Sfantul Apostol Matia

Sfantul Matia a fost ales in randul celor doisprezece Apostoli, in locul lui Iuda Iscarioteanul, prin tragere la sorti. Sfantul Evanghelist Luca ne relateaza acest episod in Faptele Apostolilor: „si au pus inainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis si Iustus, si pe Matia. Si, rugandu-se, au zis: „Tu, Doamne, Care cunosti inimile tuturor, arata pe care dintre acestia doi l-ai ales sa ia locul acestei slujiri si al apostoliei din care a cazut Iuda, ca sa mearga in locul lui. Si au tras la sorti; si sortul a cazut pe Matia; si el s-a randuit impreuna cu cei unsprezece apostoli“ (Fapte 1:23-26). Sfantul Matia s-a nascut in Betleem, din tribul lui Iuda. A studiat Cartile Legii cu Sfantul si Dreptul Simeon. La inceput a facut parte din cei saptezeci de Apostoli.

Sfantul Apostol Matia a vestit Evanghelia lui Hristos in Iudeea, Macedonia si Etiopia.

Potrivit unor documente Apostolul Matia ar fi primit martiriul in Etiopia, in vreme ce alte scrieri vorbesc de plecarea sa din Etiopia spre Macedonia si Iudeea, locuri unde va vesti invatatura lui Hristos. Acestea din urma documente vorbesc de aducerea sa la Templu, din porunca arhiereului Anania, spre a raspunde acuzatiilor aduse de iudei ca propovaduieste un proroc fals, pe Iisus Nazarineanul. Pentru ca nu refuza sa-si lepede credinta in Hristos, Sfantul Apostol Matia este batut cu pietre pana la moarte. Ca acestia sa nu fie acuzati de romani pentru ucidere nedreapta, i-au taiat capul Sfantului Matia, cu o secure. Amintim ca romanii apelau la aceasta practica, atunci cand cineva se ridica impotriva Cezarului. Astfel, moartea Apostolului Matia are drept motiv nerespectarea legii romane si nu credinta in Hristos. Potrivit traditiei, moastele Sfantului Apostol Matia au fost aduse la Roma de imparateasa Elena, in anul 324. O parte din ele a fost trimisa in Trier, cel mai vechi oras din Germania. Aici, ele au fost descoperite in urma unor lucrari de restaurare a unei biserici. Dupa aceasta descoperire, ele au fost mutate in biserica abatiei benedictine, care isi va lua numele Sfantul Apostol Matia. Aceasta abatie este in prezent un mare centru de pelerinaj pentru Biserica Romano-Catolica. Tinand seama ca exista doua versiuni cu privire la locul mortii sale, sunt si documente care vorbesc despre prezenta moastelor sale in Georgia de astazi. Poate fi veridica si aceasta varianta, daca tinem seama de faptul ca Etiopia este identificata de unii cercetatori cu estul Georgiei.

