Sfantul Emilian de la Durostor

Sfantul Emilian de la Durostor a fost soldat in armata romana, in timpul imparatului Flaviu Claudiu Iulian (361-363). Sfantul Emilian de la Durostor a fost fiul prefectului Sabbatianus, din Durostor. Nu avem mai multe informatii despre viata sa, insa, in actul sau martiric se descrie patimirea si trecerea sa la cele vesnice. Edictul de la Milan, din anul 313, cand imparatul Constantin cel Mare a acordat libertate crestinismului in imperiul roman, aduce liniste pentru o vreme crestinilor. Dar dupa o jumatate de veac, paganismul este reinviat prin imparatul Iulian Apostatul (361-363). In acea vreme a venit la Durostor vicarul Traciei, Capitolin, pentru a se convinge ca toti locuitorii de aici aduc jertfe idolilor. Acesta afland ca toti locuitorii de aici se inchina zeilor, a chemat la un ospat pe toti dregatorii din cetate. Dar pe cand petreceau ei, tanarul Emilian a luat un ciocan, a intrat intr-un templu pagan si a sfaramat toti idolii. Pentru aceasta fapta este biciuit si aruncat in foc. Din actul martiric aflam ca iese nevatamat din foc, iar soldatii lui Capitolin, care se aflau aproape de acest foc, au fost arsi. Ramas in chip minunat nevatamat de foc, s-a insemnat cu semnul sfintei cruci si a zis: „Doamne Iisuse Hristoase, primeste sufletul meu! Si zicand acestea, a adormit in pace“. Trupul sau a fost luat de sotia lui Capitolin, care era crestina, si ingropat cu cinste. Moaste ale Sfantului Emilian se gasesc in Catedrala mitropolitana din Silistra (Bulgaria), in Catedrala episcopala din Slobozia si in Biserica „Nasterea Maicii Domnului“ din Drumul Taberei, Bucuresti.

„Minunat este Dumnezeu intru sfintii Lui, Dumnezeul lui Israel.” (Ps. LXVII, 36)

