Sfintii Apostoli Sila, Silvan, Crescent, Epenetos si AndronicSfantul Valentin

In fiecare an, la data de 30 iulie, Biserica Ortodoxa Romana face pomenirea unui ales apologet al valorilor moralei crestine. Este vorba de Sfantul Sfintit Mucenic Valentin, episcopul Umbriei. Martirizat la Roma in a doua jumatate a secolului al treilea, el a ramas in constiinta Bisericii lui Hristos ca vindecator al celor bolnavi si sfant al iubirii crestine si al familiei. In plina zi de sarbatoare, Sfantul Valentin ii binecuvanteaza pe credinciosii romani, o particica din sfintele sale moaste fiind depuse in Biserica Delea Noua, din Bucuresti.

Intr-un hotar din partile Italiei, care se numeste Umbria, in cetatea care se chema Interamna, a fost episcop Sfantul Valentin, care luase de la Dumnezeu darul tamaduirilor si, tamaduind toate neputintele si bolile oamenilor cu rugaciunea si cu chemarea preasfantului nume al lui Iisus Hristos, ii intorcea pe cei necredinciosi de la paganatatea inchinarii de idoli spre Dumnezeu; caci atunci credinta idoleasca cuprindea inca multa lume si imparatii pagani stapaneau Apusul si Rasaritul si prigoneau pe crestini. In acea vreme, trei scolastici din Atena cu neamul si cu credinta elini, cu numele Procul, Efiv si Apolonie, au mers la Roma pentru invatatura, vrand sa deprinda bine limba si filosofia romana. Si, afland pe un ritor preaintelept si iscusit in amandoua limbile – latina si elina -, cu numele Craton, s-au incredintat aceluia spre invatatura si petreceau in casa lui. Si unul din fiii lui Craton, cu numele Herimon, s-a imbolnavit foarte tare si in boala i s-a garbovit spatele, astfel ca capul lui era intre genunchi si nu putea sa se intinda deloc. Si au chemat multi doctori si nu puteau sa aduca bolnavului nici un folos; deci a patimit trei ani, fara nadejde de la doctori. Dar s-a intamplat de a mers la casa lui Craton un tribun cu numele Fronton. Acela, vazand pe cel bolnav, a zis: „O boala ca aceasta s-a intamplat unui frate bun al meu si l-a tamaduit un episcop crestin, care se numeste Valentin si care petrece in cetatea Interamna”. Spunand aceasta tribunul, a sfatuit pe Craton sa trimita pe fiul sau bolnav la acel episcop. El a mai adaugat inca si aceasta despre fratele sau, ca dupa primirea tamaduirii n-a voit sa se desparta de episcopul acela, fiind atras de bunatatea aceluia; astfel s-a legat de el prin dragoste. Auzind acestea Craton, a trimis niste barbati cinstiti, prieteni de-ai sai, la acel episcop, rugandu-l sa vina la dansul, de vreme ce nu era cu putinta sa poarte atata cale pe copilul cel bolnav. Iar omul lui Dumnezeu nu s-a lenevit sa mearga din cetatea sa in Roma, la omul care-l chema si de care a fost primit cu cinste. Si aratand Craton arhiereului pe Herimon, fiul sau cel bolnav, l-a rugat sa-l tamaduiasca pe el, precum a tamaduit si pe fratele tribunului. Sfantul Valentin i-a zis: „De vei vrea tu, fiul tau se va tamadui!” Craton a zis: „Jumatate din avutia mea o voi da, de vei putea sa tamaduiesti pe fiul meu”. Sfantul a zis: „Ma minunez de tine ca esti dascal intelept si nu pricepi cuvintele cele zise de mine. Deci iarasi iti spun, ca de vei vrea tu, se va tamadui bolnavul; ca, de vei crede in Hristos, toate se vor putea credinciosului, caci credinciosul este mult mai cinstit inaintea lui Dumnezeu decat cel necredincios, care isi pune nadejdea sa in cele desarte si in lucruri proaste, iar pe idolii facuti din lemn, din piatra si din alte materii, care au fost oameni rai, ii are ca pe niste zei. Au doar se poate crede ca sunt zei aceia care, tavalindu-se in lucruri prea spurcate si indeletnicindu-se cu munciri cumplite, nu au nici un ceas liber de faradelegile cele urate? De aceea, de vei primi credinta la care eu te sfatuiesc, si, lepadandu-te de paganatatea zeilor, iti vei pune nadejdea in singurul Dumnezeu, Cel nevazut si atotputernic, se va da sanatate fiului tau, precum doresti. Iar jumatate din averea ta, pe care mi-o fagaduiesti, imparte-o saracilor, ca sa se roage lui Dumnezeu pentru tine si pentru fiul tau. Iar pe mine cu nici un chip nu ma vei putea indemna sa iau ceva de la tine pentru tamaduirea lui, decat numai singura credinta imi trebuie. Deci sa crezi ca Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este adevaratul Dumnezeu si sa te lepezi de toti idolii tai si atunci vei vedea sanatos pe fiul tau”. Craton i-a zis: „Desi nu stiu cu ce fel de randuiala se cuprinde credinta voastra, insa am auzit ca fiecare se mantuieste cu credinta sa. Caci nu poate credinta unuia sa ajute altuia, nici necredinta cuiva sa vatame pe altcineva”. Sfantul Valentin a raspuns: „Sunt unele lucruri in vietile omenesti, care nu pot nici sa ajute, nici sa vatame pe altul; pentru ca necredinta tatalui nu poate sa vatame credinta fiului, dar la nevoie si la trebuinta sanatatii, credinta cuiva poate sa ajute altuia. Prin aceasta tatal ajuta fiului, sora, fratelui si stapanul, slugii. Noi citim ca sutasul, pentru credinta lui, a luat sanatoasa pe sluga sa, care murea. Mai-marele sinagogii a vazut intoarsa la viata pe fiica sa, care murise. Si surorile care plangeau pe Lazar, fratele lor, care murise si-l ingropasera, prin glasul Domnului l-au vazut inviat a patra zi si s-au bucurat. Sunt si alte multe pilde in Scriptura veche si noua. Iar acestea le-am aratat ca dovada cum credinta unuia poate sa ajute altora. Insa se intampla si aceasta, ca necredinta cuiva sa aduca vatamare asupra altora; caci si necredinta unui om ca a lui Faraon, a adus felurite pedepse asupra Egiptului, iar la urma si pe el insusi l-a pierdut cu toata oastea”. Acestea si mai multe zicand sfantul episcop, ritorul Craton a cazut la picioarele lui si a zis: „Cred intru Cel propovaduit de tine ca este Dumnezeu adevarat si nu este altul afara de El, care porunceste bolilor si mortii si acelea fug. El porunceste vietii si vine”. Iar Sfantul episcop Valentin i-a zis: „Credinta crestineasca se cade a o arata nu numai prin cuvinte, ci si cu faptele”. Ritorul a zis: „Care sunt faptele prin care poate sa se arate credinta?” Episcopul a zis: „Sa te lepezi de idolii cei facuti de maini si sa primesti Sfantul Botez, ca sa te randuiesti intre fiii lui Dumnezeu!” Craton a zis: „Apa care spala intinaciunea trupeasca, cum poate sa spele pacatele?” Arhiereul a raspuns: „Apa, cand se va chema asupra ei numele Preasfintei Treimi, primeste in taina intr-insa pe Sfantul Duh, Care curateste toate pacatele omului ce se boteaza in apa aceea”. Craton a zis: „Lungindu-se vorba noastra, se scurteaza viata fiului meu Herimon”. Sfantul Valentin a zis: „De nu vei crede acestea, pe care n-ai