;

Bucuraţi-vă, luminătorii lumii, cei împodobiţi de Dumnezeu cu vrednicia arhierească;

Bucuraţi-vă, albine adunătoare de tot felul de învăţături, din grădina Sfintei Scripturi;

Bucuraţi-vă, treime de arhierei mult-lăudată !

Condacul al 6-lea:

Propovăduitori şi stâlpi întăritori ai Bisericii lui Hristos şi ai poporului creştinesc aţi fost Sfinţior Trei Ierarhi. Învăţând şi povăţuind pe toţi creştinii adevărata credinţă, înfruntând pe cei ce căutau să semene neghine eretice în ogoarele inimilor dreptslăvitorilor creştini, aţi lovit cu praştia cuvintelor voastre în toate învăţăturile cele potrivnice, înălţând fruntea dreptei credinţe şi cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Prin curăţia vieţii tale cea asemenea îngerilor te-ai ridicat la dumnezeieşti înălţimi şi străbătând cetele heruvimilor, ai descoperit dogmele Treimii, pe care, ca pe cel mai preţios odor, le-ai lăsat Bisericii ca pe o comoară scumpă şi nejefuită, Vasile. Pentru aceasta te rugăm să primeşti de la noi nevrednicii laudele acestea:

Bucură-te, lauda cea strălucită a arhiereilor;

Bucură-te, dumnezeiescule învăţător al dogmelor;

Bucură-te, următorul cel credincios al apostolior;

Bucură-te, stâlpul cel prealuminat al Bisericii;

Bucură-te, al Treimii ager şi osârdnic apărător;

Bucură-te, arătătorule luminat al celor cereşti;

Bucură-te, ocârmuitorul corăbiei celei duhovniceşti;

Bucură-te, îndreptătorul celor chemaţi la vrednicia preoţească;

Bucură-te, luminătorule ceresc al celor îmbrăcaţi cu darul arhieriei;

Bucură-te, preaînţeleptule povăţuitor al pustniciei;

Bucură-te, cel ce trezeşti pe cei păcătoşi la pocăinţă;

Bucură-te, mângâietorul celor ce adorm în dreapta credinţă;

Bucură-te, mare Ierarhe Vasile!

Condacul al 7-lea:

Prin Vasile cel Mare, trâmbiţa cea dulce glăsuitoare, care a cântat în Biserica arhiepiscopală a Cezareii din Capadocia, laudele cuvenite lui Hristos Dumnezeului nostru, învăţând pe toţi dogmele Sfintei Treimi şi lăsând Biserici bogăţii alese şi scumpe, din care şi noi împărtăşindu-ne, aducem lui Dumnezeu laude şi cântări: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Deschizând cu dumnezeiască cuviinţă Scripturile, ai scos din ele învăţături temeinice, Sfinte Grigorie, îndulcind cu ele inimile credincioşilor cu adevărat, mai mult decât mierea şi ai învăţat pe toţi creştinii a se închina Treimii întru o unime şi unimi în Treime. Pentru aceasta şi noi te cinstim cu aceste laude:

Bucură-te, ierarhe Grigorie, înălţimea dumnezeieştilor daruri ale lui Hristos, Dumnezeului nostru;

Bucură-te, cald propovăduitor al dumnezeiescului dor;

Bucură-te, izvorul cuvântarii de Dumnezeu şi râul cel limpede al înţelepciunii;

Bucură-te, fluier păstoresc, ce ai biruit trâmbiţele ritorilor;

Bucură-te, cercetătorul adâncului, care ai dobândit frumuseţile vorbelor;

Bucură-te, privighetorule al darului şi gura cea înaltă a duhului;

Bucură-te, păzitorul turmei celei cuvântătoare a lui Hristos;

Bucură-te, smulgătorul neghinelor eretice şi vânătorul lupilor îmbrăcaţi în piei de oaie;

Bucură-te, semănătorul cel minunat al dogmelor;

Bucură-te, izgonitorul celor defăimători de Dumnezeu;

Bucură-te, că chipul Mântuitorului Hristos l-ai avut în toată viaţa ta, înaintea ta;

Bucură-te, mare ierarhe şi teologule Grigorie!