 Durostorum, cetatea de aparare a laturii de rasarit a Imperiului roman, de pe malul drept al Dunarii, se slaveste dupa vrednicie si cu buna cuviinta se impodobeste cu sfintii sai, robi ai lui Hristos, ce au inmultit credinta prin sangele lor curs pe acest pamant. Afirmatia marelui scriitor bisericesc, Tertullian din Cartagina, se adevereste si in acest loc din spatiul carpato-danubian „sangele crestinilor este samanta care rodeste”. Printre  vrednicii  marturisitori  din Durostorum, nu putini fiind, se numara si mucenicul Emilian. El este ultima veriga a lantului de marturisitori din primele veacuri crestine ai maritei cetati: Sfantul Pasicratie, Sfantul Valentinian (24 aprilie), Sfantul Nicandru, Sfantul Marcian impreuna cu 47 de soldati (8 iunie); Sfantul Iuliu Veteranul (27 mai), Sfantul Dasie (20 nov.); iar in 362, in vremea imparatului Iulian, Sfantul Mucenic Emilian (18 iulie). Imparatul Iulian Apostatul (361-363) (numit astfel pentru ca,  desi fusese botezat, abjurase crestinismul la varsta de 20 de ani), in al patrulea an al consulatului sau, a dat un edict care interzicea crestinismul in tot imperiul. Iata cu cata amaraciune ne zugraveste Sfantul Grigorie de Nazianz, colegul lui Iulian la Atena, ispravile printului in sanctuarele Eladei: „De ce sa le mai insir pefiecare in parte? Asa l-am vazut pe Iulian inainte de a-si incepe opera, cum l-am cunoscut in timpul operei insasi… Dupa ce am vazut acele lucruri, am declarat imediat (celor din jur): «Ce monstru hraneste Imperiul roman!», prevestirile in care m-am rugat sa fiu prooroc mincinos. Ar fi fost mai bine ca intreg pamantul sa se umple de nenorociri decat sa apara o asemenea fiara.” Edictul anticrestin s-a aplicat cu consecventa in tot imperiul, dar atentia imparatului a fost indreptata spre tinuturile daco-romane, explicata prin declaratia ca neamul sau se tragea din moesii care locuiau langa Dunare (Istru), intre traci si panonieni. Orgoliul hranit de putere n-a reusit decat sa inmulteasca numarul marturisitorilor lui Hristos. Actul martiric al Sfantului Emilian – act ce da autenticitate patimirii mucenicului ne releveaza ca in cetatea Durostorum a fost trimis de imparatul Iulian, prefectul Traciei, pe nume Capitolin, sa cerceteze daca se afla ostasi ai lui Hristos. Chemand pe conducatorii cetatii, Capitolin a fost asigurat cu juramant ca in cetate nu se afla nici un crestin. Bucuros de asemenea raspuns, i-a invitat la un ospat. In timp ce ei se veseleau si petreceau, soldatul Emilian, din garnizoana cetatii Durostorum, a intrat in templul zeilor si a spart cu un ciocan de fier statuile zeilor si sfesnicele cele mari, a rasturnat altarele si jertfele puse pe ele, precum si vasele cu libatiuni, plecand neobservat de nimeni. Servitorul lui Capitolin, intrand in templul zeilor si vazand acel dezastru, alerga sa anunte prefectului Capitolin cele intamplate. Acesta, plin de manie, da ordin sa fie gasit imediat vinovatul. Slujitorii iesind in graba, au vazut trecand prin fata templului un taran venit de la munte. Cum, primul suspect este cel ce se afla in preajma locului savarsirii faptei, indata au arestat, ducandu-l in batai si sudalmi spre locul de judecata. Zadarnic plangea bietul om ca nu se stie vinovat cu ceva fata de stapanire, pentru ca soldatii nici nu luau in seama cuvintele lui. Izbavirea ii vine, insa,  din alta parte. Crestinul Emilian, care din umbra urmarea ce va sa se intample dupa cele savarsite de dansul, incepe sa traiasca o grava problema de constiinta. El nu poate admite ca din cauza sa un nevinovat sa indure batjocura si chinurile. Constiinta tanarului Emilian, sustinuta de puterea de judecata, de taria credintei in valoarea semnificatiei marturisirii de crestin, devine activa, aprinzandu-se cu duhul. Inalta constiinta si credinta in cuvantul Evangheliei  il intaresc, avand doar o tinta mantuirea sufletului. A zis intru sine „De voi ascunde faptul, mantuirea mea va fi pierduta, fiindca s-a apropiat Cel ce m-a chemat pe mine prin moarte la Imparatia Lui cea nemuritoare”. Mi s-a clatinat la gandul urmarilor, pe care lamurit le vedea cu ochii mintii: infruntarea lui Capitolin, amagirile din timpul interogatoriului, amenintarile, chinurile si chiar moartea. Educatia crestina primita in familia tatalui sau, Sabbatianus – prefectul cetatii – isi arata roadele. Hristos din el a biruit. Astfel, denunta fapta sa slujitorilor, iar acestia l-au arestat, eliberandu-l pe nevinovatul taran. Era in ziua de 16 iulie 362 cand l-au dus in fata lui Capitolin, spre a fi judecatei condamnat. In timpul primului interogatoriu, Sfantul Emilian a marturisit cu indrazneala in fata lui Capitolin ca este crestin si „Dumnezeu si sufletul  meu mi-au poruncit sa calc in picioare zeii cei neinsufletiti, ca sa cunoasca toti ca sunt pietre fara suflet, muti si surzi, in care nu se afla nici un fel de graire”. Manios de aceasta marturisire, Capitolin a poruncit ca Sfantul Emilian sa fie dezbracat si intors cu fata in jos, iar servitorii l-au batut cu cruzime cu vine de bou. Apoi porunci soldatilor sa-l intoarca cu fata in sus, pentru a fi lovit pe piept. Fiind interogat a doua oara, Sfantul Emilian a marturisit: „Rob sunt al lui Hristos, iar fiu sunt al lui Sabbatianus, prefectul acestei cetati”. Vazand statornicia Sfantului Emilian in credinta crestina, Capitolin il condamna sa fie ars de viu, iar pe Sabbatianus il amendeaza cu o livra de argint, fiindca nu s-a ingrijit