putut sa le auzi si sa le vezi vreodata, fiul tau nu va putea sa fie sanatos”. Craton a zis: „Care este aceea, pe care eu n-am putut nici sa o aud si nici sa o vad?” Arhiereul a zis: „Oare ai auzit vreodata de Fecioara cea care neintinata a zamislit, adica, fiind fecioara, a nascut si dupa nastere a ramas tot fecioara? Oare ai vazut candva pe cineva umbland pe apele marii ca pe uscat si cu cuvantul sa fi schimbat valurile marii in alinare? Auzit-ai oare de Acelasi, Care mai in urma a fost rastignit, mort si ingropat si a treia zi a inviat din morti si apoi S-a inaltat la cer in vreme ce multi priveau la aceasta? Si la a Carui inaltare ingerii in vederea ochilor aratandu-se oamenilor, au marturisit ca iarasi va veni din cer ca sa judece viii si mortii? De le crezi acestea ca sunt asa, apropie-te si te boteaza, ca sa castigi sanatatea fiului tau si singur sa te invrednicesti vietii celei vesnice”. Ritorul a zis: „Toate cate mi le graiesti le voi face, numai fiul meu sa se faca sanatos”. Atunci episcopul a zis: „De vreme ce intelepciunea lumii acesteia, al carei dascal ti se pare ca esti, este nebunie la Dumnezeu si nu poti crede atat de desavarsit, pe cat credinta are trebuinta, da-mi cuvant ca daca fiul tau va castiga sanatate prin credinta mea, te vei intoarce spre Hristos si te vei boteza impreuna cu toata casa ta”. Atunci ritorul Craton, chemand pe femeia sa si pe toti casnicii sai, s-au aruncat inaintea picioarelor lui, fagaduind ca toti se vor face crestini, daca se va tamadui Herimon. Acolo erau si tinerii cei pomeniti mai sus: Procul, Efiv si Apolonie, care si ei dorind sanatatea fiului dascalului lor, au fagaduit ca se vor face crestini. De aceea, episcopul Valentin a poruncit sa se pregateasca o camera osebita si in ziua aceea si in noaptea viitoare sa fie tacere. Apoi, luand pe bolnav in camera aceea, s-a inchis singur cu dansul. Si era bolnavul acela rotund cu tot trupul ca un ghem, avand capul intre genunchi si picioarele pe umeri si peste spate, incat nici o parte nu avea libera intre incheieturile trupului. El nici nu putea vorbi cu limba, ci numai gemea. Deci nici unul dintre doctori nu putea sa cunoasca si sa vindece neputinta lui. Iar Sfantul Valentin episcopul a asternut pe pamant rasa de par, pe care obisnuia a se ruga, si punand pe dansa pe bolnav, mai mult mort decat viu, s-a rugat toata noaptea lui Dumnezeu. Iar la miezul noptii a stralucit in camera aceea o lumina cereasca, incat celor ce erau afara li se parea ca s-a aprins foc inauntru. Iar dupa ce a trecut miezul noptii, copilul s-a sculat sanatos cu tot trupul si a inceput cu glas mare a lauda pe Dumnezeu. Atunci parintii lui si toti care erau cu dansii in casa aceea, auzind glasul lui Herimon, s-au bucurat foarte tare, ca de trei ani nu-l mai auzisera pe el vorbind, decat numai gemand. Deci, apropiindu-se, au batut in usa, rugand pe sfant sa le deschida si sa vada pe Herimon. Insa sfantul le-a raspuns lor: „Pana ce nu voi savarsi obisnuitele mele rugaciuni si cantari de lauda, nu va voi deschide”. Deci, asteptand ei cu bucurie pana la ziua, sfantul episcop le-a deschis usa si scotand pe copil sanatos cu trupul, ca si cum niciodata n-ar fi fost bolnav, l-a dat pe el parintilor lui. Atunci ritorul Craton, cu toata casa sa, a crezut in Hristos si s-a botezat, veselindu-se cu duhul intru Dumnezeu Mantuitorul lor. Iar Herimon, copilul cel tamaduit, dupa primirea Sfantului Botez, nu mai voia sa se desparta de doctorul sau, de Episcopul Valentin. Asemenea si cei trei tineri, pomeniti mai sus, dupa botez, lasand filosofia cea din afara, s-au lipit cu toata osardia de duhovnicescul invatator, de Valentin, arhiereul lui Dumnezeu si s-au facut ucenicii lui, fiind urmatorii vietii lui cele sfinte si cautatori ai mantuirii lor. Pentru ca pe scolasticii cei de o varsta cu dansii, tineri si copii, ii aduceau la credinta in Hristos si la Sfantul Botez prin indemnarile lor si cu pilda vietii celei cinstite si intelepte. Si se adunau la dansii multime de scolastici, care, ascultand invatatura lor cea insuflata de Dumnezeu, se invatau la cereasca intelepciune si se povatuiau la calea cea adevarata. Iar cand fiul eparhului cetatii, cu numele Avundie, crezand in Hristos, s-a botezat si aprinzandu-se de dragoste dumnezeiasca marturisea inaintea tuturor ca este robul lui Hristos, atunci tatal lui si ceilalti senatori, umplandu-se de manie, au prins pe invatatorul credintei crestine, pe Sfantul Valentin si batandu-l fara crutare, il sileau la inchinarea de idoli. Iar el, nevrand sa le faca voia, a fost muncit cumplit, apoi l-au inchis in temnita. Dar sfantul se bucura ca s-a invrednicit a patimi pentru Hristos Domnul sau si, infrumuse-tandu-se cu ranile cele suferite pentru El ca si cu niste podoabe scumpe se lauda apostoleste, zicand: Ranile Domnului meu pe trupul meu le port si implinesc lipsirea patimilor lui Hristos in trupul meu. Iar pe ucenicii sai care veneau la dansul, pe cand sedea in temnita, ii intarea in sfanta credinta. De acest lucru instiintandu-se eparhul, s-a maniat foarte tare si, trimitand noaptea, l-a scos din temnita si i-a taiat capul. Astfel si-a sfarsit nevointa sa cea muceniceasca Sfantul Episcop Valentin; iar ucenicii lui, Procul, Efiv si Apolonie, luand cinstitul lui trup, l-au dus in cetatea Interamna si acolo, inaintea cetatii, cumparand o parte mica de pamant, l-au ingropat cu cinste. Si petreceau langa mormant ziua si noaptea, in post si rugaciuni, laudand pe Dumnezeu. Si se adunau la dansii toti credinciosii cati erau in cetate si multi din cei necredinciosi veneau si, ascultand cuvintele lor cele mantuitoare de suflet si propovaduirea lui Hristos, se luminau cu credinta. Iar dupa o vreme oarecare, instiintandu-se de acestea Leontie, dregatorul cetatii, i-a prins pe cei trei sfinti si i-a bagat in temnita. Dar, de vreme ce a vazut pe popor galcevind si jelindu-i pe ei, pentru ca erau tuturor iubiti, a poruncit sa-i ucida pe dansii noaptea, pentru ca se temea sa-i osandeasca pe dansii la moarte ziua, ca sa nu fie liberati de mainile poporului ce galcevea. Deci sfintii mucenici au fost taiati noaptea si s-au dus la lumina cea neinserata a cerestii imparatii. Iar Sfantul Avundie, cel mai sus pomenit, fiul eparhului Romei, care mersese acolo la iubitii sai prieteni, cand a auzit de uciderea lor, i-a fost jale de aceasta foarte. Deci, luand cinstitele lor trupuri, le-a ingropat cu cinste langa mormantul Sfantului Valentin, invatatorul lui, slavind pe Domnul Iisus Hristos, Care viaza si imparateste impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh, in vecii vecilor. Amin.