Sfantul Apostol Matia era cu neamul din Betleem, din semintia lui Iuda. El a invatat in Ierusalim din copilarie Scripturile si intelegerea Legii, de la Sfantul Simeon primitorul de Dumnezeu, de care a fost povatuit si la toata fapta buna, traind cu dumnezeiasca placere si umbland pe caile cele drepte ale poruncilor Domnului. Iar cand Domnul nostru Iisus Hristos, dupa 30 de ani ai nasterii Sale din Preasfanta Fecioara, a fost botezat in Iordan de Ioan, S-a aratat lumii adunand pe ucenicii Sai si propovaduia imparatia lui Dumnezeu, invatand popoarele si facand multe semne si minuni; atunci Matia, auzind propovaduirea si invatatura lui Hristos si vazand facerile Lui de minuni, s-a ranit cu dragoste spre Dansul si, defaimand cele lumesti, i-a urmat Lui cu ceilalti ucenici si cu poporul, indulcindu-se de vederea fetei si de cuvintele cele prea dulci ale lui Dumnezeu cel intrupat. Iar Domnul, Care cearca inimile si rarunchii, vazand osardia aceluia si stiinta cea curata, l-a ales pe el nu numai in ucenicie, dar si in slujba apostoliei. Mai intai Sfantul Matia a fost unul din cei 70 de apostoli mai mici, pentru care se scrie in Evanghelie: A aratat Domnul si pe alti 70 si i-a trimis pe ei cate doi inaintea fetei Sale… Apoi, dupa patimirea cea de buna voie, dupa Invierea si Inaltarea la cer a Domnului nostru Iisus Hristos, Matia a fost numarat cu cei 12 Sfinti Apostoli mai mari, in locul lui Iuda, care cazuse, caci ceata de 12 fiind neimplinita, Sfantul Petru, cel mai mare dintre apostoli, stand in mijlocul bisericii, a tinut cuvant despre aceasta, ca se cuvine a se implini locul lui Iuda, care a cazut si a pierit, ca sa fie intreaga si neschimbata ceata de 12 mai mari apostoli, mai intai alesi ai Domnului. Si au pus pe doi: pe Sfantul Iosif, care se numea Varsava, si pe acest Sfant Matia. Si, rugandu-se, au zis: „Tu, Doamne, stiutorul tuturor inimilor, arata pe unul care l-ai ales dintre acesti doi, ca sa ia soarta slujbei acesteia si a apostoliei, din care a cazut Iuda”. Apoi, tragand la sorti, sortul a cazut pe Matia si a fost numarat intre cei doisprezece apostoli, iar alegerea a fost intarita de Domnul prin trimiterea Sfantului Duh in limbi de foc, Care a sezut si pe Sfantul Matia, precum a stat si pe ceilalti sfinti apostoli, dandu-i lui dar asemenea. Iar dupa primirea Sfantului Duh, apostolii primind sortii in care parte sa mearga fiecare dintre dansii spre propovaduirea lui Hristos, Sfantului Matia i-a cazut sortul sa mearga in Iudeea, ca acolo sa propovaduiasca pe Hristos Dumnezeu. Si s-a ostenit intr-insa, cercetand cetatile si satele si binevestind mantuirea lumii. Dar nu numai in Iudeea a purtat numele lui Hristos, ci si intre neamuri, pentru ca se povesteste despre dansul, ca si in Etiopia a propovaduit cuvantul. Acolo a suferit multe chinuri, fiind tarat, batut, spanzurat la chinuire, strujit cu fiare pe coaste si ars cu foc pe dedesubt; dar, intarindu-l pe el Hristos, toate chinurile acelea le-a primit cu bucurie si le-a rabdat vitejeste. Inca se povesteste despre Sfantul Matia ca s-a ostenit si in Macedonia cu buna vestire a lui Hristos, unde paganii elini, prin-zandu-l si vrand sa ispiteasca puterea credintei propovaduite de dansul, i-au dat sa bea o bautura otravitoare, care pierdea vederea ochilor, caci daca cineva gusta dintr-insa, indata ramanea orb. Dar sfantul apostol, band otrava aceea in numele lui Hristos, a ramas nevatamat; inca si pe cei orbiti de acea otrava – mai mult de 250 de oameni -, punandu-si mainile pe dansii si chemand numele lui Hristos, i-a tamaduit. Acest lucru nesuferindu-l diavolul sa-l vada, s-a aratat necredinciosilor in chip de copil mic, poruncindu-le sa-l ucida pe