de purtarea fiului sau. In acelasi timp, a condamnat pe mai-marii cetatii Durostorum sa plateasca o mare amenda, constand din o livra de aur, pentru ca l-au informat gresit. In ziua de 18 iulie, servitorii l-au luat pe Sfantul Emilian si l-au dus pe malul Dunarii, in locul numit Gedina, unde se afla rugul pregatit. Prea puternicul atlet al lui Hristos a cerut sa fie eliberat din legaturi pentru a se ruga lui Dumnezeu. Si, incheindu-si rugaciunea, a fost aruncat in foc. Dar acesta nu l-a mistuit, ci l-a pazit intreg si neatins, recunoscandu-l de stapan, in vreme ce servitorii care strajuiau focul, au fost cuprinsi de vapaie si pe loc i-a mistuit. Sfantul Emilian, iesind din foc nevatamat, a dat slava lui Dumnezeu, insemnandu-se cu semnul Sfintei Cruci. Apoi, ridicandu-si privirile spre cer a zis: „Doamne, Iisuse Hristoase, primeste sufletul meu!” Si asa a adormit in pace. Alergarea atletului lui Hristos nici nu se putea sfarsi altfel, caci nimeni (de pe pamant) nu avea sa ofere cununa de care se facuse vrednic. Sufletul sau a fost chemat de Domnul pe Care L-a marturisit, pentru a primi din mainile Sale cununa cea nevestejita a vesniciei; iar trupul, iesit din vapaia focului precum aurul din topitoare, l-a lasat drept marturie a patimirii sale si spre binecuvantare binecredinciosilor ce-l vor cinsti. Sotia prefectului Capitolin, fiind in taina crestina, a fost solia credinciosilor catre persecutor. Ea a ridicat sfintele  lui moaste si impreuna cu cetatenii crestini si barbatii cucernici l-au inmormantat, cu psalmi si cu cantari, in locul numit Gedina, ca la trei mile de Durostorum, precum ne relateaza Actul martiric. Cu adevarat, nici o forta din lume n-a putut distruge institutia divino-umana a Bisericii, care a format sufleteste marturisitori, precum Mucenicul Emilian de la Durostorum. Condamnarea exemplara a sfantului (dupa socotinta lui Capitolin), urmata de minunea de a iesi nevatamat din foc, nu au facut decat sa intareasca duhul credinciosilor din cetate, iar amintirea mucenicului sa fie dusa din generatie in generatie, peste secole si milenii, in toata Biserica luptatoare a lui Hristos Dumnezeu. Din  anul martirizarii,  362,  Mucenicul Emilian este praznuit ca sfant si trecut in sinaxar in ziua de 18 iulie, ziua patimirii si mutarii sale in locasurile ceresti. Cultul pentru marturisitorul lui Hristos a depasit de mult spatiul Silistrei,  fostul Durostorum, oras aflat pe granita romano-bulgara. In vechea Elada, in Atena, acolo unde Iulian Apostatul a fost initiat in misterele eleusinice, s-a ridicat un altar de inchinaciune al Domnului Hristos, avandu-l drept ocrotitor pe  Sfantul Emilian, cel ce si-a dat viata pentru credinta, din ordinul imparatului ce s-a lepadat de Hristos. Pentru romani este un marturisitor al acestui neam, un daco-roman. Locasurile de inchinaciune ridicate in cinstea mucenicului sunt  un semn graitor de cinstire, dupa cuviinta, a sfantului. Dupa evenimentele din 1989, s-a ridicat o biserica in Bucuresti cu hramul  Sfantului Emilian,  iar in  inima Moldovei, ocrotitor al complexului monahal de la Ciolpani, din judetul Bacau, sfantul se afla prezent cu duhul dar si cu trupul (precum in Silistra): o particica din sfintele sale moaste au fost daruite de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Bulgare, in anul 1997. Cele doua Biserici surori, Romana si Bulgara, sunt unite prin mucenicii care au marturisit „un Domn, o credinta si un botez” in fata celor mai de temut persecutori ai credintei crestine. Multi credinciosi vin cu bucurie sa se inchine sfantului al carui nume l-au primit la botez, altii, cu lacrimi se roaga sfantului pentru cei adormiti care au purtat numele sfantului, avand incredintare de la Bunul Dumnezeu ca iubitul patimitor al lui Hristos nu oboseste a mijloci la tronul Dumnezeirii, arzand de dragoste pentru cei de un neam cu el. Nu de putine ori au fost solicitari in vederea procurarii Slujbei sfantului si a Acatistului pentru praznuirea sfantului si in alte biserici si manastiri, Fata de evlavia manifestata a credinciosilor, P.S. Parinte Dr. Ioachim Bacauanul, cu noblete de suflet, a raspuns in duhul dragostei parintesti, alcatuind Acatistul Mucenicului -cununa de lauda pe care l-a inaintat Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, impreuna cu Slujba imbunatatita a sfantului, componenta a Mineiului pe luna iulie. Astfel, in 2004, Sfantului Sinod a aprobat si binecuvantat Acatistul si Slujba cu litie, oferindu-le evlaviei poporului cinstitor de mucenici. La  manastirea al carei ocrotitor este, Ciolpani, de cand sfantul Emilian si-a ales acest locas, s-a format o traditie: pe 18 iulie, ziua praznuire a sfantului, vin pelerini din intreaga tara sa depuna rugaciunile lor de multumire si de cerere catre patimitorul lui Hristos, dand slava lui Dumnezeu pentru bogatele Sale binecuvantari si daruri duhovnicesti. Ecoul cantarilor ne indeamna sa ne adunam in sfintitele locasuri si sa zicem: „Veniti, iubitorilor de mucenici, sa laudam astazi pe ostasul cel nebiruit al lui Hristos, pe mucenicul Emilian. Caci toate ale lumii desertaciuni le-a socotit si, intrarmandu-se cu arma Crucii, in lupta cu vrajmasul a intrat. Si, ca un atlet prea laudat, a alergat cu bucurie sa ia cununa nevestejita a vesniciei, iar acum se bucura neincetat in ceruri, impreuna cu cetele sfintilor, rugandu-se pentru cei ce cu dragoste praznuiesc cinstita pomenirea sa.” (Slava de la Litie)