Pe 30 iulie, Biserica Ortodoxa face pomenirea Sfantului Mucenic Valentin, episcopul Umbriei.

An de an, ziua de 14 februarie ne pune pe fiecare dintre noi, in calitate de crestini ortodocsi, in fata unui dublu paradox. In primul rand, de Valentine’s Day a auzit toata lumea, astfel incat, la o adica, oricine poate defini succint „sarbatoarea”, in timp ce despre viata Sfantului Valentin nu cunoaste nimeni mai nimic. In al doilea rand, multi sunt contrariati de faptul ca in aceasta zi nu intalnesc in Calendarul Ortodox niciun sfant care sa poarte acest nume. Intamplarea face ca nici Calendarul Romano-Catolic sa nu-l mai pomeneasca in aceasta zi, Sfantul Valentin fiind scos din calendar in 1969 din cauza ambiguitatii datelor referitoare atat la persoana sa, cat si la faptele care au condus la consacrarea lui ca sfant. In prezent, la 14 februarie, catolicii ii amintesc pe Sfintii Chiril si Metodie. Asadar, nu gresim atunci cand spunem ca Valentine’s Day, cu tot „marketing-ul” aferent, este in Romania – si nu numai – o „sarbatoare” fara sarbatorit.
Despre Valentine’s Day s-a scris si s-a comentat suficient, pro si contra. S-a scris si s-a spus, din pacate, destul de putin despre Sfantul Valentin al Ortodoxiei, praznuit de Biserica in ziua de 30 iulie.

Sfantul Valentin al Ortodoxiei

Sfantul Valentin s-a nascut in anul 175, la Interamna (Terni de astazi, in regiunea Umbria din Italia). A fost hirotonit preot de catre Sfantul Felician de Foligno, iar Episcop de Interamna de catre Papa Victor I, in anul 197. Remarcabil propovaduitor al Evangheliei, facator de minuni si vindecator, a fost foarte iubit de catre credinciosii sai. El l-a vindecat pe fratele tribunului roman, Frontanus, de o boala foarte grea. Cand s-a imbolnavit Cherimon, fiul vestitului filosof Craton, acesta, urmand sfatului lui Frontanus, l-a chemat pe Episcopul Valentin la Roma. Cherimon suferea de o boala care ii schimonosea si ii contorsiona cumplit trupul. Dupa ce Sfantul Valentin a petrecut o noapte in rugaciune, Cherimon, complet sanatos, s-a aratat inaintea filosofului Craton, tatal sau. Atunci s-au botezat Craton si toata casa acestuia, impreuna si cu trei discipoli ai lui.

Sfantul Valentin al Ortodoxiei

Sfantul Valentin a fost arestat, torturat si decapitat la Roma, la varsta de aproape o suta de ani, din ordinul prefectului Placid Furius, in timpul persecutiilor imparatului Marc Aureliu. Sfantul Valentin a fost ucis in secret, in timpul noptii, pentru a se evita rascoala populatiei din Terni. Trei dintre discipolii lui Craton, Procul, Efiv si Apolonie, au fost si ei ucisi impreuna cu Sfantul Valentin, in anul 273. Particele din moastele Sfantului Mucenic Valentin se gasesc la Biserica Delea-Noua Calist din Bucuresti. Sfintele Moaste au fost primite in dar de la Episcopia din Terni, Italia, in anul 2005. In Calendarul Ortodox, pe langa Sfantul Ierarh Mucenic Valentin, praznuit pe 30 iulie, intalnim mai multi  mucenici care au purtat acest nume:  Sfintii Mucenici Marcu, Sotirih si Valentin – 24 octombrie,  Sfanta Mucenita Valentina – 10 februarie, Sfantul Mucenic Valentin – 16 februarie; Sfantul Mucenic Valentin – 24 aprilie,  Sfantul Valentin Preotul – 06 iulie, Sfanta Mucenita Valentina – 18 iulie.

CLIPA_12f.indd

ACATISTULSFÂNTULUI SFINŢIT MUCENIC VALENTIN, EPISCOPUL UMBRIEI (30 iulie)

Condacul 1
Rugătorule cel neobosit al lui Hristos, păstorule cel bun al ţinutului Umbriei, luptătorule împotriva necredinţei, cel ce cu îndrăznire sfântă ai biruit păgânătatea, chemând preasfântul nume al lui Hristos, cel mai presus de tot numele, pe tine, Arhiereule înţelepte, te mărim şi îţi cântăm: Bucură-te, Sfinte Valentin, de Dumnezeu iubitorule!

Icosul 1
Sfinte nevoitorule, care în viaţa ta binecuvântată, toate plăcerile acestei lumi le-ai nesocotit, şi cu credinţa şi rugăciunile tale ai înfruntat mânia păgânilor porniţi asupra ta, ca un miel nevinovat aducându-te lui Hristos jertfă cuvântătoare bine plăcută, primeşte de la noi aceste smerite laude:

Bucură-te, de Dumnezeu însuflate;
Bucură-te, al creştinilor izbăvitor;
Bucură-te, cel ce ai împărtăşit cuvânt duhovnicesc;
Bucură-te, că în lume slava deşartă nu te-a amăgit;
Bucură-te, cel cu frumuseţea cuvântului împodobit;
Bucură-te, viţa cea bună cu rod dumnezeiesc;
Bucură-te, al lui Hristos îndrăzneţ mărturisitor;
Bucură-te, cel ce ai înfruntat sălbăticia celor înşelaţi de amăgirea idolească;
Bucură-te, cel ce spre Mântuitorul ai nădăjduit;
Bucură-te, că numele Lui pururea l-ai chemat;
Bucură-te, cel ce ai atras la lumina credinţei pe păgâni;
Bucură-te, ierarhe sfinte, omule ceresc;
Bucură-te, Sfinte Valentin, de Dumnezeu iubitorule!