Matia, pentru ca strica cinstea lor cea draceasca. Dar cand aceia voiau sa-l prinda pe apostol, el umbla prin mijlocul lor nevazut de dansii; si, cautandu-l ei trei zile, nu l-au gasit. Apoi sfantul aratandu-se lor de bunavoie, s-a dat in mainile lor, iar ei legandu-l l-au inchis in temnita, unde, aratandu-i-se diavolul cu manie, scrasnea din dinti asupra lui. Dar in noaptea urmatoare, Domnul stand inaintea lui in lumina mare, l-a intarit pe el si, dezlegandu-l din legaturi, a deschis usile temnitei si l-a lasat liber. Deci, facandu-se ziua, sfantul apostol iarasi s-a aratat in mijlocul poporului si propovaduia pe Hristos cu indrazneala. Iar cand oarecare oameni impietriti cu inimile nu numai ca nu credeau propovaduirea lui, dar se si maniau impotriva lui si voiau sa puna mainile lor ucigase pe dansul, indata deschizandu-se pamantul, i-a inghitit, iar cei ramasi, teman-du-se, s-au intors la Hristos si s-au botezat. Dupa aceasta, apostolul lui Hristos s-a intors iarasi in Iudeea, la sortul sau si, propovaduind cuvantul lui Dumnezeu, pe multi din fiii lui Israel ii intorcea la Hristos Domnul, incredintandu-i pe ei prin semne si minuni, pentru ca pe cei orbi ii lumina, pe cei leprosi ii curata, pe diavolii din oameni ii izgonea cu numele lui Hristos; schiopilor le dadea umblare; surzilor, auzire, si pe cei ce mureau ii intorcea la viata. Drept aceea, pe Moise il numea ca este sfant si Legea lui cea data de Dumnezeu pe lespezi le poruncea sa o pazeasca si-i invata sa creada in Hristos, in Cel inchipuit mai inainte de insusi Moise prin semne si prin profetii, si intru Cel mai inainte vestit de cuvintele proorocilor, pe Care L-a trimis Dumnezeu Tatal spre mantuirea lumii si Care S-a intrupat din Preacurata si Preanevinovata Fecioara. Si le talcuia lor Sfantul Matia toate cele vestite de prooroci pentru Hristos, ca acum s-au implinit in Mesia Care a venit. In vremea aceea, Anan era cel dintai arhiereu printre iudei, ura-tor si hulitor al numelui lui Iisus Hristos si prigonitor al credinciosilor, cu a carui porunca si Sfantul Iacov, ruda Domnului, a fost aruncat de pe aripa templului si a fost ucis. Si trecand Sfantul Matia prin partile Galileei, intra prin adunarile evreiesti si propovaduia pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, iar evreii cei orbiti de necredinta si de rautate, pornindu-se spre manie, l-au prins si l-au dus in Ierusalim la arhiereul Anan. Iar arhiereul, strangand adunare evreiasca vicleana si punandu-l inaintea lor pe apostolul lui Hristos, a inceput a zice catre ai sai: „Stie adunarea aceasta si toata lumea in cata ocara a venit neamul nostru, nu din vreo vina a noastra, ci cu razvratirea unora, care au iesit de la noi, si cu lacomia ighemonilor romani, sau mai bine zis cu tirania. Nevrednici sunt de pomenire cei ce ne-au adus noua eresurile, cu care atatea mii de oameni s-au inselat. Stiti singuri cati au fost ucisi de ostasii romani si au pierit inselatorii si cei inselati, insa nu fara de mare defaimare a neamului nostru. Unii ca acestia au fost incepatorii de eresuri: Iuda Galileeanul si Teuda vrajitorul, care pierind, a pierit si pomenirea lor. Dar mai mare incepator de eresuri decat toti s-a sculat Iisus Nazarineanul, Care propovaduindu-se pe sine ca este Dumnezeu si Fiul lui Dumnezeu, a uimit ochii multora cu semnele Sale si cu minunile Sale facute cu farmece, si inimile lor le-a tras in urma sa, defaimand pazirea Legii; dar a luat judecata dupa legea pe care o hulea. Dar ce zic? Stim ca de la Insusi Dumnezeu este data Legea lui Moise si este pazita de patriarhi si prooroci, carora le-a dat sa faca si minuni, precum Iisus nu putea sa faca. Cine nu stie ca Moise a vorbit cu