19

Acatistul Sfantului Emilian de la Durostorum (18 iulie)

Condacul 1
Ca pe o podoaba a mucenicilor si aparator fierbinte al dreptei credinte, te laudam pe tine, Sfinte Mucenice Emilian, biruitorul inselaciunii idolesti. Iar tu, ca cel ce esti mijlocitorul nostru catre Dumnezeu, de inselaciunea vrajmasului ne izbaveste pe noi, care-ti cantam: Bucura-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostas al lui Hristos!

Icosul 1
Credinta cea de viata datatoare, Mucenice Emilian, primind-o de la parintii tai cei de bun neam, luminat de harul lui Hristos, ai trait pe pamant in fapte bune, pentru ca tineretea ta sa o aduci prinos de buna mireasma lui Dumnezeu. Pentru aceasta, vrednicule de lauda, iti aducem cantarea aceasta:

Bucura-te, floare rara, rasadita in cetatea Durostorum;
Bucura-te, ca din parinti binecredinciosi ai odraslit;
Bucura-te, inger pamantesc, luminat de harul lui Dumnezeu;
Bucura-te, prunc nevinovat, care ai crescut sub adumbrirea Duhului Sfant;
Bucura-te, ca te-ai hranit cu invatatura lui Hristos;
Bucura-te, cel ce Soarele dreptatii te-a luminat;
Bucura-te, ca dreapta credinta ti-a fost far calauzitor;
Bucura-te, ca din tinerete ai avut nadejde tare catre Dumnezeu;
Bucura-te, ca de dragostea Lui nu te-ai despartit;
Bucura-te, cantare suava a iubirii treimice;
Bucura-te, ca din dulceata Scripturilor te-ai hranit;
Bucura-te, ca de cele lumesti nu ti-ai lipit inima;
Bucura-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostas al lui Hristos!

Condacul al 2-lea:
Viata ta, placuta lui Dumnezeu, marite Emilian, a fost in vremea nelegiuitului imparat Iulian, prigonitorul crestinilor. Insa, nici prigonirile, nici amenintarile dezlantuite de acesta, nu te-au despartit de dragostea lui Hristos, Imparatul imparatilor si Domnul domnilor, Caruia neincetat I-ai cantat: Aliluia!

Icosul al 2-lea:
Plin de Duh Sfant si intarit de dragostea lui Hristos, ai infruntat marea prigonire a imparatului apostat si, vadind inselaciunea idoleasca, ai inceput sa propovaduiesti celor din cetatea Durostorum sa nu se lepede de dreapta credinta. De aceea, te laudam zicand:

Bucura-te, ostas plin de credinta dreapta si statornica;
Bucura-te, viteaz luptator pentru apararea crestinilor;
Bucura-te, sabie care tai inselaciunea idoleasca;
Bucura-te, scut de aparare impotriva dusmanilor nevazuti si vazuti;
Bucura-te, pavaza celor aflati in primejdii si necazuri;
Bucura-te, piatra taiata din piatra Hristos;
Bucura-te, buna mladita iesita din vita Hristos;
Bucura-te, cel care te-ai aratat plin de har dumnezeiesc;
Bucura-te, urmatorul sfantului Dasius – martirul din cetatea ta;
Bucura-te, luceafar rasarit in vremea prigonirilor;
Bucura-te, ca te-ai lepadat de slujirea imparatului pamantesc;
Bucura-te, ca ti-ai ales ca imparat pe Imparatul cel vesnic;
Bucura-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostas al lui Hristos!

Condacul al 3-lea:
Ca si Irod, omoratorul pruncilor din Betleem, tot asa si ighemonul Capitolinus a ucis pe pruncii nascuti din apa si din Duh, in cetatea Durostorum. Dar tu, vrednicule ostas al lui Hristos, vazand faradelegea lui, te-ai rugat pentru asezarea sufletelor nevinovate in ceata mucenicilor si, dand slava lui Dumnezeu, cantai neincetat: Aliluia!