Condacul 2
Mucenice al lui Hristos, Sfinte Ierarhe Valentin, luminat fiind de Duhul Sfânt, până la Roma ai ajuns, şi, în casa preaînţeleptului Craton intrând, ai izbăvit pe fiul lui de chinurile bolii aducătoare de moarte, iar prin minunea aceasta la credinţă i-ai chemat pe ei toţi; pentru aceasta, împreună cu dânşii, aducem lui Dumnezeu cântarea:Aliluia!

Icosul 2
Întrarmându-te cu puterea şi tăria Celui ce a sfărâmat zăvoarele şi porţile iadului, Sfinte Sfinţite Mucenice, l-ai surpat pe cel-viclean, alungând boala şi durerea din trupul copilului, care, slăvind pe Dumnezeu, mărire şi laudă îţi aducea, zicând:

Bucură-te, că în Hristos nădăjduind, tămăduire celor credincioşi ai dăruit;
Bucură-te, că ai biruit toată boala trupească şi sufletească;
Bucură-te, că ai izbăvit pe cei deznădăjduiţi de înşelăciunea cea lumească;
Bucură-te, pildă de tărie în credinţă;
Bucură-te, cel ce pe mulţi ai călăuzit spre mântuire, cu harul cel primit de la Duhul Sfânt;
Bucură-te, cel ce neîncetat lui Dumnezeu te-ai rugat pentru părinţi şi fiii lor;
Bucură-te, că, întrarmat cu dreapta credinţă, credinţele rătăcite le-ai stins;
Bucură-te, că adevărul ai propovăduit;
Bucură-te, că nădăjduind în Domnul, apriga sălbăticie a necredincioşilor ai înfruntat;
Bucură-te, că pe păgânii rău credincioşi, cu răbdare şi dragoste i-ai îndreptat;
Bucură-te, că roadă aleasă, dăruită de sus, ai cules;
Bucură-te, ierarhe sfinte, omul lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Valentin, de Dumnezeu iubitorule!

Condacul 3
Biruitor făcându-te asupra celor ce prigoneau pe creştini, pe cei biruiţi cu răbdare i-ai întors către cinstirea Preasfintei Treimi, botezându-i, iar pe copilul Herimon de boală grea vindecându-l, tinerii şi bătrânii deopotrivă mulţumire îţi aduceau. Pentru aceasta, împreună cu tine pe Dumnezeu Îl slăvim, cântând:Aliluia!

Icosul 3
Doctor de suflete şi de trupuri fiind, Sfinte Sfinţite Mucenice Valentin, pe copiii care urmau învăţătura de carte în şcoli, tu cu înţelepciunea dumnezeiască îi luminai şi la credinţa lui Hristos şi la sfântul botez, prin îndemnurile tale cele bune îi aduceai, iar pe bolnavi cu puterea credinţei îi tămăduiai. Pentru aceea, laudă îţi aducem, grăind acestea:

Bucură-te, cel ce pe mulţi din cursele vrăjmaşului ai izbăvit;
Bucură-te, cel ce de ispitiri nu te-ai temut;
Bucură-te, toiagul celor împovăraţi de neputinţele bătrâneţii;
Bucură-te, cel cu armele dreptei credinţe întrarmat;
Bucură-te, Sfinte, mult nevoitorule;
Bucură-te, că pavăză celor slabi şi neputincioşi te-ai făcut;
Bucură-te, că l-ai biruit pe potrivnicul creştinilor drept slăvitori;
Bucură-te, tămăduitor al trupurilor şi al sufletelor;
Bucură-te, ocrotitorul celor de boli grele cuprinşi;
Bucură-te, preabunule învăţător al şcolarilor;
Bucură-te, întărirea celor care în ispite şi neputinţe aleargă la Fiul lui Dumnezeu;
Bucură-te, Arhiereule slăvite, că sprijin şi mare ajutor ai fost tuturor;
Bucură-te, Sfinte Valentin, de Dumnezeu iubitorule!

Condacul 4
După chipul bunului Păstor Iisus, te-ai arătat în lume păstor bun, Sfinte Sfinţite Mucenice Valentin, îndreptând relele obiceiuri şi cu înţelepciune şi răbdare pe toţi învăţând, ca turma ta să o luminezi; pentru aceasta, cântare aducem lui Hristos-Dumnezeu, Mai-marele păstorilor şi Arhiereul cel Veşnic, strigând: Aliluia!

Icosul 4
Arătând a ta credinţă tare şi fierbinte pe care o ai către Hristos, dascălilor celor ce se numeau pe sine înţelepţi ai vremii tale te-ai împotrivit prin adevărul Cuvântului şi al Înţelepciunii dumnezeieşti, drept învăţând tainele cereşti, ca un Ierarh îndumnezeit şi cuvântător de Dumnezeu. Pentru aceea, cu osârdie grăim către tine:

Bucură-te, cel în credinţă întărit;
Bucură-te, îndemnător spre dulce nevoinţă;
Bucură-te, minunat slujitor al lui Hristos;
Bucură-te, că ai călcat vitejeşte ale vrăjmaşului uneltiri;
Bucură-te, cel ce ai poruncit bolilor să piară;
Bucură-te, că la viaţa cea întru Hristos ai fost chemat;
Bucură-te, cel ce pe mulţi întru credinţă ai luminat;
Bucură-te, cel ce cu duhul te-ai veselit întru Dumnezeu Atotţiitorul;
Bucură-te, cel ce calea dumnezeieştii slave ai ales;
Bucură-te, cel ce cu glas mare pe Mântuitorul ai lăudat;
Bucură-te, că neputinţele tuturor le-ai vindecat;
Bucură-te, cel ce eşti osârdnica noastră ocrotire;
Bucură-te, Sfinte Valentin, de Dumnezeu iubitorule!