Dumnezeu ca si cu un om? Cine nu stie ca Ilie a fost luat la cer cu caruta de foc? Cine nu a auzit ca mortul, fiind aruncat pe oasele cele moarte ale lui Elisei, a inviat? Si alti sfinti ai lui Dumnezeu cate minuni au facut? Dar nici unul dintre ei n-a indraznit a-si alatura cinstea dumnezeiasca sau sa scorneasca lege noua, precum a indraznit Iisus. Proorocii au grait cu smerit chip si glas, fiind invatati de Duhul Sfant; iar El de la Sine spunea cuvinte mandre si ajunsese pana la atata indrazneala, incat si pe boieri si pe arhierei ii ocara cu cuvinte necinstite, iar pe carturari si pe farisei ii numea fatarnici. Deci care din prooroci a indraznit a spune asa? Dar dupa mandria Sa, Si-a gasit sfarsit vrednic, luandu-Si plata dupa faptele Sale! O, de ar fi pierit pomenirea Lui odata cu Dansul, si de ar fi murit invatatura Lui odata cu El, ca sa nu fi fost nimeni sa o invie! Iar aceasta, o, de cata durere ne este noua, ca Templul lui Dumnezeu, Sfanta Cetate si legile parintesti se afla sub jugul romanilor si nu este nimeni care sa-i fie mila, nimeni care sa ne impartaseasca durerea, nimeni care sa ne scoata! Suntem trasi la judecata fara de vina si rabdam. Ne imbulzesc si ne invoim. Ne rapesc si tacem. Iar mai vartos galileenii ne dau pe noi in mainile romanilor, cand sangele lui Hristos, ca al unui om nevinovat, nu se rusineaza a-l aduce asupra noastra si al neamului nostru. Deci se cade ca acei galileeni – nefiind multi – sa piara, decat sa se dea pierzarii de romani acest loc sfant si tot neamul nostru; pentru ca dintre doua rautati – de nu se poate scapa de amandoua -, pe una suferita mai usor este de nevoie a o alege. De aceea si acest ucenic al lui Hristos ce sta inaintea noastra este vrednic de moarte; insa mai intai singur de la sine sa socoteasca, caci nu-i oprim lui vremea spre a se gandi, nici nu-i dorim pierzarea, ci indreptarea lui. Deci din doua sa-si aleaga una: sau sa urmeze Legii celei date de Dumnezeu prin Moise si sa fie viu, sau sa se numeasca crestin si sa moara!” Iar Sfantul Matia, ridicandu-si mainile in sus, a zis: „Barbati frati, pentru acea pricina pe care voi o aruncati asupra mea, nu este de trebuinta a grai multe, caci pentru mine a fi crestin nu este vina, ci slava, pentru ca Insusi Domnul zice in proorocie: In zilele cele de apoi, intru cei ce-Mi slujesc Mie se va numi nume nou. Arhiereul Anan a zis: „Cum nu este vina a avea Legea cea sfanta intru nimic, a nu-L cinsti pe Dumnezeu, ci a lua aminte la basmele cele cu farmece si desarte?” Sfantul a raspuns: „De veti asculta cuvintele mele, va voi arata ca cele propovaduite de noi nu sunt basme si farmece, ci sfantul adevar, marturisit de la inceput prin lege”. Iar arhiereul invoindu-se sa auda, Sfantul Matia si-a deschis gura sa si a inceput a le spune cele mai inainte inchipuite si vestite despre Iisus Hristos, din cartile Legii Vechi, cum Dumnezeu a fagaduit stramosilor – lui Avraam, lui Isaac si lui Iacov -, ca din semintia lor sa ridice pe un barbat ca acesta, Care avea sa binecu-vinteze toate semintiile, pentru Care si David a marturisit: Se vor binecuvanta intru El toate semintiile pamantului si toate neamurile il vor ferici pe El. Si cum rugul mai inainte nearzand inchipuia intruparea Lui cea din Curata Fecioara, pentru care si Isaia a proorocit: Iata Fecioara in pantece va zamisli si va naste Fiu, pe Cel numit Emanuil, care se talcuieste: „Cu noi este Dumnezeu”. Iar Moise mai luminat a zis mai inainte: Prooroc va ridica voua Domnul dintre fratii vostri, ca si pe mine, pe Acela sa-L ascultati intru toate cele ce va zice voua. Si iarasi patima Lui cea de voie, acelasi Moise a inchipuit-o mai inainte prin sarpele cel inaltat