Icosul al 3-lea:
Daca ai vazut asuprirea si suferinta crestinilor din cetatea parintilor tai, ca un neinfricat ostas al lui Hristos te-ai impotrivit cu multa barbatie celor ce sileau pe crestini sa jertfeasca zeilor, mustrand cu tarie nelegiuirea lor. Pentru aceea, cu bucurie iti aducem aceste laude:

Bucura-te, ca nu te-ai supus poruncii imparatesti;
Bucura-te, ca nu te-ai alaturat inchinatorilor idolesti;
Bucura-te, ca prigonitorii nu te-au induplecat sa jertfesti zeilor;
Bucura-te, ca ospatul lui Hristos ai dorit;
Bucura-te, ca ti-ai aprins inima pentru Hristos;
Bucura-te, ca veselia cea trecatoare nu ti-a schimbat sufletul plin de Duhul Sfant;
Bucura-te, ca rabdarea mucenicilor te-a intarit;
Bucura-te, ca aceasta te-a facut sa ai indrazneala a intra in capistea idolilor;
Bucura-te, ca ai sfarama idolii cei nesimtitori;
Bucura-te, ca Hristos ti-a dat tarie si indrazneala;
Bucura-te, putere din puterea lui Hristos;
Bucura-te, lumina aprinsa din lumina Duhului;
Bucura-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostas al lui Hristos!

Condacul al 4-lea:
Auzind Capitolinus vestea distragerii altarelor paganesti, s-a tulburat si cu mare manie a strigat: „In graba cautati pe Emilian si aflandu-l, sa mi-l aduceti ca sa-l pierd”. Dar tu, Sfinte, unit fiind in cuget cu Hristos-Dumnezeu, nu te-ai inspaimantat de amenintarile lui, caci neincetat cantai: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Poruncilor imparatului nu te-ai supus, Sfinte Emilian, caci Hristos te-a intrarmat cu chemare sfanta la patimire pentru El. Drept aceea, ai pornit spre ajutorul si imbarbatarea crestinilor prigoniti, marturisind cu tarie ca si tu, asemenea lor, nu te supui poruncilor paganesti. Pentru aceea, primeste in dar cantarea noastra, Sfinte

Bucura-te, urmas al lui Hristos si credincioasa sluga;
Bucura-te, ca Mantuitorul te-a chemat la patimire pentru El;
Bucura-te, ascultator al glasului dumnezeiesc;
Bucura-te, ca nesuferind nedreptatea, de buna voie te-ai predat celor faradelege;
Bucura-te, ca pe multi ai intarit in credinta cea adevarata;
Bucura-te, vrednic luptator pentru Hristos;
Bucura-te, ca viata intru nimic nu ti-ai crutat;
Bucura-te, ca in fata scaunului de judecata, luminos te-ai aratat;
Bucura-te, viteaz ostas, care ai biruit paganatatea;
Bucura-te, ca in inima ta a incaput Hristos Cel neincaput;
Bucura-te, ca Acesta te-a intarit sa poti patimi pentru El;
Bucura-te, candela nestinsa in biserica lui Hristos;
Bucura-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostas al lui Hristos!

Condacul al 5-lea:
Vederile mintii avandu-le curatite, ai ales a patimi pentru Hristos, dorind a te jertfi pentru El, a invia impreuna cu El, cantand neincetat cantarea ingereasca: Aliluia!

Icosul al 5-lea:
Dintru inaltime putere primind, cu indrazneala ai stat in fata lui Capitolinus, vorbindu-i de Hristos, incat acesta s-a mirat de intelepciunea ta. Auzind aceasta, cetele sfintilor in cer s-au bucurat, iar noi, pe pamant, te laudam, zicand:

Bucura-te, stea luminata de Soarele Hristos;
Bucura-te, cel ce ai alergat catre chinuri, ranit fiind de dragostea Stapanului;
Bucura-te, ca de frumusetea trupului nu te-ai ingrijit;
Bucura-te, ca frumusetea cea dumnezeiasca ai dorit;Bucura-te, ca inselaciunea idoleasca ai alungat;
Bucura-te, cel ce ai revarsat lumina din lumina lui Hristos in sufletele credinciosilor;
Bucura-te, cel ce aduci bucurie celor ce te iubesc;
Bucura-te, ca necredinciosii, vazandu-te luminat de intelepciunea lui Hristos, s-au cutremurat;
Bucura-te, cel ce ai indepartat ratacirea paganeasca;
Bucura-te, rabdatorule de chinuri si aparatorul dreptei credinte;
Bucura-te, vas ales al Preasfintei Treimi;
Bucura-te, ca in ceruri, rasplata ti s-a pregatit;
Bucura-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostas al lui Hristos!