Condacul 5
Pe cel ce cu râvnă arhierească a sădit în sufletele oamenilor învăţăturile cele nepieritoare, cu laude să-l fericim, pe Sfântul Sfinţit Mucenic Valentin, de Dumnezeu grăitorul. Că înaintea Tronului lui Dumnezeu, Cel în Preasfânta Treime lăudat stă, şi împreună cu ceata arhiereilor în ceruri se roagă neîncetat pentru noi, cei ce ne închinăm sfintelor sale moaşte şi cu dragoste sărutăm icoana sa, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5
Din cetatea Interamna ai odrăslit, Arhiereule Sfinte, bună învăţătură dobândind şi Legea lui Dumnezeu cu frică şi dragoste păzind, pentru care ai primit cu adevărat dar de la Dumnezeu şi pe toţi cei ce voiau să-şi îndrepte viaţa i-ai primit la tine şi la sfânta credinţă i-ai îndrumat. Pentru aceasta şi noi îţi înălţăm laude, zicând:

Bucură-te, de Dumnezeu înţelepţite şi preafericite;
Bucură-te, mult rugătorule pentru vindecarea neputinţelor omeneşti;
Bucură-te, cel ce cuvinte mântuitoare de suflet ai rostit filosofilor din vremea ta, uimindu-i;
Bucură-te, cel ce cu înţeleaptă răbdare pe cei căzuţi i-ai ridicat;
Bucură-te, mare doctor şi învăţător al oamenilor;
Bucură-te, cel ce eşti credincioşilor întărire, prin râvna propovăduirii;
Bucură-te, că pe înţelepţii vremii, cu arhierească dragoste i-ai îndreptat către Hristos;
Bucură-te, cel ce uşa casei tale pentru oricine deschisă o păstrai;
Bucură-te, cel ce prin viaţa ta cea curată, ales al Domnului te-ai arătat;
Bucură-te, că prin cuvântul tău, întunericul păgânătăţii s-a alungat;
Bucură-te, cel ce arhiereu de Sus ai fost ales;
Bucură-te, primitorule de Duh Sfânt;
Bucură-te, Sfinte Valentin, de Dumnezeu iubitorule!

Condacul 6
Minunată râvnă în îndrumarea şi îndreptarea tinerilor ai avut, că văzând obiceiurile cele pierzătoare ale acelor vremi, cu chipul vieţii tale celei cinstite pe ei i-ai ajutat, pe cei căzuţi i-ai îndreptat, pe cei ispitiţi i-ai ferit de păcat şi le-ai arătat chip de vieţuire creştinească plină de virtuţi şi de bucurii duhovniceşti; pentru aceasta mai strălucitor decât soarele pentru ei luminând, îi îndemnai să cânte cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6
Razele Duhului Sfânt peste tine s-au pogorât, şi vas ales al harului te-ai făcut, Ierarhe Sfinte, prin care cu osârdie ai alungat negura păcatului, pe cei tineri i-ai luminat cu învăţătura lui Hristos şi le-ai deschis mintea cu strălucirea preaînţeleptelor tale cuvinte ca să înţeleagă dumnezeieşti taine; pe unii i-ai binecuvântat să primească Taina Nunţii întru credinţă, iar altora le-ai descoperit chemarea de a sluji lui Dumnezeu întru curăţie. Pe toţi i-ai călăuzit, pentru toţi te-ai rugat, iar noi împreună cu dânşii te lăudăm, zicând:

Bucură-te, cel ce în ogorul Domnului ai lucrat cu iubire milostivă;
Bucură-te, cel ce ai luminat pe cei întunecaţi cu necredinţa şi desfrâul;
Bucură-te, predicator al Bisericii, care ai vădit păcatulşi ai arătat calea pocăinţei;
Bucură-te, cel ce te-ai rugat pentru binecuvântarea fiilor tăi sufleteşti în Sfânta Taină a Căsătoriei;
Bucură-te, al mângâietorul celor deznădăjduiţi şi nedumeriţi;
Bucură-te, cel ce har de la Dumnezeu pentru ocrotirea tinerilor ai dobândit;
Bucură-te, mult râvnitorule pentru trăirea unei vieţi virtuoase;
Bucură-te, că pentru nunta cea cu cinste a păstoriţilor tăi te-ai rugat;
Bucură-te, că prin cuvântul tău, cu răbdare, întunericul celor orbiţi de patimi l-ai alungat;
Bucură-te, cel ce, prin viaţă curată, arhiereu sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, cel ce căldura dragostei lui Hristos în suflete ai revărsat;
Bucură-te, mijlocitorule al nostru către Hristos, Cel singur fără de păcat;
Bucură-te, Sfinte Valentin, de Dumnezeu iubitorule!

Condacul 7
Sfinte Sfinţite Mucenice Valentin, inima ta s-a lipit de Hristos şi te-ai învrednicit a-I fi următor cu multă osârdie. În toată viaţa ta cea îndelungată ţi-ai arătat strădania de a-L sluji prin cuvânt şi prin fapte bineplăcute Lui, pentru care înaintea sfintelor tale moaşte noi cu evlavie ne aplecăm şi icoana ta o cinstim, iar lui Dumnezeu mulţumire Îi aducem, cântând: Aliluia!

Icosul 7
Ca un apostol plin de dragoste al Marelui Arhiereu Hristos, înaintea păgânilor şi a tiranilor L-ai mărturisit pe Dumnezeu-Cuvântul, aprinzând în sufletele oamenilor de toată vârsta, învăţaţi şi neînvăţaţi, candela nestinsă a privegherii pentru întâmpinarea lui Iisus, Mirele ceresc. Drept aceea, toţi te-au cunoscut ca pe un ales propovăduitor al adevărului şi îndreptător al oamenilor, pentru care şi noi, cinstind sfintele tale moaşte şi icoana ta, te lăudăm, zicând:

Bucură-te, cel ce în cetatea Interamnei şi la Roma ai propovăduit;
Bucură-te, cel ce păgânilor cuvântul lui Dumnezeu cunoscut l-ai făcut;
Bucură-te, cel ce familii de creştini ai unit;
Bucură-te, cel ce pe mirii cei curaţi ai binecuvântat;
Bucură-te, cel ce ai descoperit oamenilor pe Hristos;
Bucură-te, că har dăruieşti celor ce se roagă ţie;
Bucură-te, cel ce ocrotitor al tinerilor te-ai arătat;
Bucură-te, cel ce dezlegi inimile tuturor celor care prin tine se roagă pentru căsătorie binecuvântată;
Bucură-te, cel ce eşti ocrotitorul familiilor creştine;
Bucură-te, cel ce pretutindeni nădejdea mântuirii ai insuflat;
Bucură-te, cel ce pe tinerii doritori de nuntă cinstită i-ai binecuvântat;
Bucură-te, îndreptătorul neînţelegerilor casnice şi paşnic ocrotitor;
Bucură-te, Sfinte Valentin, de Dumnezeu iubitorule!

Condacul 8
Cu harul dat ţie de Mântuitorul Iisus Hristos, mult lăudate Ierarhe Valentin, duhurile cele rele care pe oameni îi învrăjbesc, cu rugăciunile tale se alungă şi toate neînţelegerile dintre oameni se izgonesc, bolile şi necazurile pier, mulţimea patimilor sufleteşti şi trupeşti se tămăduiesc; pentru aceasta lui Dumnezeu cu mulţumire cântăm:Aliluia!