pe lemn in pustie. Iar Isaia mai inainte a proorocit: ca o oaie s-a adus spre injunghiere. Si iarasi: Si cu cei fara de lege s-a socotit. Iar chip al invierii Lui celei de-a treia zi a fost Iona, care a iesit nevatamat din pantecele chitului”. Niste cuvinte ca acestea cu aratari minunate Sfantul Matia talcuindu-le despre Iisus Hristos din cartile lor evreiesti, arhiereul Anan n-a suferit, ci, umplandu-se de mare manie, a zis cu iutime catre dansul: „Oare asa indraznesti spre stricarea Legii? Oare nu stii Scriptura, care zice: Iar de se va scula intru tine prooroc sau vazator de visuri si-ti va da tie semn sau minune, si va veni semnul sau minunea care a zis catre tine: Sa mergem sa slujim la alti zei, pe care nu-i stiti…, proorocul acela sau vazatorul de visuri sa moara?” Sfantul Matia a raspuns: „Acela, de care ne este noua cuvantul, nu este numai prooroc, ci si Domnul proorocilor, este Dumnezeu si Fiul lui Dumnezeu, a carui dumnezeire se arata prin semne adevarate si pentru aceea am crezut in El, si nadajduiesc ca intru marturisirea preasfantului Sau nume voi ramane neclintit”. Arhiereul a zis: „Daca ti se va da tie vreme sa te gandesti, te vei pocai oare?” Sfantul a raspuns: „Sa nu-mi fie mie sa ma departez de adevarul pe care l-am aflat o data. Pe Iisus Nazarineanul cel lepadat de voi si dat la moarte, Il cred cu inima si-L marturisesc cu gura, ca este adevarat Fiul lui Dumnezeu, de asemenea cu Tatal, de o fire cu Acela si mai inainte de veci; si zic ca sunt rob al lui Hristos!” Atunci arhiereul, astupandu-si urechile si scrasnind din dinti, a inceput a striga cu manie: „Huleste, huleste…”. Apoi a adaugat: „Sa asculte Legea”. Si indata s-a deschis o carte a Legii si s-a citit la locul unde era scris: Omul care va blestema pe Dumnezeul sau, va lua pacat; iar cel ce va huli numele Domnului, cu moarte sa moara. Cu pietre sa-l ucida toata adunarea lui Israel. Sa nu-l crute pe el ochiul vostru, ca sa scoateti rautatea din Israel. Citindu-se aceste cuvinte in cartea aceea, arhiereul a zis catre apostolul lui Hristos: „Gura ta asupra ta a grait, fie sangele tau asupra capului tau”. Zicand acestea arhiereul, a osandit la moarte pe apostolul lui Hristos, ca sa fie ucis cu pietre. Deci, luand pe Sfantul Matia, au mers la locul care se zicea Betlaschila – adica casa celor ucisi cu pietre -, si sfantul a zis catre iudeii care il duceau: „Fatarnicilor, bine a proorocit David despre voi: Vana-vor asupra sufletului dreptului si sange nevinovat vor osandi. Si Iezechiel zice: Omorati sufletele carora nu li se cadea sa moara”. Sfantul zicand acestea, doi martori, dupa randuiala Legii, si-au pus mainile pe capul sau si au marturisit ca a hulit pe Dumnezeu, pe Moise si Legea. Si aceia au aruncat primii asupra lui cu pietre. Iar sfantul i-a rugat pe dansii ca acele pietre aruncate intai de dansii sa le ingroape cu dansul, intru marturia patimii lui celei pentru Hristos. Deci au inceput si ceilalti a arunca pietre asupra lui si a-l ucide; iar el, ridicandu-si mainile spre cer, si-a dat sufletul sau. Iar nelegiuitii aceia au adaugat si alta muncire, caci mucenicul fiind mort, i-au taiat si capul cu securea, dupa obiceiul romanilor. Acest lucru a fost facut spre placerea romanilor, ca si cum acel propovaduitor al lui Hristos ar fi fost potrivnic cezarului. Astfel Sfantul Apostol Matia, nevoindu-se cu nevointa buna, si-a sfarsit alergarea sa. Iar credinciosii, luand apostolescul trup, l-au ingropat cu cinste, slavind pe Domnul nostru Iisus Hristos, Caruia impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh, se cuvine cinstea si slava, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Troparul Sfantului Apostol Matia