Condacul al 6-lea:
Supus din nou intrebarilor paganului judecator, tu, Mucenice Emilian, te-ai aratat neclintit in credinta intru Hristos. Ai nesocotit bataile ce ti-au zdrobit trupul pentru ca ai stat ca un adevarat ostas, marturisind adevarul si cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:
Neclintit fiind si stand tare pe piatra credintei, te-ai aratat puternic, Sfinte Mucenice, urmand indemnurilor invatatorului tau, Cel ce a mantuit lumea de inselaciunea vrajmasului. Pentru aceasta, cu dragoste iti cantam:

Bucura-te, mult patimitorule pentru Hristos;
Bucura-te, pilda buna credinciosilor dreptmaritori;
Bucura-te, slujitor al adevarului si om al dreptatii;
Bucura-te, ancora tare si nemiscata a dreptei credinte;
Bucura-te, purtatorule de Hristos si mireasma Duhului;
Bucura-te, inger in trup si reazem al Bisericii;
Bucura-te, suflet inmiresmat de mirul patimirilor;
Bucura-te, indelung rabdatorule si statornic in adevar;
Bucura-te, biruitor al inselaciunii diavolesti;
Bucura-te, propovaduitor al Adevarului;
Bucura-te, bun chivernisitor al tainelor dumnezeiesti;
Bucura-te, solia noastra catre Dumnezeu;
Bucura-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostas al lui Hristos!

Condacul al 7-lea:
Foc pentru credinta avand in sufletul tau, fericite Mucenice Emilian, pentru dragostea Celui dorit de tine, intru nimic ai socotit chinurile, intarit de dorul Lui si vesel ai infruntat toate, rugandu-te pentru prigonitorii tai, iar lui Dumnezeu aduceai lauda: Aliluia!

Icosul al 7-lea:
Nici bataile, nici ademenirile imparatului, nici sabia ighemonului nu te-au inspaimantat, nici te-au despartit de Hristos, caci tu, Sfinte Emilian, racorindu-te din Izvorul vietii, te-ai intarit. Pentru aceasta, uimindu-ne, iti cantam:

Bucura-te, potir al dragostei si cupa a rabdarii;
Bucura-te, sfetnic luminos si candela vesnic aprinsa;
Bucura-te, tanar plin de ravna dumnezeiasca;
Bucura-te, glas auzit de Hristos in ceruri;
Bucura-te, fata de inger luminata de Duhul Sfant;
Bucura-te, jertfa placuta lui Dumnezeu;
Bucura-te, piatra la temelia Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, stalp neclintit al crestinatatii;
Bucura-te, rob al lui Hristos si prieten al ingerilor;
Bucura-te, martir prealaudat din ceata mucenicilor;
Bucura-te, samanta buna aruncata in pamant romanesc;
Bucura-te, floare rara, deschisa in nadejdea invierii;
Bucura-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostas al lui Hristos!

Condacul al 8-lea:
Dupa indelungi prigoniri si chinuri cumplite, ti-ai dat sufletul in mainile lui Hristos, strigand ca si Sfantul Arhidiacon Stefan, intaiul mucenic: „Doamne, Iisuse Hristoase, primeste duhul meu”. Si astfel, sufletul tau, Sfinte Emilian, a fost asezat in ceata martirilor, cantand neincetat Preasfintei Treimi, cantarea: Aliluia!

Icosul al 8-lea:
Daca ai trecut prin jertfa, din moarte la viata, adica in timpul lui Dumnezeu, Sfinte Mucenice Emilian, nu ai parasit nicicum pe cei ce se lupta inca cu necazurile si primejdiile din lumea aceasta, ci mijlocesti la Preamilostivul Dumnezeu pentru cei ce-ti canta unele ca acestea:

Bucura-te, Sfinte Emilian, mucenic preamarit al lui Hristos;
Bucura-te, impreuna-vorbitorule cu ingerii;
Bucura-te, fiu al cetatii Durostorum si protoparinte al martirilor romani;
Bucura-te, lauda Dobrogei si bucuria tuturor romanilor;
Bucura-te, mucenic cinstit in toate provinciile romanesti;
Bucura-te, rugator fierbinte pentru toti cei ce te cinstesc cu dragoste;
Bucura-te, purtatorule de cununa cereasca;
Bucura-te, preaintelepte, cel ce ai semanat samanta buna in tarina ta;
Bucura-te, vrednicule de lauda si bucuria credinciosilor;
Bucura-te, turn al crestinatatii si stalp al Bisericii;
Bucura-te, aparator al dreptei credinte;
Bucura-te, indraznirea noastra catre Dumnezeu;
Bucura-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostas al lui Hristos!