Icosul 8
Prin harul dumnezeiesc, ce-ţi dădea putere nebiruită, Sfinte Sfinţite Mucenice Valentin, ai vestit tuturor pe Dumnezeu Cel în lăudat Preasfânta Treime, nevoindu-te pentru vestirea adevărului până la moarte mucenicească, pentru care cu bucurie îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce i-ai tămăduit pe cei cuprinşi de boli;
Bucură-te, cel ce pe tinerii căzuţi în păcate i-ai ridicat;
Bucură-te, că pentru cei năpăstuiţi cu lacrimi te-ai rugat;
Bucură-te, cel ce pe demoni cu lucrarea harului i-ai izgonit;
Bucură-te, cel prin care durerile sufleteşti s-au alinat;
Bucură-te, că prin tine de multe primejdii au scăpat cei ce te-au chemat în rugăciune;
Bucură-te, cel ce pentru izbăvirea de cel-rău neobosit te-ai rugat;
Bucură-te, că în numele cel sfânt al lui Hristos, multe minuni ai înfăptuit;
Bucură-te, că împreună cu îngerii şi cu sfinţii eşti al lui Dumnezeu slujitor;
Bucură-te, cel ce durerile trupeşti ai vindecat;
Bucură-te, robul lui Hristos şi păstorul nostru;
Bucură-te, cel ce eşti părtaş tainelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Valentin, de Dumnezeu iubitorule!

Condacul 9
Părăsind filosofia păgânească, trei tineri din cetatea Atenei: Procul, Efeb şi Apolonie ţie cu evlavie ţi s-au alăturat, primind de la tine sfântul botez, duhovnicescule învăţător, şi s-au făcut ucenici şi următori vieţii tale celei sfinte, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9
Darul cel de mare preţ sălăşluit în inima ta, în lume l-ai făcut cunoscut, Sfinte Ierarhe Valentin, şi cu multă jertfelnicie tuturor l-ai împărţit, Arhiereule al lui Dumnezeu, şi cu înţelepciune i-ai povăţuit pe păstoriţii tăi să meargă pe calea cea dreaptă a poruncilor lui Hristos. Pentru aceea, cântare într-un glas către tine înălţăm:

Bucură-te, al curăţiei celei sufleteşti şi trupeşti luminător;
Bucură-te, că pe cei rătăciţi i-ai adus pe calea cea dreaptă;
Bucură-te, cel ce ai biruit învăţăturile păgâne prin cuvintele adevăratei credinţe;
Bucură-te, că suflete pierdute le-ai aflat;
Bucură-te, că întunericul din inimi l-ai risipit,
Bucură-te, cel ce cu răbdare şi dragoste nemărginită pe cei necăjiţi ai mângâiat;
Bucură-te, că toţi cei năpăstuiţi primeau de la tine povaţă adevărată şi sprijin;
Bucură-te, că şi cei învăţaţi, ascultând cuvântul tău, către cereasca înţelepciune se îndreptau;
Bucură-te, cel ce de dragoste dumnezeiască ţi-ai aprins sufletul;
Bucură-te, cel ce mulţimi de oameni ai adus către Hristos Domnul;
Bucură-te, că prin tine harul cel de viaţă purtător al Evangheliei s-a răspândit;
Bucură-te, bucuria inimilor celor încercaţi în credinţă;
Bucură-te, Sfinte Valentin, de Dumnezeu iubitorule!

Condacul 10
Cunoscut te-ai făcut lui Avundie, fiul eparhului cetăţii, care, ascultând cuvântul tău insuflat de Dumnezeu, a crezut în Hristos şi, primind Sfântul Botez, s-a aprins de dragoste dumnezeiască şi a mărturisit cu vitejie, înaintea tuturor, adevărul cel negrăit, pentru care noi, minunându-ne, cântăm Mântuitorului: Aliluia!

Icosul 10
Să lăudăm şi cu cântări să cinstim pe arhiereul lui Hristos, pe Sfântul Sfinţit Mucenic Valentin, care pretutindeni minuni a săvârşit şi de mai marii păgânilor nu s-a temut, care deopotrivă pe cei bogaţi şi pe cei săraci i-a ajutat, şi pe Avundie cel căzut în păcate grele l-a ridicat, drept aceea, împreună cu aceştia, cântare să-i aducem, grăind:

Bucură-te, Sfinte Arhiereule, al lui Hristos vestitor;
Bucură-te, cel ce prin minuni propovăduirea ţi-ai întărit;
Bucură-te, cel ce pe diavoli i-ai izgonit prin cuvânt;
Bucură-te, cel ce pururea te rogi pentru noi;
Bucură-te, al tinerilor îndreptător neînşelat;
Bucură-te, cel ce pentru copii şi pentru părinţi mijloceşti;
Bucură-te, al celor năpăstuiţi şi de neputinţe loviţi, izbăvitor;
Bucură-te, blând învăţător;
Bucură-te, că văzând harul tău, mulţimile în Hristos au crezut;
Bucură-te, cel ce călăuzeşti paşii tinerilor şi pe copii îi ocroteşti;
Bucură-te, că celor ce sunt în lipsuri şi nevoi le eşti ajutător;
Bucură-te, îţi cântau cei ce minunile tale au văzut;
Bucură-te, Sfinte Valentin, de Dumnezeu iubitorule!

Condacul 11
De mânie umplându-se tatăl lui Avundie, când a văzut râvna ta, împreună cu păgânii dregători, pe tine, învăţătorul credinţei creştine te-a prins şi, chinuindu-te fără cruţare, la închinarea de idoli te sileau cumplit, iar tu, de ei fiind batjocorit, grele chinuri ai îndurat, întru care neîncetat cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 11
Bucuros te-ai arătat, Sfinţite Mucenice, că te-ai învrednicit a pătimi pentru Hristos şi că, prin chinurile cele primite şi prin neputinţele trupeşti ale vârstei înaintate, ţi-ai înfrumuseţat sufletul, iar rănile le-ai purtat ca pe nişte podoabe scumpe de la Domnul pe trupul tău. Deci, împreună cu ucenicii, pe care îi întăreai în sfânta credinţă când veneau în temniţă la tine, cu smerenie îţi aducem laudele acestea:

Bucură-te, cel ce în pătimire pe Hristos L-ai urmat;
Bucură-te, cel ce răni adânci pentru Domnul ai purtat;
Bucură-te, că alesul tău suflet în Împărăţia cerească a fost înălţat;
Bucură-te, că Fiul lui Dumnezeu cunună scumpă pe capul tău a pus;
Bucură-te, cel ce ai îndurat chinurile cu nespusă bucurie duhovnicească;
Bucură-te, cel ce nu ai cârtit în necazuri, nici nu te-ai împuţinat cu sufletul cât de puţin;
Bucură-te, că arhieria prin mucenicie ţi-ai încununat;
Bucură-te, că pentru credinţă mult ai suferit;
Bucură-te, către Dumnezeu mult rugătorule;
Bucură-te, îţi cântau cei ce prin răbdarea ta s-au întărit;
Bucură-te, că prin mucenicie, părtaş te-ai făcut Pătimirii şi Învierii lui Hristos;
Bucură-te, cel ce în Roma mult ai pătimit şi pe cel-viclean l-ai biruit;
Bucură-te, Sfinte Valentin, de Dumnezeu iubitorule!