Apostole sfinte Matia, roaga pe milostivul Dumnezeu, ca sa dea iertare de greseli sufletelor noastre.

18

Canon de rugăciune către Sfântul Apostol Matia (9 august)

Troparul Sfântului Apostol Matia, glasul al 3-lea:
Sfinte Apostole Matia, roagă pe milostivul Dumnezeu, ca să dăruiască iertare de greşeli sufletelor noastre.

Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmos:
Să cântăm Domnului…

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mie, celui ce cu laude cânt prăznuirea ta cea purtătoare de lumină, Sfinte Apostole Matia, roagă-te ca să mi se dea din cer Raza mântuirii.

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fără mijlocire vorbind cu Lumina Cea Mare, Care s-a făcut Una cu noi, te-ai arătat, mare soare, Apostole, vrednicule de minune.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Supunându-te Legilor Stăpânului, fericite, cu mreaja limbii tale ai vânat marginile din adâncul necunoştinţei.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cuvântul Cel Dumnezeiesc, pentru bunătate voind a Se Întrupa din pântecele tău, Maică Fecioară, mă mântuieşte pe mine, tot omul, Preacurată.

Catavasie:
Cruce însemnând Moise cu toiagul, Marea Roşie o a despărţit lui Israel celui ce cu piciorul o a trecut; iar de-a curmezişul lovind-o, a împreunat-o împotriva carelor lui Faraon, înscriind deasupra nebiruita armă. Pentru aceasta, lui Hristos, Dumnezeul nostru, să-I cântăm, că S-a preaslăvit.

Cântarea a 3-a. Irmos:
Tu eşti Întărirea…

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Împuternicindu-te, înţelepte, cu voirea cea începătoare de viaţă, ai putut răpi jafurile celui puternic şi a robi cu darul.

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Iubind pe Învăţătorul şi slujind voinţei Lui celei Atotfăcătoare, izbăveşte de înşelăciune pe oameni, vrednicule de minune.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pe tine care împlineşti sfântă ceata ucenicilor, cea cu numărul de doisprezece, Duhul Cel Atoatefăcător te-a ales pe tine, de Dumnezeu grăitorule.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Avându-te pe tine Ajutătoare şi Folositoare, nu mă înspăimântez de năvălirile vrăjmaşilor, ci şi biruiesc cetele lor, Preacurată.

Catavasie:
Toiagul spre închipuirea Tainei se primeşte, căci cu odrăslire a ales preot; iar Bisericii, celei mai înainte neroditoare, acum a înflorit Lemnul Crucii, spre putere şi spre întărire.

Cântarea a 4-a. Irmos:
Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale…

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

O Fire a Dumnezeirii, o Împărăţie şi o Domnie vestind, preafericite, ai vânat adunările limbilor.

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Adusu-te-a pe tine Domnul la marea vieţii ca pe un cal ce tulbură apele cele amare ale mulţimii de zei.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu cuvântul cel Dumnezeiesc ai ogorât inimile cele înţelenite şi ai făcut să strălucească dreapta credinţă şi cunoştinţa adevărului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Odorul Fecioriei şi Locaşul Firii Celei Neîncăpute, luminează sufletul meu cel întunecat cu multe patimi.

Catavasie:
Auzit-am, Doamne, Taina rânduielii Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Cântarea a 5-a. Irmos:
Pentru ce m-ai lepădat…

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Via Cea Adevărată te-a întins ca pe o viţă mult roditoare pe tine, care lucrezi strugurele cel ce drege vinul cel mântuitor, pe care cei cuprinşi de necunoştinţă bându-l, fericite, au lepădat beţia înşelăciunii.

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătatu-te-ai împlinind ceata cea fericită a celor doisprezece ucenici, din care ridicându-şi călcâiul asupra lui Hristos şi lepădându-se pe sine, vânzătorul şi-a dobândit sugrumarea cea amară, grăitorule de taine, Sfinte Matia, Apostole.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sare Dumnezeiască ai fost pus în lume, Fericite Apostole; iar prin învăţăturile cele dulci ai curăţit putrejunea înşelăciunii, ai gonit bolile şi ai izgonit neputinţele sufletelor şi ale trupurilor, Prealăudate Apostole Matia.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Prin Preacurată naşterea ta, Dumnezeiască Mireasă, de hainele cele urâte şi de omorârea cea de demult a fost dezbrăcat Adam, Fecioară şi a fost îmbrăcat cu veşmânt cu adevărat Sfânt, care nicidecum nu se întinează de patimi.