Condacul al 9-lea:
In Imparatia cerurilor intrand, Sfinte Mucenice Emilian, te indulcesti de rasplata vesnicelor bunatati ale Stapanului tuturor, Hristos Dumnezeu, pentru Care ai patimit; iara acolo, marite marturisitorule, nu incetezi a-I multumi, cantand impreuna cu ingerii: Aliluia!

Icosul al 9-lea:
Margaritar de multpret al pamantului Dobrogei te-ai aratat, Sfinte Emilian, mucenice al lui Hristos; caci trupul tau, ingropat in pamantul stramosilor nostri, samanta datatoare de rod duhovnicesc s-a aratat urmasilor tai, iar sangele tau a rodit credinta si demnitatea noastra, a celor ce cantam, dupa cuviinta pomenirea ta, zicand:

Bucura-te, urmas al apostolilor si propovaduitor al Adevarului;
Bucura-te, samanta dumnezeiasca semanata in pamant strabun;
Bucura-te, cel ce ai intregit ceata martirilor dobrogeni;
Bucura-te, comoara in pamant ascunsa in asteptarea cautatorilor;
Bucura-te, carare care duci la ceruri pe cei cucernici;
Bucura-te, izvor din care se adapa bunii credinciosi;
Bucura-te, raza de soare pentru poporul cel binecredincios;
Bucura-te, liman duhovnicesc in care se odihnesc credinciosii;
Bucura-te, cadelnita de aur care porti focul cel dumnezeiesc;
Bucura-te, faclie calauzitoare in noaptea ispitelor;
Bucura-te, carbune aprins din dragostea lui Hristos;
Bucura-te, luceafar rasarit in zorii crestinismului romanesc;
Bucura-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostas al lui Hristos!

Condacul al 10-lea:
Cu ce cantari de lauda vom incununa pe Mucenicul Emilian, caci acesta ca un bun atlet al lui Hristos, pe pamant a biruit uneltirile lui Veliar, iar in ceruri, vede pururea fata cea prealuminata a Stapanului tuturor, Caruia ii canta neincetat: Aliluia!

Icosul al 10-lea:
Avand indrazneala catre Dumnezeu pe Care l-ai iubit, Sfinte Mucenice, nu inceta a te ruga pentru cei ce cinstesc cu dragoste pomenirea ta si-ti canta cu evlavie, din inima curata, unele ca acestea:

Bucura-te, prieten al lui Dumnezeu si frate al nostru;
Bucura-te, ca Hristos s-a implinit intru tine;
Bucura-te, salas al Duhului Sfant;
Bucura-te, ca inaintezi mereu catre adancimile Preasfintei Treimi;
Bucura-te, cel ce stai in ceata mucenicilor, slavind pe Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce deslusesti tainele cele ascunse;
Bucura-te, rugator fierbinte si sprijin sufletelor asuprite;
Bucura-te, bucuria ingerilor si slava mucenicilor;
Bucura-te, datator de bunatati duhovnicesti credinciosilor;
Bucura-te, suflet incarcat de roadele Duhului Sfant;
Bucura-te, jertfa vie cu buna mireasma placuta lui Dumnezeu;
Bucura-te, celor sinceri si smeriti,bucurie si grabnic ajutor;
Bucura-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostas al lui Hristos!

Condacul al 11-lea:
Darul cel dat tie de la Dumnezeu, ca rasplata pentru nevointele tale, marite Mucenice Emilian, cine poate sa-l spuna, cu adevarat? Caci te-ai invrednicit a face minuni si faceri de bine celor ce se roaga tie cu credinta; pentru aceea, savarsind cu dragoste sfanta pomenirea ta, cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:
Laudam nevointele tale, Sfinte Mucenice Emilian, si, cinstind sfintele tale moaste, slavim pe Dumnezeu, Cel ce te-a preamarit si te-a daruit poporului nostru spre a-l feri de tot felul de ispite si necazuri, pentru care cantam:

Bucura-te, rabdatorule in chinuri, intarirea celor slabi in credinta;
Bucura-te, izbavitorule de intristare si datatorule de bucurie;
Bucura-te, indulcirea celor ce alearga la tine;
Bucura-te, purtatorule de balsamul tamaduirilor;
Bucura-te, alinarea celor suferinzi si parasiti;
Bucura-te, biruitorul nedreptatilor si pacea celor oropsiti;
Bucura-te, ocrotitorul vaduvelor si al orfanilor;
Bucura-te, luminarea pruncilor si intelepciunea tinerilor;
Bucura-te, incepatura mucenicilor si bucuria cuviosilor;
Bucura-te, sprijinitorul batranilor si miluitorul saracilor;
Bucura-te, risipitorul furtunilor si aducator de roada pamantului;
Bucura-te, turnul biruintei si usa mantuirii;
Bucura-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostas al lui Hristos!