Condacul 12
Ca un slujitor preaales al Mântuitorului, Sfinte Valentin, prin tăierea capului la Dumnezeu ai mers, ca Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, de moarte mucenicească în temniţă sfârşindu-se nevoinţa ta în lumea cea trecătoare. Pentru aceasta, înaintea lui Hristos, Împăratul Cel nemuritor, în ceruri stând acum, roagă-te pentru noi, cei ce te cinstim şi ne închinăm sfintelor tale moaşte, cântând Atotţiitorului: Aliluia!

Icosul 12
După trecerea ta la Domnul, cei trei ucenici ai tăi cu multă evlavie cinstitul tău trup în taină l-au îngropat, dar tu, Sfinte, cu sufletul stând înaintea lui Dumnezeu, cu dumnezeieştile tale rugăciuni străluceşti şi cu lumina cea neapusă ne luminezi pe noi toţi, cei ce ne închinăm icoanei tale şi în faţa sfintelor tale moaşte genunchii ni-i plecăm, lăudându-te pe tine şi zicând:

Bucură-te, cel ce din patria strămoşilor noştri, prin sfintele tale moaşte, în mijlocul nostru ai venit;
Bucură-te, că pentru Cuvântul lui Dumnezeu moarte mucenicească ai primit;
Bucură-te, Arhiereule Sfinte, care pururea te rogi pentru noi;
Bucură-te, al celor nevoiaşi ocrotitor;
Bucură-te, cel ce pe tineri îi porţi în rugăciunea ta;
Bucură-te, păzitor şi sprijin al celor ce vor să deprindă învăţături folositoare de suflet;
Bucură-te, că prin semne şi minuni propovăduirea lui Hristos ţi-a fost întărită;
Bucură-te, apărătorul celor care se însoţesc prin Taina căsătoriei din curată dragoste;
Bucură-te, păzitorul gândurilor curate şi îndemnător la fapte bune;
Bucură-te, cel ce sufletele credincioşilor le hrăneşti şi din robia păcatului le slobozeşti;
Bucură-te, mult rugătorule către Hristos pentru pacea Bisericii;
Bucură-te, că ocroteşti şi ajuţi sfântul locaş ce adăposteşte moaştele tale;
Bucură-te, Sfinte Valentin, de Dumnezeu iubitorule!

Condacul 13
O, întru tot mărite, Sfinte Sfinţite Mucenice Valentin, cel ce având arzătoare dragoste pentru Hristos, chinurile în temniţă ai răbdat şi muceniceasca moarte prin tăierea capului ai suferit, al nostru păzitorule, roagă-te neîncetat pentru noi, cei ce suspinăm cu amar sub povara grea a încercărilor, ajută-ne cu mijlocirea grabnică a rugăciunilor tale, nouă, celor care ne închinăm sfintelor tale moaşte, şi ne învredniceşte Împărăţiei lui Dumnezeu, ca împreună cu tine să cântăm: Aliluia!

(Acest Condac se rosteşte de trei ori, apoi Icosul 1 şi Condacul 1).

RUGĂCIUNECĂTRE SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC VALENTIN
Sfinte Sfinţite Mucenice Valentin, cu smerenie te rugăm, mijloceşte pentru noi, cei ce avem trebuinţă de ajutorul tău. Ascultă rugăciunile noastre, împlineşte fiecăruia cererile de folos, fii celor îndoielnici – povăţuitor în credinţă, celor bolnavi – tămăduitor, celor din primejdii-izbăvitor, celor nedreptăţiţi – ajutător, celor vârstnici – sprijinitor, tinerilor – îndrumător duhovnicesc, şcolarilor – luminător al minţii şi tuturor celor ce cu evlavie se roagă ţie – întotdeauna ascultător. Roagă-te pentru noi lui Dumnezeu, ca să nu fim îndepărtaţi de la iubirea Sa cea sfântă, să nu ne lase să ne pierdem în întunericul păcatelor, ci să ne lumineze cu harul Său, ca să ne învrednicim a fi moştenitori ai vieţii veşnice.
Sfinte Sfinţite Mucenice Valentin, cel ce cu râvnă ai căutat izbăvirea din păcat a tinerilor, propovăduind viaţa curată, neîntinată, prin unirea cu Mântuitorul Iisus Hristos, prin harul Său cel de viaţă dătător, pe tine, dar, te rugăm, întăreşte-i pe aceştia în lupta cu patimile sufleteşti şi trupeşti.
Sfinte Arhiereu, care eşti nădejdea credincioşilor şi mijlocitorul nostru, cel ce ai fost păstor vrednic pentru turma ta şi cu râvnă ai învăţat pe înţelepţii vremii cuvântul lui Dumnezeu, tămăduitorule de trupuri şi de suflete, apără-ne pe noi, cei ce pe tine te cinstim şi neîncetat cu lacrimi de pocăinţă cerem să îndepărtezi de la sufletele noastre şi de la casele noastre toată ispita şi tulburarea. Pe tine cu evlavie te rugăm, Sfinte Sfinţite Mucenice Valentin, slăvite Ierarhe şi omule al lui Dumnezeu, ca pe toţi cei ce ne sunt aproape să-i ajuţi şi să-i călăuzeşti spre mântuire; asemenea, şi pe cei care nu ne iubesc pe noi, să-i întorci către pocăinţă şi să-i luminezi, că tu pururea cuprinzi pe toţi în inima ta cea îndurătoare şi îndelung răbdătoare, pentru ca, prin mijlocirile tale, împreună cu tine să ne bucurăm de Împărăţia cea slăvită a lui Dumnezeu, cea pregătită nouă întru Iisus Hristos, Domnul nostru, Căruia I se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, împreună şi Celui fără de început al Său Părinte şi Preasfântului şi Bunului şi de viaţă Făcătorului Său Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.


Sfintii Apostoli Sila, Silvan, Crescent, Epenetos si Andronic au facut parte din numarul celor 70 de Apostoli ai lui Hristos.

Sfantul Sila a fost trimis de la Iersualim la Antiohia, impreuna cu Pavel si Barnaba, ca sa lamureasca disputa legata de taierea imprejur: daca trebuie sau nu sa fie taiati imprejur cei care vin la credinta in Hristos. Sfantul Sila a fost hirotonit episcop al Corintului.