Catavasie:
O, de trei ori Fericite Lemn, pe care s-a Răstignit Hristos, Împăratul şi Domnul. Prin care a căzut cel ce a înşelat cu lemnul, biruit fiind de Cel Ce S-a pironit pe tine cu trupul, Dumnezeu, Care dă pace sufletelor noastre.

Cântarea a 6-a. Irmos:
Curăţeşte-mă, Mântuitorule…

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îndumnezeindu-te cu unirea cea Dumnezeiască, te-ai făcut dumnezeu după dar; şi primind de la Dumnezeu Razele cele cu întâia lucrare, ai luminat pe credincioşi şi pământul de negura idolilor l-ai curăţit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Iată ţie ucenicului ţi se dă toată proorocia sfinţilor prooroci; că te-ai făcut însuţi văzător şi slujitor, Sfinte Matia, următor şi Apostol al Celui Ce de demult a fost vestit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Noi, credincioşii, te numim pe tine, Fecioară, Sfinţire Înţelegătoare şi Neatinsă Curăţie, Sfeşnic de aur şi Masă Însufleţită, care ai purtat Pâinea Vieţii.

Catavasie:
În pântecele fiarei celei din apă, Iona palmele întinzându-şi în chipul Crucii, mântuitoarea Patimă mai înainte o a închipuit lămurit, de unde a treia zi ieşind, a însemnat Învierea cea mai presus de lume, a lui Hristos Dumnezeu, Cel Ce S-a Răstignit cu trupul şi cu Învierea cea de a treia zi lumea a luminat.

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie:
Arătatu-Te-ai astăzi…

Ca un soare cu raze luminoase, în toată lumea ieşind vestirea ta, a luminat Biserica păgânilor cu darul, purtătorule de minuni, Sfinte Matia, Apostole.

Cântarea a 7-a. Irmos:
Tinerii evreieşti…

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu măiestria înţelepciunii cuvintelor tale, mărite, ai uscat revărsarea înşelăciunii şi cu pârâul desfătării, ai adăpat pe cei ce cu credinţă cântă: Dumnezeule, bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Măiestriile vrăjmaşului prin Preaputernica Tărie a lui Dumnezeu au slăbit; şi în faţa călătoriei tale, Apostole, munţii şi dealurile necredinţei s-au sfărâmat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Iată Fecioara, despre care a vorbit marele Isaia, prin Duhul a zămislit pe Dumnezeu în pântece şi-L naşte. Aceluia Îi cântăm: Doamne, Dumnezeule, bine eşti cuvântat.

Catavasie:
Nebuna poruncă a tiranului celui păgân, pe popoare le-a tulburat, suflând cu îngrozire şi cu hulă urâtă lui Dumnezeu; însă pe cei trei tineri nu i-a înfricoşat mânia cea de fiară, nici focul cel mistuitor; ci cu Duh de rouă aducător, ce împotrivă răsufla, înăuntrul focului fiind, cântau: Prealăudate Dumnezeul părinţilor şi al nostru, bine eşti cuvântat.