Condacul al 12-lea:
Har dumnezeiesc cere noua, Sfinte, de la Dumnezeu, ca sa putem lupta impotriva vrajmasilor vazuti si nevazuti. intinde noua mana de ajutor si impaca viata noastra ca sa nu pierim in iuresul ispitelor, ci, bucurandu-ne, sa cantam impreuna cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:
Ca pe o podoaba de mult pret te are Biserica noastra dreptmaritoare, pe tine, Mucenice Emilian; caci de veacuri se cinsteste numele tau in tot pamantul romanesc. De aceea, iti aducem multumire pentru binefacerile pe care le reversi peste noi, cei ce-ti cantam unele ca acestea:

Bucura-te, sfinte, de veacuri cinstit in tot pamantul romanesc;
Bucura-te, ca sfintele tale moaste la Silistra s-au descoperit;
Bucura-te, intaiule intre martirii dobrogeni;
Bucura-te, ca esti binecuvantare pentru neamul romanesc;
Bucura-te, ca in toata tara ti s-au inaltat locasuri sfinte;
Bucura-te, rugator fierbinte pentru cei ce cinstesc numele tau;
Bucura-te, grabnic folositor celor ce alearga la tine cu credinta;
Bucura-te, potirul binecuvantarii si mijlocitorul harului;
Bucura-te, faclie luminoasa si raza cereasca;
Bucura-te, cel ce torni in inimi har dumnezeiesc;
Bucura-te, nadejdea mantuirii noastre;
Bucura-te, sprijinitorul nostru in ziua Judecatii;
Bucura-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostas al lui Hristos!

Condacul al 13-lea:
O, mult patimitorule ostas al lui Hristos, Sfinte Mucenice Emilian, cel ce te-ai invrednicit de la Hristos de mari daruri ceresti, primeste rugaciunea noastra, a pacatosilor, si fii mijlocitor pentru noi catre Induratul Dumnezeu sa ne izbaveasca de focul cel vesnic, iertandu-ne pacatele, ca impreuna cu tine sa-I cantam: Aliluia!

(Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zic iarasi Icosul 1 si Condacul 1.

Rugaciune catre Sfantul Emilian de la Durostorum:
Prealaudate mucenice al lui Hristos, Sfinte Emilian, care ai sfaramat altarele idolilor si te-ai adus jertfa bineplacuta lui Dumnezeu, auzi-ne pe noi, cei ce cadem inaintea icoanei tale si cu umilinta te rugam: fii mijlocitor noua catre Stapanul si Mantuitorul lumii, ca unul care ai dobandit indraznire catre Dumnezeu. Cel ce ai risipit idolii templului, alunga idolii necredintei care s-au inaltat in sufletele noastre si, prin rugaciunile tale catre Preasfanta Nascatoarea de Dumnezeu, zdrobeste pacatul sub picioarele noastre, ca sa punem hotar vietii noastre intinate. Stea luminoasa pe cerul Bisericii, alunga intunericul neincrederii dintre noi si umple mintea noastra de cunostinta cea adevarata din intelepciunea cea data tie. Candela care arzi vesnic de dragostea lui Hristos, aprinde-ne si pe noi cu evlavie si iubire. Da-ne rabdarea ta, Sfinte, virtute cu care ai biruit privind la Cel a Carui suferinta a depasit orice suferinta si a Carui slava stralucitoare a depasit orice slava. Da-ne curajul si vointa ta; credinta si iubirea ta catre Dumnezeu. invata-ne umilinta cu care ai parasit toate bucuriile si bogatiile pamantesti, iara pacea cu care ai stat in fata guvernatorului, fa sa straluceasca si in noi podoaba frumusetii inimii tale curate. Tu, care umpli de lumina pe cei credinciosi, pune in noi, cu rugaciunile tale, temelia statorniciei si a sfinteniei, Mostenitorule al nemuririi, roaga-te sa fim si noi impreuna cu tine mostenitori. Tu, care te desfatezi cu cetele tuturor sfintilor si faci fii ai luminii pe cei ce se roaga tie si te praznuiesc, roaga-te sa ajungem la Soarele dreptatii si Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Care straluceste peste toti cei pecetluiti cu Sangele Sau. Caruia I se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea, in vecii vecilor. Amin.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea:
– Sfintilor Mucenici Pavel, Teis si Valentina;
– Sfantului Mucenic Iachint din Amastrida;
– Sfantului Mucenic Marchel;
– Sfintilor Mucenici Dasie si Maron;
– Sfantului Cuvios Pamvo;
– Sfantului Stefan cel din Amasia, arhiepiscopul Constantinopolului;
– Sfantului Ioan, mitropolitul Calcedonului.