Sfantul Silvan a fost episcop al Tesalonicului si a primit multe chinuri pana la trecerea sa la cele vesnice.

Sfantul Crescens a fost mai intai impreuna-lucrator cu Sfantul Apostol Pavel (II Timotei 4: 10), iar apoi Episcop in Galatia si misionar in Galia, unde a primit moartea muceniceasca in vremea imparatului Traian.

Sfantul Epenetos este pomenit in Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel (16: 5) si a fost Episcop in Cartagina.

Sfantul Andronic, care a fost Episcop al Pannoniei (Romani 16: 7) si a vestit invatatura lui Hristos in Italia.

 

Sf.Apostoli: Sil si Silvan, Crescent si Andronic

Sfantul Apostol Sila, pe care cei mai mari apostoli l-au ales spre slujirea propovaduirii cuvantului lui Dumnezeu, mai intai cu Sfantul Mai-marele Apostol Pavel, apoi si singur a suferit multe osteneli intru bunavestire a lui Hristos. La inceput, cand s-a facut trimitere de la adunarea apostolilor din Ierusalim Bisericii din Antiohia, ca sa nu taie imprejur pe cei ce veneau de la neamuri la sfanta credinta, a fost trimis si Sfantul Sila cu alti barbati vestiti, precum scrie despre aceasta Sfantul Luca in Faptele Apostolilor: Apostolii si batranii cu toata adunarea, alegand dintre dansii pe niste barbati, i-au trimis in Antiohia cu Pavel si cu Varnava, pe Iuda cel ce se numea Varsava si pe Sila, barbatul cel vestit intre frati. Deci, mergand ei in Antiohia, au adunat poporul si le-au dat scrisoarea, pe care citind-o s-au bucurat de mangaiere. Iar Iuda si Sila, fiind prooroci, mult au mangaiat cu cuvantul pe frati si i-au intarit. Apoi Sila a voit sa petreaca in Antiohia, iar Iuda s-a intors la Ierusalim. Dupa aceasta Sfantul Pavel a voit sa mearga in alte tari la propovaduire si, alegand pe Sfantul Sila, s-a dus cu dansul, incredintandu-se darului lui Dumnezeu de catre frati. El a strabatut Siria si Cilicia, intarind Bisericile. Si mergand ei in Derbe si in Listra, au luat de acolo pe Timotei si s-au dus in Macedonia. Iar in Filipi au izgonit un duh ghicitor din oarecare fecioara, care prin vraji aducea mult castig stapanilor sai. Si vazand stapanii ei ca a pierit nadejdea castigului lor, au prins pe Pavel si pe Sila si i-au dus in targ la boieri, clevetind si zicand: Acesti oameni tulbura cetatea noastra. Deci s-a strans la dansii mult popor si voievozii rupandu-le lor hainele, au poruncit sa-i bata cu toiege. Si, dandu-le lor multe lovituri, i-au bagat in temnita si picioarele lor le-au ferecat in butuci. Iar la miezul noptii Pavel si Sila cantau, rugandu-se lui Dumnezeu. Atunci, deodata s-a facut cutremur mare, incat si temeliile temnitei s-au clatinat, usile s-au deschis si legaturile au slabit. Iar strajerul temnitei, desteptandu-se, a vazut usile temnitei deschise si, scotandu-si cutitul, voia sa se injunghie, parandu-i-se ca au scapat cei legati. Dar Pavel, strigandu-l, l-a oprit sa se ucida pe sine. Atunci pazitorul, tremurand, a cazut la picioarele lui Pavel si ale lui Sila si, scotandu-i pe ei, i-a dus in casa sa si le-a spalat ranile si s-a botezat cu toti casnicii sai. De acolo Sfintii Apostoli Pavel si Sila s-au dus in Amfipoli, in Apolonia si in Tesalonic. Si multi din elini si multe din femeile cele de neam bun s-au alaturat lor. Iar neinduplecatii evreii au luat din zavistie pe oarecare barbati rai si galcevitori si au tulburat poporul impotriva apostolilor lui Hristos, vrand sa-i ucida. Iar fratii au trimis noaptea pe Pavel si pe Sila in Veria, dar evrei din Tesalonic, mergand si acolo, au pornit poporul impotriva propovaduitorilor Cuvantului lui Dumnezeu. Deci Pavel s-a dus pe mare, iar Sila si Timotei au ramas acolo. Dar nu dupa multe zile, ducandu-se, au aflat pe Sfantul Pavel in Corint. Atunci Sfantul Sila a fost facut episcop al Corintului, si ostenindu-se destul intru propovaduirea Cuvantului lui Dumnezeu si facand semne si minuni, s-a dus catre Domnul. Sfantul Apostol Silvan s-a ostenit in propovaduirea cuvantului cu amandoi Sfintii Mai-mari Apostoli Petru si Pavel. Amandoi acesti apostoli il pomenesc pe el in scrisorile lor. Sfantul Apostol Petru, in scrisoarea sa soborniceasca, scrie astfel: Cu Silvan, credinciosul frate, precum socotesc, putine v-am scris voua. Asemenea si Sfantul Pavel scrie in Epistola a Ii-a catre Corinteni: Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, Cel propovaduit de noi voua, prin mine si prin Silvan. De aici este adeverit ca Sfantul Silvan a slujit in acea vreme fiecaruia dintre acei mai mari apostoli si a fost partas al ostenelilor si al durerilor lor intru bunavestire a lui Hristos. Si, facandu-se episcop in Tesalonic, a suferit multe primejdii pentru nevointele credintei si s-a suit la Hristos, Datatorul de cununi.

Pe Sfantul Apostol Crescent il pomeneste Sfantul Pavel in Epistola a Ii-a catre Timotei – care este alcatuita in limba elineasca -, zicand: Crescent in Galatia, trimis de mine la propovaduire. Acesta a fost episcop in Galatia, apoi a propovaduit pe Hristos in Galia. In Viena, cetatea Germaniei, a pus episcop pe Zaharia, ucenicul sau, iar el s-a intors in Galatia si s-a sfarsit muceniceste pe vremea imparatiei lui Traian.

Pe Sfantul Apostol Epenet il pomeneste Sfantul Pavel in Scrisoarea cea catre Romani, zicand: Inchinati-va lui Epenet, iubitul meu, care este incepatura a Ahaiei intru Hristos. El a fost episcop in Cartagina.

Pe Sfantul Apostol Andronic (Sfantul Andronic, afara de aceasta zi, se mai cinsteste si deosebi in 17 zile ale lunii mai, impreuna cu Iunia, ajutatoarea lui) il pomeneste Sfantul Pavel in aceeasi scrisoare, zicand: Inchinati-va lui Andronic, si numindu-l rudenie si impreuna robit cu sine, vestit intre apostoli, care mai inainte decat el a crezut in Hristos. El a fost episcop in Panonia.

Tot astazi, facem pomenirea:
– Sfintei Mucenite Iulita din Cezareea;