Cântarea a 8-a. Irmos:
De şapte ori cuptorul…

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcându-te gură lui Dumnezeu, ai răpit, înţelepte, din gâtul omorâtorului de oameni, pe cei pe care îi înghiţise şi îi făcuse mâncare a răutăţii sale; şi prin baia naşterii de a doua, i-ai adus Domnului pe aceştia care neîncetat cântă: popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcându-te căruţă Cuvântu lui lui Dumnezeu, ai sfărâmat osiile înşelăciunii şi carele răutăţii; iar stâlpii şi capiştile idolilor, cu Dumnezeiască Putere, din rădăcină le-ai surpat; şi ai făcut biserici Treimii pe cei ce cântă: popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Sfântul Matia Preaînţeleptul s-a arătat cer cuvântător care vesteşte Slava Cea Negrăită a lui Dumnezeu Unul-Născut, fulger al Darului, vânător al celor rătăciţi, sfeşnic al Luminoasei Raze Dumnezeieşti, tăinuitor al celor negrăite. Pe acesta întru veselie cu un glas să-l lăudăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mai presus de fire ai zămislit şi mai presus de cuvânt ai născut pe Ziditorul firii omeneşti, pe Cel Ce S-a făcut Om şi nu S-a despărţit de Tatăl, Stăpână Curată. Aceluia Îi cântă toată făptura: tineri, binecuvântaţi, preoţi, lăudaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Catavasie:
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Binecuvântaţi, tineri, cei întocmai cu numărul Treimii, pe Făcătorul Dumnezeu Părintele; lăudaţi pe Cuvântul Cel Ce S-a pogorât şi focul în rouă l-a prefăcut; şi preaînălţaţi pe Duhul Cel Preasfânt, Care dă viaţă tuturor întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos:
Înfricoşatu-s-a tot auzul…

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prieten te-a numit pe tine Mântuitorul, ca pe unul ce slujeai poruncilor Lui, Apostole fericite şi moştenitor al Împărăţiei Sale; iar la înfricoşătoarei zi ce va să fie, împreună şezător, Sfinte Matia Preaînţelepte, împlinirea douăsprezecimii ucenicilor.

Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Trecând cu ajutorul Crucii marea vieţii cea tulbure, ai ajuns la limanul odihnei şi la dorirea cea desăvârşită, fericite. Iar acum, bucurându-te, stai înaintea Iubitorului de oameni, împreună cu ceata Apostolilor, rugându-te pentru noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arătatu-s-a limba ta, înţelepte, sfeşnic adevărat cu raze de aur, cu Lumina Duhului Cea Strălucitoare arzând învăţăturile cele rele şi stingând focul cel străin şi strălucind lumină celor ce dormeau în întunericul necunoştinţei.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Tu Singură între femei, Mireasă a lui Dumnezeu, ai făcut să înceteze blestemul celor întâi zidiţi, ca Una ce ai născut cuprins în Trup pe Cel Nescris împrejur şi ai înnoit hotarele firii; iar cu mijlocirea ta cea preamărită, ai unit cele ce mai înainte erau despărţite.

Catavasie:

Rai de Taină eşti, Născătoare de Dumnezeu, care ai odrăslit nelucrat pe Hristos, prin Care Lemnul Crucii, cel de viaţă purtător, în pământ a fost sădit. Pentru aceasta, acum înălţat fiind, închinându-ne lui, pe tine te mărim.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobia: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…
Cu strălucirile cuvintelor tale cele Dumnezeieşti, ai ars înşelăciunea celor vicleni şi pe credincioşi ai luminat a cânta venirea în Trup a Stăpânului tuturor şi ai râvnit patimii Lui celei Dumnezeieşti. Pentru aceasta, adunându-ne, cu veselie săvârşim sfinţită pomenirea ta şi cu un glas grăim către tine: Sfinte Matia, Apostole, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli celor ce cu dragoste prăznuiesc sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Praznicului Schimbării la Faţă a Domnului, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat…
Suindu-Te cu ucenicii în munte şi întru Slava Tatălui strălucind, împreună cu Moise, a stat înaintea Ta şi Ilie; căci Legea şi proorocii ca lui Dumnezeu slujesc Ţie, a Cărui şi firească Fiinţă de Fiu Părintele mărturisind-o, Te-a numit Fiu pe Tine. Pe Acela Îl lăudăm împreună cu Tine şi cu Duhul Sfânt.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea:
– Sfintilor zece mucenici, care au marturisit pentru sfanta icoana a Mantuitorului: Iulian, Marchian, Ioan, Iacov, Alexie, Dimitrie, Fotie, Petru, Leontie si Maria Patrichia;
– Patimirii Sfantului Antonin;
– Cuviosului Psoe;
– Aflarii icoanei nefacute de mana din Camoliane;
– Sfantului Gherman din Alaska;