Condacul al 8-lea:

De Dumnezeu grăitorule, Sfinte Ierarhe Grigorie, pe limbile cele veninoase şi vătămatoare ale ereticilor pornite împotriva lui Dumnezeu le-ai ars cu duhul cuvântărilor gurii tale, grăind slava lui Dumnezeu; şi cu scrisorile tale, însemnând fiinţa cea prea puternică a Sfintei Treimi celei nevăzute, ai tăiat din rădăcină eresurile cele spinoase, luminat descoperind învăţăturile cele drept-slăvitoare şi cântând lui Dumnezeu laude: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Femeia eparhului Antiohiei împreună cu soţul ei erau orbiţi de învăţături eretice şi căzând ea într-o boală grea şi neputându-se vindeca de nimeni, auzind de tine, Sfinte Ioane, că faci semne multe şi minunate, a rugat pe bărbatul său să o aducă la tine. Acela aducând-o, a lăsat-o la uşa bisericii, neîndrăznind ca eretic a o aduce înăuntru, rugându-se episcopului şi ţie, Sfinte Ioane, pentru a le da ajutorul vostru cel puternic. Deci ieşind, le-ai spus să lepede eresul şi să primească adevărata credinţă; iar ei făgăduind, ai poruncit tu, sfinte, să aduca apă, rugând apoi pe episcop să toarne acea apă în chipul cruci peste ea şi îndată după turnare, s-a vindecat femeia ca şi cum n-ar fi fost bolnavă. La această minune atât ei, cât şi toţi cei ce erau de faţă, au preaslăvit pe Dumnezeu. Ereticii lepădându-se de învăţăturile lor cele rătăcite şi întorcându-se la adevărata credinţă, s-au numărat între dreptmăritorii creştini; iar noi îţi aducem laudele acestea:

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, tăbliţă scumpă cu aur ferecată;

Bucură-te, organ dulce răsunător, de Dumnezeu insuflat;

Bucură-te, gura cea aleasă împodobită cu cuvinte de aur;

Bucură-te, îmbogăţitorul Bisericii cu scrieri minunate şi preascumpe;

Bucură-te, pierzătorul eresurilor elineşti şi evreieşti;

Bucură-te, că femeia aceea auzindu-te înalt vorbind a fost luminată de Dumnezeu şi te-a numit „Gură de Aur”;

Bucură-te, că puţul învăţăturilor tale adâncit fiind, ai dat creştinilor funii minunate, ca să ajungă la apele învăţăturilor tale;

Bucură-te, că de toate Bisericile eşti numit „Gură de Aur”;

Bucură-te, tămăduitorul femeii eparhului;

Bucură-te, că te-ai asemănat Botezătorului Ioan cu numele şi cu viaţa ta aspră;

Bucură-te, că şi tu, Sfinte Ioane, ca şi Ioan Botezătorul, ai predicat popoarelor pocăinţa;

Bucură-te, că şi tu, ca şi Ilie Tezviteanul, cu credinţa, cu rugăciunile şi cu postul te-ai îndeletnicit în toată viaţa ta de 63 de ani;

Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!

Condacul al 9-lea:

În vremea preoţiei tale, sfinte mare ierarhe Ioane, predicând în biserică şi înalt ritorisind, celor neînvăţaţi erau neînţelese unele din cuvintele tale. Atunci o femeie din popor, care asculta cu mare evlavie învăţăturile duhovniceşti, a ridicat glas în popor şi a zis: „Învăţătorule duhovnicesc, sau mai bine Gură de Aur, adâncă este apa puţului sfintelor tale învăţături, dar funia minţii noastre fiind scurtă, să ajungă la apă nu poate”; şi de atunci tot poporul ţi-a dat numirea de „Gură de aur”; deci şi noi minunându-ne de darurile cu care Dumnezeu te-a împodobit, te lăudăm pe tine şi lui Dumnezeu cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Împăratul Valent sprijinind pe arieni multe biserici ortodoxe le-a dat acelora, spre mâhnirea adevăraţilor creştini şi pe tine, Sfinte Vasile, mult te-au amărât cu prigonirile, căci acest împărat, când a venit în Cezareea şi tu l-ai întâmpinat cu pâine şi sare, el a poruncit de ţi-a dat fân din hrana cailor lui. Şi tu, Sfinte Grigorie, fiind născut din oameni de bun neam şi drepţi, Grigorie şi Nona, ai dobândit o creştere adevărat creştinească şi ai răzbătut, ca nimeni altul, tot meşteşugul şi ştiinţa învăţăturilor, făcându-te tâlcuitor şi dascăl lumii, cinstind cu cuvinte de laudă pe marele Vasile, pe tatăl tău Grigorie, pe fratele tău Chesarie şi pe sora ta Gorgonia, la înmormântările lor. Iar tu, Părinte Ioane Gură de Aur, ai dat sfaturi dumnezeieşti poporului încredinţat ţie spre păstorie, dându-te pe tine singur pidă de nevoinţă, de cumpătare şi de răbdare, mâncând deseori puţină zeamă de orz şi dormind puţin, nu stând pe pat, ci deseori şezând pe scaun. Fiind ales şi chemat la scaunul patriarhal din Constantinopol, ai mustrat pe Eudoxia împărăteasa, pentru că a răpit o vie a unei văduve sărace, ce se numea Calitropia, care striga cerându-şi dreptul ei. Şi tu sfinte ai sfătuit pe împărăteasă să nu fie lucrul străin luat cu sila; de care sfaturi ea neţinând seama, a fost asemănată de tine cu Izabela, soţia împăratului Ahav, şi ţi-ai atras mânia ei, exilându-te; dar ai fost adus iar pe scaun şi, a doua oară ai fost exilat prin mijlocirea unor episcopi invidioşi care se purtau mai mult silniceşte decât creştineşte. Deci noi, minunându-ne de viaţa voastră sfântă, şi de faptele voastre, ne sârguim a vă aduce laude bine meritate:

Bucură-te, Ierarhe Vasile, sprijinitorul şi apărătorul binecredincioşilor creştini;

Bucură-te, curajosule mustrător al împăratului Valent, părtinitorul arienilor;

Bucură-te, cel ce ai suferit mânia împăratului pentru pâinea neagră cu care l-ai întâmpinat, pentru că cu acelea se hrănea poporul;

Bucură-te, vrednicule ierarhe, mare îndreptător al Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, Grigorie, care cu agera ta minte ai răzbătut toate ştiintele şi adâncurile filozofiei;

Bucură-te, că tu, sfinte, toate dogmele le-ai lămurit învăţând pe toţi creştinii adevărata teologie;

Bucură-te, cel ce ai fost dascăl de dreaptă învăţătură tuturor creştinilor;

Bucură-te, cel ce ai lăudat pe marele Vasile, la moartea căruia ai plâns cu lacrimi de adevărată fraţie;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, mustrătorul celor răpitori ai lucrului săracului asuprit şi amărât;

Bucură-te, cel ce ai fost surghiunit de împărăteasa Eudoxia pentru asemănarea ei cu Izabela, soţia lui Ahav;

Bucură-te, că ai suferit şi pornirea cea răutăcioasă a unor episcopi nerecunoscători;

Bucură-te, Ioane cel aspru prigonit şi dus în exil tocmai în Armenia, unde ai fost chemat la ceruri de Domnul Hristos;

Bucură-te, mângâietorule al episcopului Chiriac, cel asemenea exilat;

Bucură-te, treime de arhierei mult-lăudată !

Condacul al 10-lea:

Mari învăţători şi deobşte izbăvitori oamenilor şi îndreptători ai obice-iurilor v-aţi arătat sfinţilor, înţelepţi şi împodobiţi de Dumnezeu: Vasile cel Mare, cel ce arătat ai cuvântat cu înţelepciune tare şi neschimbată, îngrozind pe eparhul şi mustrând pe împăratul Valent; Grigorie Teologul, cel ce ai fost desfătarea limbii, dulceaţa auzului, mângâierea inimii şi îngerească pâine de suflete hrănitoare; şi Ioane Gură de Aur, răul darurilor celor duhovniceşti, umplut până la vărsare, organ aurit al predicilor, al pocăinţei, milosteniei, smereniei, umilinţei, al privegherilor, al iubirii de aproapele şi apărătorul celor asupriţi şi nedreptăţiţi. Noi, împreună cu voi, dorim a cânta lui Dumnezeu laude: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Darul lui Dumnezeu ţi-a descoperit, Sfinte Vasile, faptele bune ale prezbiterului Anastasie, la care ai mers cu clerul arhiepiscopalei tale biserici, spre a cunoaşte viaţa acestui vrednic preot, care vieţuind într-un sat, cu femeia sa Teognia, petreceau viaţa lor întru curăţie, socotită fiind ea, ca o ţarină neroditoare; iar Anastasie a fost luminat de Dumnezeu şi ştiind cu duhul că ierarhul său Vasile voieşte să-l cerceteze, a zis soţiei sale: ” Eu mă voi duce la câmp, să lucrez pământul, iar tu sora mea, în ceasul al nouălea aprinzând lumânări, vei ieşi întru întâmpinarea Sfântului Vasile, arhiepiscopul nostru”. Deci făcând Teognia aşa, cum zisese Anastasie, a întâmpinat pe Sfântul Vasile, care cunoscând cu duhul că Anastasie este în casă, l-a chemat; şi el ieşind întru întâmpinarea Sfântului şi sărutându-i picioarele i-a zis: „De unde mie aceasta, că a venit arhiereul Domnului la mine?”. Iar Sfântul Vasile i-a zis:” Bine că te-am aflat, să mergem în biserică şi să facem dumnezeiasca slujbă”. Mergând toţi în biserică a poruncit Sfântul Vasile lui Anastasie să slujeasea Sfânta Liturghie, zicându-i:” Cu toate lucrurile tale cele bune, să ai şi ascultare”. Şi când slujea Anastasie, Sfântul Vasile şi ceilalţi care erau vrednici, au văzut, în vremea înălţării sfintelor şi înfricoşătoarelor Taine, pe Preasfântul Duh în chip de foc pogorându-Se şi pe Anastasie înconjurându-l. De aceste fapte minunate noi mirându-ne te întâmpinăm, Sfinte Vasile, cu aceste frumoase laude:

Bucură-te, Ierarhe Vasile cel luminat la minte de Dumnezeu;

Bucură-te, cunoscătorul vieţii şi al faptelor bune ale prezbiterului Anastasie;

Bucură-te, că după sfânta slujbă ai binevoit a fi ospătat în casa vrednicului preot;

Bucură-te, cel ce ai ştiut cu duhul că Teognia nu-i este lui soţie, ci soră şi aşa i-ai zis să o numească;

Bucură-te, sfinte, care ai cercetat într-un bordei, din casa lui Anastasie, pe un bolnav stricat de lepră, pe care îl îngrijeau preotul şi sora lui;

Bucură-te, milostive, că şi tu ai voit să slujeşti o noapte pe acel om bolnav, ce era deseori mânios şi ocărâtor, spre a te face părtaş la plata dunmezeiască;

Bucură-te, că toată noaptea ai petrecut-o cu acel bolnav în bordei, stând în rugăciune, iar a doua zi pe bolnav l-ai scos din bordei întreg şi sănătos;

Bucură-te, că Sfântul Efrem Sirul, rugându-se lui Dunmezeu, a avut o vedenie minunată: un stâlp de foc, al cărui cap ajungea la cer şi un glas din cer i-a zis: „Efreme, Efreme, în ce chip vezi pe acest stâlp de foc, în acest fel este Vasile”;

Bucură-te, că sfântul acesta Efrem, după vedenia aceasta, s-a dus la Cezarea Capadociei în ziua Arătării Domnului, cu un tălmaci fiindcă el nu cunoştea greceşte şi te-a văzut pe tine, Sfinte Vasile, mergând la biserică cu multă evlavie;

Bucură-te, că tu sfinte, cunoscând cu duhul că Efrem Sirul este în biserică, ai poruncit arhidiaconului tău să se ducă să-l cheme la tine în sfântul altar;

Bucură-te, că acela se apăra prin tălmaci că nu ar fi el cel chemat, ci un altul poate; însă tu sfinte ai zis arhidiaconului „mergi şi spune străinului monah: Doamne Efrem, vino şi intră în sfântul altar, că te cheamă arhiepiscopul”; şi apoi l-ai hirotonit diacon zicându-i să spună ecteniile în limba grecească, ceea ce Efrem a îndeplinit;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 11-lea:

Bună mireasmă lui Hristos făcându-te, Sfinte Ierarhe Vasile, toată lumea ai umplut de mirosul cel plăcut al Sfintei Evanghelii; şi îmbrăcând veşmântul luminat al arhieriei, ai slujit cu toată vrednicia Biserica lui Hristos Dumnezeul nostru; iar noi minunându-ne de viaţa ta cea îngerească, cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Păstorind Biserica patriarhală a Constantinopolului timp de 12 ani până la soborul al doilea, te-ai retras la moşia ta Arianz, unde ai petrecut o viaţă de sfinţenie, până la vârsta de optzeci de ani, când Domnul te-a chemat din viaţa aceasta pământească la împărăţia cea cerească şi acolo te bucuri de ostenelile tale şi de luptele ce ai avut pentru buna întărire a Bisericii lui Hristos, având mulţumirea că la retragerea ta de pe scaunul patriarhal, ai lăsat numai o biserică eretică în Constantinopol, iar pe cele ce mai înainte fuseseră date arienilor, le-ai readus la starea de mai înainte a dreptcredincioşilor. Deci noi, cinstind pomenirea ta, te lăudăm cu aceste cântări de laudă:

Bucură-te, Ierarhe Grigorie, mintea cea luminată de Dumnezeu;

Bucură-te, chimval răsunator în toată lumea, a cuvintelor tale teologhiceşti;

Bucură-te, curăţitorul şi stârpitorul neghinelor eretice;

Bucură-te, plugarule, care ai arăt pământurile sufleteşti ale creştinilor;

Bucură-te, semănătorule al grâului dumnezeiesc, care hrăneşte şi satură omenirea creştină;

Bucură-te, adăpătorul celor însetaţi de apa cea vie a Sfintei Evanghelii;

Bucură-te, alăuta darului cea de Dumnezeu vestitoare;

Bucură-te, întăritorul cel adevărat al dogmelor părinţilor celor dreptcredincioşi;

Bucură-te, cârmaci bine priceput al corabiei Bisericii creştineşti;

Bucură-te, râu plin de apele darului;

Bucură-te, noule David, cel ce ai cântat laude alese lui Dumnezeu, Cel slăvit în Sfânta Treime;

Bucură-te, mare ierarhe şi teologule Grigorie!

Condacul al 12-lea:

Nou Samuel te-ai arătat, Sfinte Grigorie Teologule, cu curăţia vieţii tale şi cu marea ta înţelepciune; împodobit fiind şi cu darul oratoriei, ai fost ca un nou David cântând cu fluierul cel păstoresc al cuvântării de Dumnezeu, încât s-a putut spune despre tine că, dacă s-ar fi aflat vreo icoană şi vreun chip împodobit, acela ai fi tu, Sfinte Grigorie; pentru care şi noi cântăm lui Dumnezeu împreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

După atâtea veacuri trecute gândindu-ne şi noi, Sfinte Ioane, la izgonirea ta de pe tronul patriarhal al Constantinopolului şi citind cele scrise de tine episcopului Chiriac cel asemenea izgonit, ne mirăm de mintea ta cea luminată şi de cuvintele de mângâiere scrise de tine acelui episcop, care pot sluji tuturor creştinilor la cazuri de necazuri şi supărări. Tu, Sfinte Ioane Gură de Aur, ai scris episcopului Chiriac acestea: „Vino să-ţi scot rana mâhnirii şi să-ţi risipesc negura cugetului. Furtuna ce a venit asupra Bisericii este amară şi grea, iar corăbierii, neputând face nimic pentru încetarea furtunii, stau încremeniţi, plâng, se tânguiesc, se roagă şi aşteaptă sau pieirea lor în valurile mării, sau încetarea furtunii. Nu te mâhni, frate Chiriac, că eu când am fost izgonit din Constantinopol, nu mă îngrijeam de nimic, că ziceam întru mine: de este voia împărătesei să mă izgonească, izgonească-mă. De va vrea să mă fierăstruiască, am pildă pe profetul Isaia. De va vrea să mă arunce în mare, îmi voi aduce aminte de profetul Iona. De îi este voia să mă bage în groapă, am pe Daniil băgat în groapa leilor. De va vrea să mă ucidă cu pietre, am pe Ştefan întâiul mucenic, ce a pătimit aceasta. De va vrea să-mi ia capul, am pe Ioan Botezătorul. De va vrea să-mi ia averea, de o am, s-o ia, căci gol am ieşit din pântecele mamei mele, gol mă voi şi duce din viaţă. De aş fi plăcut oamenilor, nu aş fi sluga lui Hristos; iar proorocul David mă înarmează: Grăit-am mărturiile Tale înaintea împăraţilor şi nu m-am ruşinat”. Iar noi citind aceste cuvinte ne minunăm şi-ţi aducem aceste laude:

Bucură-te, minte înaltă de Dumnezeu insuflată;

Bucură-te, organ de aur ce ai cuvântat mai frumos decât toţi înţeleptii lumii;

Bucură-te, că în timpul surghiunului tău multe suferinţe şi amaruri ai avut;

Bucură-te, că de la Comane, unde ai fost îngropat, după 33 de ani, moaştele tale au fost aduse la Constantinopol;

Bucură-te, că nu ai voit a te lăsa ridicat până când împăratul Teodosie nu ţi-a trimis epistola sa;

Bucură-te, că aducându-ţi-se moaştele tale la Constantinopol au fost întâmpinate de împăratul şi de toţi sfetnicii cei mai însemnaţi ai împărăţiei;

Bucură-te, că moaştele tale au fost duse în biserica Sfântului Apostol Toma;

Bucură-te, că de acolo au fost aşezate în biserica Sfintei Irina unde au fost puse pe tronul patriarhal;

Bucură-te, că de la biserica Sfintei Irina moaştele tale fiind puse cu racla într-o caretă împăratească, au fost duse la biserica Sfinţilor Apostoli;

Bucură-te, că în acea biserică patriarhală moaştele tale au fost îngropate în sfântul altar;

Bucură-te, că un bolnav suferind de nepuţinţă a încheieturilor, atingân-du-se de racla moaştelor tale s-a izbăvit cu totul de boală;

Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!

Condacul al 13-lea:

Viaţa voastră cea sfântă, slujbele cele împodobite, cuvântările voastre cele mai alese şi mai scumpe decât toate avuţiile lumii, scrierile voastre, ce sunt ca nişte tezaure de cel mai mare preţ, v-au făcut să fiţi pentru toată lumea creştină cei mai vrednici de toată cinstirea şi venerarea noastră, fiind luaţi de cei mai vrednici păstori ai Bisericii ca pilde de viaţă curată şi sfântă, de mari şi neîntrecuţi luminători şi apărători ai dreptei credinţe, ai vieţii celei nemateriale, ai suferinţelor şi asupririlor la care aţi fost supuşi de oameni cu cugete rele ce nu vă puteau privi bine din cauza pornirii inimii lor celor lacome şi invidioase; dar voi, sfinţilor, pe toate le-aţi suferit cu credinţă în Dumnezeu, cu înţelepciune, cu răbdare, cu postul, cu rugăciunile şi cu viaţa voastră cea nematerială, pentru care noi, minunându-ne de tăria sufletelor voastre, îndrăznim a vă aduce laude, cântând cu voi lui Dumnezeu: Aliluia! ( de 3 ori )

Apoi iarăşi se zice Icosul întâi

Cine este destoinic a-şi deschide buzele şi a-şi mişca limba, spre a o lă-uda, cum se cuvine pe această treime de arhierei? Însă, deşi nu vom putea face aceasta, totuşi nu putem tăcea şi îi aducem aceste laude:

Bucuraţi-vă, aleşii Sfintei Treimi, flori mirositoare ale grădinii celei nestricăcioase;

Bucuraţi-vă, îngeri pământeşti şi oameni cereşti;

Bucuraţi-vă, marilor arhierei cei luminaţi la minte de Sfânta Treime;

Bucuraţi-vă, că aţi covârşit firea omenească cu darurile cele multe;

Bucuraţi-vă, stîlpi neclintiţi ai Biserici;

Bucuraţi-vă, credincioase slugi ale Sfintei Treimi;

Bucuraţi-vă, mărgăritare strălucite ale Bisericii lui Hristos;

Bucuraţi-vă, cei mai destoinici luminători ai pământenilor;

Bucuraţi-vă, apărătorii dreptei credinţe în Hristos;

Bucuraţi-vă, surpătorii eresurilor şi îndreptătorii adevăratelor învăţături;

Bucuraţi-vă, cârmuitorii Biserici şi pomi luminaţi roditori ai fructelor celor mai alese;

Bucuraţi-vă, treime de arhierei mult-lăudată!

Condacul întâi

Pe apărătorii şi luminătorii Bisericii creştineşti, pe învăţătorii cei mari şi înfrânătorii zâzaniilor diavoleşti, pe surpătorii eresurilor, pe stâlpii cei neclintiţi ai Bisericii, podoabele cele mai alese ale ierarhilor şi întocmai cu apostolii, şi ai lumii învăţători, pe marele Vasile cel cu dumnezeiască minte; pe Grigorie, cel cu dulce glas; şi pe Ioan luminătorul a toată lumea, să-i lăudăm credincioşii din toată inima şi să le cântăm: Bucură-te, treime de arhierei mult-lăudată!